Page 89 - 1961-07

RROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA LUCRĂRILOR AGRICOLE

DE V A RA- A T E N Ţ I A CUVENITA!

Au terminai G.A.C. Alba lulia

Anu! XIII. Nr. 2048 Miercuri 26 iulie 1981 4 pagini 20 bani Membrii gospodăriei agricole co­ membrii gospodăriei agricole co­ La gospodăria agricolă colectivă
lective „30 Decembrie“ din Seu- lective din Seuleşti au transportat din Alba lulia recoltarea cerealelor
viaanjoassAs» tawaaswfflaaaaa leşti, nu au precupeţit nici un efort snopii la arie şi au început treie- păioase stă în centrul preocupării
pentru strîngerea în cel mai scurt colectiviştilor. Ajutaţi fiind de că
Reducerea preţului de cost— timp a recoltei cerealelor păioase. rişul. tre S.M.T. cu combine, colectivişti
Ca urmare a bunei organizări a Paralel cu strîngerea recoltei de au reuşit să recolteze aproape în în
muncii, colectiviştii din acest sat tregim e grîul de pe cele 187 ha
au term inat cu cîteva zile în t*rmă cereale, la Seuleşti au fost însilo- De pe o bună parte din teren, pa
de recoltat orzul şi grîul de pe zate peste 25 vagoane de m azăre iele au fost transportate în vede
119 ha. - Im ediat după recoltat, furajeră şi ovăz m asă verde. rea efectuării arăturilor de vară

MARCEL TOTH Concomitent cu recoltatul cerea
corespondent lcior, colectiviştii din Alba lulia
au recoltat şi furajele de pe o su ­
obiectiv important Cit mai multe plante furajere prafaţă de 100 ha.
în mirişti
IRIM1E JOLDEA
Msnereu fof mai ieftin Raportul tovarăşului Gheorghe buie să arate colectiviştilor că pen­ corespondent

