Page 9 - 1961-07
P. 9
LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARA,PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ I
ATENŢIA CUVENITA !
Folosind întreagă capacitate de lucru Să f i e fo los ite şi
Printr-o bună organizare a mun i. batozele!
cii şi ou sprijinul m ecanizatorilor
de la S.M.T. Dobra, colectiviştii din citaţi de lucru a tractorului care de Colectiviştii din satul Oiejdea, raioŞ
lila au obţinut în această campanie serveşte gospodăria colectivă din
de vară rezultate frumoase. Dato lila, a 'fo st o rg anizat şi schimbul de nul Alba, au avut de însămîntat grîix
rită bunei întreţineri a, tractorului noapte. . Astfel, acest tractor ziua
şi batozei, la G.A.C. din lila, se treieră, iar noaptea ară. Pînă în pre de toamnă pe o suprafaţă de 200 hec-l!
treieră zilnic pesîe 11.000 kg. boabe. zent, Ia G.A.C. din lila au fost e-
A fost posibil astfel ca într-o săp- tare. Inccpînd secerişul din timp, ei au
tăm înă să fie treierate peste 86.000 , fe c iu a te 'a ră tu ri'p e o suprafaţă de
kg. boabe. terminat în întregime această lucrare;
peste 48 ha. Pentru hrana anim ale
In scopul folosirii întregii capa- lor, colectiviştii de aici au însăm în- •’Griul; de pe 158 ha. a fost recoltat ma
Joi 3 august 1861 ţat 7, ha. de porumb m asă-verde iar nual, iar de pe celelalte 42 ha., cu coim
Anul XIÍÍ. Mr. 2055 — ——a 4 p a g in i 20 b a n i pe două ha. borceag. bina,
Pînă la data de 31 iulie a. c. se trans
portaseră la arii, cu ajutorul autoca-,
¦mionului şi al celorlalte atelaje, snopii
in cinstea zilei minerului S eum i© ® © ® 1 d © de pe 45 hectare.
b la n ă , e a lM m te pe suprafeţele Avînd sprijinul mecanizatorilor de la
p la n ific a te
Colectivul secţiei setnicocs a S.M.T. Alba Iulia, colectiviştii au exe
uzinei „Victoria“ din Călan a
obţinut rezultate frumoase în ce cutat arături de vară pe 30 ha. şi au
priveşte îmbunătăţirea calităţii
semicocsului. Aşa, de pildă, în mai eliberat încă 45 ha. de teren peni
perioada 1-20 iulie â.c. în nici
una din zile nu a fost depăşită In planurile de pro Rezultate bune la e- ha. din 650 planificate. tru arături.
cifra admisă de materii volatile ducţie ale gospodăriilor xecutarea arăturilor de Mai slab se desfăşoa
în semicocs. agricole de stat şi co vară au obţinut gospo In scopul asigurării unei baze furaT
lective din raionul Se dăria agricolă de stat ră executarea arăturilor
Acest rezultat se datoreşte a- beş s-a prevăzut să se din .Apoldul de ,Sus ca de vară în comuna Un-' jere puternice, pe lîngă cele 20 ha. înr
plicării în producţie a unor mă efectueze, arături . de re a arat peste 198 ba.' gurei şi Secăşel. La Se-;
suri printre care luprea de pro vară pe 9.785 ha. .şi gospodăria de stat căşel, de pildă, nu au să'mînţate cu porumb pentru siloz, cl
be din două în două ore şi co din Pelreşti care a c- fost arate decît 20 ha.
municarea imediată a rezultate Pînă în prezent, în .fectuat arături' pe 270 din 260 planificate iar au mai semănat în mirişti încă 10 ha;
lor analizei maistrului de schimb. unităţile, agricole socia hectare. la Ungurei; doar 18 ha.
liste din acest raion, din planul de .250. cu porumb’'masă-verde.
Printre cei care au depus un ( recoltarea cerealelor pâ- Şi gospodăriile agrl-.
interes deosebit pentru îmbună- * ioase s-a terminat. De cole colective din ra In scopul urgentării Din recolta de grîu treierată cu com-'
tăţirea calităţii,semicocsului, se pe cea mai mare parte ionul Sebeş se preocupă ritmului ' arăturilor In
numără Nicolae Fi lip, şef încăl din suprafaţă . au fost intens de efectuarea a- unităţile agricole socia bina, colectiviştii au transportat la baza
zitor la cuptoare, Gheorghe Puş transportaţi snopii şi răturilor de vară. Ast- liste- din raionul Se
caş încărcător,' Cornel Cozmes- paiele. S-au eliberat în . fel la G.A.G. din A.- beş, este necesar să se de recepţie întreaga cantitate de grîu
cu lăcătuş şi alţii. >, poldul de Sus au fost folosească şi atelajele contractată cu statul.
acest fel parcele întregi proprii, alături de' trac
Avansuri băneşti care trebuie arate. Pînă arate peste 100 ha. din toarele de la S.M.T. In Gele relatate sînt înfr-adevăr succese
pentru colectivişti la data de 31 iulie în acest fel se vor pufea e-
raionul Sebeş an fost cele .200 planificate, la fectua arături de vară cu care colectiviştii de aici se pot
efectuate arături de va pc toate suprafeţele pla mîridri.
ră pe 3 910 hectare. G.A.G. din Daia s-ati nificate.