U întreprinderea miniera speciiice de lemn de mină, ener­ Gheorghiu-Dej la recenta plenară tru obţinerea unor producţii spo­ Colectiviştii
concomitent cu lupta a C.C. al P.M.R. subliniază sarci­ rite de lapte şi carne, furajarea din Pîcîişa
gie, exploziv. nile care stau în faţa oamenilor anim alelor trebuie să fie cit m ai
ntru îmbunătăţirea calităţii înfăptuirea acestor măsuri, muncii din agricultură în domeniul bună. Porumbul însăm înţat în mi­ In aceste zile, colectiviştii din
Inereului, se dă o susţinută dezvoltării creştem anim alelor şi rişti se poate adm inistra în hrana Pîclişa, raionul Haţeg, dau zor cu
întrecerea socialistă care se des­ scoaie în evidenţă posibilităţile mari animalelor în stare proaspătă sau recoltatul păioaselor. In ajutor le-a
bătălie pentru reducerea preţu­ făşoară cu entuziasm, au făcut venit şi o combină de la S.M .T.
iţii de cost al producţiei. In ca primul semestru să fie înche­ pe care le an unităţile agricole so­ însilozat, îm bunătăţind calitativ ra­ Orăştie care acum seceră în lan
iat cu o economie peste sar­ cialiste pentru asigurarea bazei fu­ ţia furajeră. Dacă este însăm în­ alături de colectivişti. Lucrîiu! m a­
acest scop s-au luat din timp cina planificată de reducere a rajere. In raport se arată că gos­ nual şi cu combina, colectiviştii din
preţului de cost, în valoare de podăriile agricole de stat şi colec­ ţat imediat după recoltarea cerea­ Pîclişa au recoltat pînă la dala de
o seamă de măsuri privind în 485.000 lei. 25 iulie a.c. peste 85 la sută lin
lelor păioase, cînd pămîntu! are suprafaţa cultivată cu grîu. Boa­
special reducerea consumurilor bele rezultate de la combină sîn t
transportate din cîmp şi, înainte
Redwcîrsd consumuriSe sp ecifice tive care deţin efective mari de încă suficientă umezeală, el pro­ de a fi înm agazinate, sînt triorate.
animale folosesc pentru duce la hectar o recol­
Colectivul uzinei electrice din nomia de combustibil conven­ hrana animalelor po­ tă de peste 15.000 kg. Aria a fost am enajată şi, îndată
Vulcan a redus în trimestrul II ţional se ridică la 3.023 tone. rumbul, sau alte plante ce va sosi batoza se va începe şl
aî anului acesta consumul de Totodată, prin folosirea raţio­ m asă verde. Experienţa treierişul.
Combustibil convenţional cu 9,9 nală a agregatelor auxiliare, furajere însăm înţate în
la sută. Aceasta, în special prin consumul propriu tehnologic a a dovedit că folosirea Semnificativ este faptul că atunci
menţinerea în funcţiune numai fost redus cu 4 la sută. miriştea răm asă după cînd grîul este umed (după ploi
» agregatelor strict necesare şi porumbului m asă verde sau dimineaţa în zori) şi nu se
prin funcţionarea lor cu randa­ Colectivul uzinei a realizat în recoltarea cerealelor poate recolta cu combina, tractorul
mente ridicate. primul semestru economii peste pîJoase. în h ran a vacilor de este pus să execute arături de vară.
lapte mai ales atunci cînd păşunea Aşa se face că în prezent sînt arate
De la începutul anului, eco­ preţul de cost planificat de 991.000 In regiunea noastră, recoltarea naturală nu le mai poate asigura peste 10 ha. teren.
cerealelor păioase se apropie de în totalitate hrana, preîntîm pină
lei. sfîrşit. S-au eliberat în acest fel scăderea producţiei de lapte. F. PETRE
însemnate suprafeţe de teren care corespondent
Fruntaşii fabricii trebuie arate, iar o parte din ele Avînd în vedere foloasele pe “ ---------- ’3 3 :----------
care Ie aduce porumbul sau bor-
xxx>oooooooo>oooooo-e >>0
In toate secţiile fabricii „Sebe­ de la secţia cotton, Maria 01- trebuie însăm înţate cu porumb sau ceagul sem ănate în mirişti, ingi­
şul'* din Sebeş s-a depus o sus­ teanu, Elena Zahan şi Elisabeta horceag pentru furaj. în acest an, nerii şi tehnicienii agronomi şi zo- M IN E R I
ţinută muncă în prima jumătate Mihălţan, de Ia secţia încheiat, in unităţile agricole socialiste din otehnişti, cit şi conducerile gospo­
• anului pentru reducerea con­ Letiţia Bian, Ana Pitini, de Ia regiunea Hunedoara trebuie efec­ dăriilor agricole de stat sau colec­ FRUNTAŞI
sumurilor specifice de materii secţia depănat şi altele. tuate arături de vară pe 40.000 ha., tive, trebuie să se ocupe în aceste
prime şi materiale. G H EO K O iil iNISIOREAN
Prin munca întregului colec­ iar pe 5.000 ha. trebuie însăm înţat zile cu mai mult sim ţ de răsp u n ­ şef de brigadă la sectorul 1!
In fruntea întrecerii, prin re- tiv, fabrica a realizat în primul al minei Petrila. In luna iu­
«ultatele obţinute, s-au situat Si- semestru 294.000 lei economii porumb furajer. dere de însăm înţarea acestor cul­ nie brigada sa a depăşit

Nu peste tot însă se acordă turi. Ei trebuie să arate colectiviş­ randam entul planificat cu 4
tone ne post.
mion Muntean şi loan Bojiţă, peste preţul de cost planificat. atenţia cuvenită efectuării a ră tu ri­ tilor că, cu cheltuieli mici, se poa­
CAROL SZABO
( ' ------ j lor de vară şl însăm înţării porum ­ te îm bunătăţi baza furajeră a ani­ şef de brigadă la sectorul

Secura ia (.akeiea In luna trecută, stru n g aru l V asile Tanase de la U.R.U.M. Petro-^ bului furajer. Din cele 5.000 ha. malelor, se pot obţine producţii IV al minei P etrila. Bri­
t şani a depăşit norm a cu 49 la sută, executînd în acelaşi timp piese de prevăzute a se însăm înţa cu po­ m ari de lapte şi carne. Dar, pen­
t bună calitate. In luna aceasta realizările sînt tot atît de, frum oase.- rumb pentru m asă verde, în gos­ tru realizarea acestora, porumbul gada sa a economisit în lu­
C IN CLIŞEU: Vaslle Tanase m ăsurînd dimensiunile unei piese de* na trecută lemn de m ină în

'> 0 0 0 0 0 0 0 0 ooooooooooc pe strungul la care lucrează. podăriile agricole colective nu s-au furajer trebuie în săm înţat cît mai valoare de 4.500 Ie;.
repede pentru a profita de um e­
„De toţi sînt nouă: suse program ul• p e -c ă , va avea loc un tc Ş T IR I D IN însăm înţat decît circa 300 ha., deşi zeala răm asă’- în sol după recolta­ GHEORGHE NEAGU ’
şase fete şi trei băieţi. drumul parcurs de fa- program artistic, rea păioaselor şi a produce la şef de brigadă la sectorul I
Cel m a i „bătrin" are brică de la începutul Seara. sala de fes ti- ,, LUPENI arături de vară au fost efectuate mina Petrila. Brigada sa a
$ t. ’’ extras peste plan în perioada
pe mai m u lt de 4.000 ha. 1-10 iulie a.c. 200 tono de
cărbune, depăşind randa­
26 de ani, iar m ezinul funcţionării ei (anul vităţi s-a dovedit ne- < La exploatarea minieră O rganizaţiile de bază cit şi teh­ hectar o recoltă cît mai bogată de mentul planificat cu două
18. In fabrică lucrează 1942] — cînd nu erau încăpătoare. M uncitorii nicienii şi inginerii agronomi tre­ inasă verde.
la locuri diferite. Toţi decît două sau trei ca­ din schim bul II erau tone pe post.
r>C>OQOO<?OOOCK>OOOOOOOOOOC«0
sint utemişii. Cinci mere cu cîteva căldări toţi de faţă. Veniseră Ca urmare a introducerii progre­ nul a fost îndeplinit în proporţie
d in h e el sînt şi m em ­ rudimentare in care şi cei din prim ul

bri de partid. Toţi sînt marmelada se ameste- schim b. iar din tpriel-e 99. sului tehnic, la Exploatarea minie­ de 117 la sută. Aici s-a evidenţiat Schimb de experienţă
m uncitori harnici la ca manual — şi pînă funcţionari fo arte ră Lupeni, anul acesta a sporit echipa tovarăşului Petru Balca din
sectorul 7 investiţii.
locul de muncă..." astăzi cînd ea şi-a mă- !ini au lipsit. Ş i dacă simţitor producţia de cărbune. Ast­ Din Iniţiativa Com itetului de Tov. Victoria Ţîrlea, secretara
Aşa ar putea să în­ rit capacitatea şi este aplauzele pot fi consi­ fel, pînă în 20 iulie, planul de în ­ Şi în galeriile susţinute cu inele partid al oraşului Călan, a avui organizaţiei de bază de la G.A.C.
derate ca o măsură a cărcare mecanică a cărbunelui în de bolţari planul de producţie a loc cu cîteva zile în urmă în satul .,1 M ai“ Baliz, a prezentat adunării
ceapă „biografia" bri­ dotată cu cazane şi a- succesului, programul fost îndeplinit şi depăşit cu 186 la Batiz un schimb de experienţă în ­ un referat privind munca de partid
găzii artistice de agi­ paratură modernă. sută. In fruntea întrecerii s-a si­ tre gospodăriile agricole colective pentru dezvoltarea gospodăriei co­
tuat echipa tov. Catargiu Haran- de pe raza oraşului Călan. La adu­ lective. In referat au fost scoase în
taţie a fabricii de con­ şi artiştii amatori de abataj a fost îndeplinit în proporţie gozo, care îndeplineşte ritmic sar­ nare au participat membrii orga­
serve din fructe şi le- !***!“ MMKirmiriiMiriKini de 113 la sută. La extracţia cu cinile de plan. nizaţiilor de bază şi consiliile de evidenţă rezultatele bune obţinute
ta fabrica de conserve susţinere metalică în galerii, pla- conducere ale gospodăriilor agrico­
gume de la Haţeg. Dill carnetul din Haţeg, ar merita I. TATIANA le colective din satele Sîntăm ăria de colectiviştii din Batiz cît şi an ­
corespondentă
După ce terminau nota zece. de Piatră, Sîncrai, Crişeni, Strei, gajam entele lor pentru întărirea
munca Eteica m i j i corespondentului In prezentări literare
Călanul Mic, Grid, Streisînglorgiu continuă a gospodăriei colective.
Victoria Marcu, capsa­ şi cuplele satirice, în La fila tu ră şi Ohaba.
toare la borcane şi cu­ cînlec şi versuri, bri­ C. 10S1F
corespondent
tiile de conserve, Maria Dincolo de versurile: gada artistică de agi­ Antrenaţi în lupta pentru înde­
plinirea planului de producţie şi
Luchini — ştanţatoare, „Foaie verde viorea / taţie a redat un tablou
iar in Cojocaru—ste ­ Mult rni-e dragă fabri­ sugestiv al vieţii şi

rilizator, Sim lnic Dăn- ca / Că-i frum oasă, îi m uncii din fabrică. continua îm bunătăţire a calităţii
cescu — mecanic de curată / Şi cu noi ma ­ Zile la rînd, tema dis­ produselor, muncitorii, inginerii şi
hiră şi împreună cu ci şini dotată“ / — răz­ cuţiilor purtate de