Există însă la Oiejdea o rămînere în
efectuat arături pe 400
urmă nejustificată la freieriş. In ziuă
de 31 iulie, de pildă, nu se treierase
cu baloza, nici un snop de grîu, cu toate
că gospodăria dispune de două batoze
şi două tractoare, în bună stare de func
ţionare, cu toate că ariile au fost ame
najate, iar o bună parte din recoltă
a fost transportată de pe cîmp.
Lipsa spaţiilor de depozitare nu poate
Pun baze viitoarei recolte fi im motiv întemeiat, deoarece gospodă-'
ria dispune de o magazie goală şi de
Acum cîteva zile la gospo La gospodăria agricolă colectivă care deserveşte gospodă'ia coled ivă alte încăperi amenajate în acest scop.
dăria colectivă din Turdaş, ra din satul Gelmar se munceşte, in din Gelmar a treierat pînă la 1 au
ionul Urăştie, s-au împărţit tens. Colectiviştii, organizaţi in e- g u st a c. recolta de pe 30 hectare. Nu poate fi iiri motiv nici faptul că îiî
chipe, nu precupeţesc nici un efort
colectiviştilor avansurile în pentru a slringe la timp recolta ce ziua de 30 iulie a plouat doărece a
bani pe trimestrul ll. Suma realelor păioase. Secerişul griului
totală s-a ridicat la 53.125 de pe cele 110 ha., colectiviştii de doua zi (31 iulie'' se putea începe treie-
lei. Colectivistul Viorel Burz aici l-au term inat cu cîteva z i l e , în
Colectiviştii din Gelmar se preo rişul griului dînd îa o parte snopii ti-'
prim it 1:159 lei, Maria urmă. Paralel, au transportat la a- cupă intens şi de soarta recoltei vii
Lupii 848 lei, Lina Vlaicu 915 toare. Cu ajutorul tractoarelor de la mezifi. ’
lei, Gheorghe Bălşan, 478 lei rle recolta de pe 75 la sută din su S.M .T. ei au efectuat, arături de va
Vă prezentăm în fotografia însemnele sume de bani au prafaţă şl au începui trelarişul. ră pe o suprafaţă de peste 45 ha. Organizaţia de partid şi conducerea
de faţă schimbul condus de primii şi ceilalţi colectivişti gospodăriei colective trebuie să ia ne-
Se apropie Ziua minerului. Pentru a o intimpina cu rezultate loan Dincă din brigada lui Alimentată fiind din plin, batoza Pentru a complecta baza furajeră întîrziat măsuri pentru începerea treie-
cît mai frumoase colectivele de m uncitori, tehnicieni şi ingineri m i Diana Cliiţu, de la sectorul din această gospodărie. rîşului şi grăbirea ritmului acestuia,
neri din regiune desfăşoară o largă întrecere în vederea sporirii pro-l IV A Lupcni, care extrage a animalelor colectiviştii din acest deoarece la Oiejdea sînt create toată
ducţiei, îmbunătăţirii calităţii şi re ducerii preţului de cost. condiţiile pentru buna desfăşurare a
numai cărbune de bună cali- sat au însăminţat porumb pentru lucrării respective.
masă verde pe 6 ha.
\--- ,7. mim»" --1 ¦1 -¦
m tc iB s m f .. ....... .............................. ........ r,rT n
Pentru furnalişti Totul pentru om şi cerinţele
La sectorul 1 al Întreprinderii tizează in extragerea peste sarci in raion ul H a f e g - IRî Ai II I® IU IL N O § Y IRi IU -
miniere Teliuc lucrează oameni des nile de plan în luna trecută a
toinici. Ei se străduiesc zi de zi să 1.300 tone minereu de fier. Cea livezile şi viile pot Ne aflăm intr-o perioadă cînd se consumă foarte să se recolteze în cantităţi mari, în măsură să sa
trim ită furnaliştilor cantităţi tot mai mare contribuţie la obţinerea şi trebuie să Sie extinse! ' multe legume, fructe şi zarzavaturi proaspete. E tisfacă cerinţele de consum ale populaţiei.