muncitorii Valeria Ce- bate dragostea munci­ muncitori a fost pro­ tehnicienii filaturii Lupeni au obţi­ V EFORIE 1961
iinescu, Eugenia M a­ torului ţaţă de între­ gramul brigăzii. nut luna aceasta noi succese în
ieu, Lucia Cioroianu şi prinderea socialistă ce muncă. Aşa de exemplu, la secţia
Zaharia Sorescit, îşi a crescut şi s-a dezvol­ Zilele acestea am vi- ^
zitat din nou fabrica o

dădeau întîlnire în sa ­ tat sub ochii Iul, odată de conserve din fruc­ de filatură planul de producţie pe Cei care în vara anului 1960 au colore, jocul de lum ini, creează o ţia Agigea. Anul trecut aici erau
te şl legume. Am găsit văzut frumoasa staţiune de pe li­ atmosferă de ambianţă odihnitoare. doar cîteva clădiri învechite.
la de festivită ţi a fa ­ cu el. luna aceasta a fost îndeplinit în toral — Eforie — fără îndoială că
au păsraţ în amintire minunatele Schimbările petrecute într-un S-au construit de asemenea, cî­
bricii. O repetiţie, Cînd lotul a fost re­ pe cîţiva din membrii construcţii de aici, vilele conforta­ singur an doar se întîlnesc la tot teva vile noi. Trebuie remarcat
două, trei şi progra­ tuşai, scena pregătită, brigăzii artistice, scri­ proporţie de 104,9 la sută, iar la bile, restaurantele „Neon" şi „Per­ pasul. Cel ce anul trecut se obiş­ utistul arhitectonic al noilor cons­
mul care poartă titlul: ind un a fiş: „Colecti- O la M ării", cluburile şi tot ceea ce nuise să bea cîte o bere rece la trucţii, linia lor modernă, interi­
acorileonistui instruit vul de salariaţi este in- X secţia de răsucit în proporţie de poate contribui la crearea unor grădina de vară „Putna", zadar­ oarele plăcute care au menirea să
..Pentru oraşe şi sale cu ceea ce avea să cîn- vltat să ia parte la pro- g 103,8 la sută. condiţii de odihnă cît mal plăcute nic va căuta acum acest loc. N i­ asigure un confort deplin celor ce
— produse de calitate" te şi cînd anume, s-a oamenilor muncii care vin pe lito­ mic nu mai aminteşte de existenţa vin la odihnă. Eforie, aşa cum se
ral. lui. Zadarnic ar fi căutate chioş­ prezintă acum, este un adevărat
începe să se înfiripe, fixat ziua programului. gramul brigăzii noas- § Printre fruntaşii în obţinerea curile unde se vindeau cadouri, parc. Pretutindeni im ense zone cu
iar autorul — şi regi­ Intr-o sîm bătă dim i­ tre artistice de agita- " Cum anul trecut fusesem pe lito­ sau micile magazine textile şl ţe- flori multicolore răspîndesc o a-
zor în acelaşi tim p — neaţă, aşezat pe poartă ţie, in titu la t: „Temă acestor rezultate se num ără şi bri­ ral, m ă socoteam un bun cunoscă­ rochimice din jurul grădinii de romă plăcută, făcînd ca în serile
tor al staţiunii Eforie. De aceea, vară „Putna". Ele numai sînt. cînd răcoarea se lăsa pe litoral,
comunistul Marin Co­ la intrare, un afiş dă­ prinsă-n obiectivi (P o­ găzile conduse de Viorica Moga şt cînd trenul sosise în gara Eforie, Dar cel ce va căuta, negăsindu-le, m irosul lor îm bătător să se ras-
jocarii, devenea tot mai dea de veste că seara zitiv şi negativ) / Din la ora 3,04 dimineaţa, m-am erijat nu va încerca nici ¦un sentim ent pîndească pînă departe, să pătrun­
la ora 22, după ieşirea contractul colectiv"!. Maria Porojan, care şi-au luat an­ în călăuza unui mic grup care so­ dă, pe ferestrele larg deschise ale
m u lţum it. gajam entul ca la 1.000 kg. fire să sise în staţiune. A m pornit la drum. S criso are camerelor unde se odihnesc cei ve­
Nil uitase nimic. Ţe- schimbului II din mim PETRE FĂRCAŞIU Totul mi se părea cunoscut, prie­ de pe lito ral niţi în concediu.
O o o o o o o o o o o o o o o o o o o > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O O O nu rebuteze nici un kilogram. tenos, primitor. Florile multe, m ul­
te de iot răspîndeau o mireasmă de regret, ci dimpotrivă va sim ţi La Eforie, alături de oameni ai
?isas. plăcută, îmbinată cu mirosul spe­ o profundă bucurie şi satisfacţie. muncii din toată ţara, îşi petrec
cific al mării. Totul îmi era cunos­ In locul lor azi fiinţează un ade­ concediul de odihnă şi numeroşi
cut. dar num ai pînă la un punct. vărat orăşel comercial întins pe m elalurgişti bucureşteni. Intr-o zi,
După cîţiva paşi de la restaurantul cîteva sute de metri pătraţi. Totul
„Perla M ării" mă uitai nedumerit e deosebit de atrăgător. M agazi­ vizitlnd cantina la care iau masa,
în stingă şi în dreapta. Clădirile nele în adevăratul sens al cuvîn- am discutat cu mai m ulţi ditiire
m i se păreau cu totul necunoscute. iului sînt numai din sticlă, iar în­ ei. Unul dintre ei îmi explică măi
Grupul aştepta, zadarnic însă. Lă­ tre ele bazinele cu apă cristalină pe îndelete că toţi cei veniţi în
m uririle le-am prim it cu toţii de la oglindesc in luciul lor vitrinele concediu la Eforie sînt deosebit de
m iliţianul care-şi făcea rondul de bogate, pline cu mărfuri de tot m ulţum iţi de toate. „Ca să mă în­
noapte. Clădirea aflată pe aceeaşi felul. M agazinele textile, galante­ ţelegi mai bine — îmi spuse el —
parte cu „Perla Mării", e restau­ rie, jucării, alimentare cu autode- notează ce-ţi sp u n : azi dimineaţă
rantul şi cofetăria „Pescăruşul", servire, produse lactate, legume şi la masă am prim it caşcaval, uni,
iar vizavi de aceasta se găseşte fructe asigură o aprovizionare, ex­ biscuiţi, cafea cu lapte. La prînz
oficiul P.T.T.R. Ambele construc­ celentă a celor veniţi la odihnă, aperitiv, supă de carne, friptură,
ţii atrag atenţia prin supleţea lor, iar bufetul cu aulodeservire apar­ prăjitură; seara cremvurşti, peşlc
linia modernă de construcţie. Clă­ ţinător de acest complex cunoaşte prăjit, prăjitură. A şa că mîncarea
direa P.T.T.R., cit cap(e etaje, pare o mare afluenţă de oameni datorită este cit se poate de bună. Condi­
a fi construită numai din sticlă. mîncărurilor gustoase ce se ser­ ţii de odihnă la fel. A vem toate mo­
Trecătorul poale urmări de afară vesc aici. Calitatea legumelor şi tivele să fim m ulţum iţi". Cei din
forfota continuă din interior, fur­ fructelor, a tuturor alimentelor din jur l-au aprobat din plin pe inter­
nicarul de oameni care se perindă magazine, cu toată căldura cani­ locutorul meu. ¦ .
mereu. In afară de sticlă, în cons­
trucţie au fost folosite materiale culară de aici, e excelentă, avînd Iată deci doar cîteva aspecte le­
noi create de industria noastră, gate de staţiunea de pe litoral —
printre altele plăci aglomerate, ma­ în vedere mijloacele moderne de Eforie. Trebuie specificat .în să că

se plastice, care dau clădirii un păstrare şi conservare a lor. M a­ acestea sînt valabile doar in anul
1961. In anul viilor staţiunea se va
aspect elegant. Restaurantul şi co­ dezvolta şi mai m ult, odihna celor
mulţi prin grija părintească a
partidului va fi din ce în ce mai

Pe şanlierul 6 construcţii P etioşani — cartierul Livezeni, lucrează şi echipa de zidari condusă de fetăria „Pescăruşul", construcţie gazine noi construite în acelaşi plăcută, mai plină de bucurii.
tov. Stere Giulică. Echipa execută Lucrări de calitate, realizind un indice lunar de 1,08— 1,10. specifică de litoral, incintă ochiul.
Scaunele din mase plastice multi­ stil, un şir întreg, se găsesc şi pe Eforie, 21 iulie, 1961.
IN C LIŞEU : Tov. Stere Ciulică, citind membrilor cc-hipei, obiectivele chemării la înlrecer* lansaţii
partea opusă a drumului, in direc- VICTOR FOLESI

de constructorii hunedoreni. . ...... ...