mai mari de minereu de fier. Pen acestui succes au adus-o brigăzile sezonul acestor produse' ş l e normal ca cerinţele
tru aceasta aplică noi metode de conduse de Cozma Culcea şi Ior Potrivit planului de dezvoltare răneşti, Poroabeyc ififşeştj, Doroan- să fie în continuă creştere. După cum este cunoscut, Totuşi, silit perioade cînd in unele localităţi din
muncă, folosesc la maximum utila dan Ţoni. Trebuie amintit faptul că economică în perspectivă, Directi ţe etc.) care dau! fructe mărunte, în regiunea noastră sînt create condiţii ca aceste regiune se ivesc goluri în aprovizionarea cu pro
jele, se preocupă de ridicarea con întreaga cantitate extrasă a fost vele celui de-al IIM ea Congres al de slabă calitate şi fără randam ent duse legum icole şl cu fructe. Pentru a vedea care
tinuă a calificării. partidului, trasează sarcina ca pînă la industrializare. cerinţe să fie satisfăcute. In majoritatea oraşelor sînt cauzele neaprovizionării ritmice a pieţelor res
de bună calitate. în anul 1975 suprafeţele cultivate şi centrelor muncitoreşti s-au deschis noi unităţi pective cu produse variate şi din abundenţă, re
noadele activităţii lor se concre- cu pomi să crească pînă la 550.000 La rîndul său, mărul care în pentru aprovizionarea cu legume, fructe şi zarza dacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute.
ha., iar a celor cu vii pînă la prezent ocupă locul al doilea după vaturi, pline, conserve şi cu alte / ¦oduse. In ma- un raid prin mai multe oraşe şi centre muncito
Minerii din Ţebea 450.000 ha. Aceste suprafeţe se In prun (16 la sută) este reprezen joritatea localităţilor regiunii, plinea se îmbună reşti din regiune.
dică a fl extinse pe terenurile în tat în mare parte prin soiuri de
Depăşirea planului ziua de 6 august cu bună calitate peste pantă, supuse eroziunilor şi impro slabă calitate (Bănăţeneşti sau tăţeşte continuu din punct de vedere al calităţii, Publicăm mai jos constatările făcute şi conclu
de producţie la mina rezultate cît mai fru sarcinile de plan. In prii pentru agricultura mecanizată. mere acre, Hategane, Sălcii etc.). iar legume şi zarzavaturi s-au recoltat şi continuă ziile ce se desprind din acestea.
Ţebea înseamnă o mai moase, minerii din Ţe fruntea întrecerii s-a
bună aprovizionare cu bea şi-au intensificat situat colectivul secto In acţiunea de refacere şi dez Specii valoroase c a : părul, pier Sortimente mai variate Pline proaspătă,
combustibil a energe- rului fi, care a dat voltare a sectorului pomi-viticol, sicul, caisul, nucul, cireşul şi vişi şi de calitate
ticienilor din Gura- eforturile. mai mult de 75 la raionului H aţeg îi revin sarcini de nul se cultivă pe suprafeţe foarte bună!
barza. Conştienţi de Drept urmare, ei au sută din această can mare răspundere. Prin aşezarea lui restrînse. Astfel, părul ocupă doar
acest lucru şi în do titate. geografică, condiţiile locale de re 3 la sută, nucul 1,8 la sută, cire Dacă în ceea ce priveşte aprovi
rinţa de a intim pina încheiat luna iulie cu lief, climă şi sol, aici sînt favora şul şi vişinul 0,9 la sută, Iar pier zionarea cu legume şi zarzavaturi
466 tone cărbune de bile culturile pomilor roditori şi sicul şi caisul se întîlnesc foarte a localităţilor Săcărîmb şi Certej
chiar a viţei de vie. rar în livezile raionului. Datorită Lucrurile au început să fie puse „po
95 de inovaţii, 210.008 lei economii acestui fapt, fructele valoroase se In faţa unităţii s-a improvizat Sîntandrei, situată lîngă blocurile roate”, în sensul că cele două chioş
In momentul de faţă, ca urmare găsesc în cantităţi mici, neputînd un chioşc. O umbrelă mare prote- nou construite. Aici, în mai mare curi de aici primesc ceva mai multe
In acest an colectivul de inova „Dispozitiv pentru tragerea braţe a slabei îngrijiri sub aspect agro satisface cerinţele locale de consum. jează m asa cu cîntarul, lăzile cu m ăsură decît la unitatea O.A.D.L.F. produse de sezon şi mai ales roşii
tori de la preparaţia Petrila a pro lor de pe aparatele de cuplare Ia tehnic, pomicultura acestui raion cartofi, roşii, ardei, fructe. In faţa găseşti din abundenţă cele trebu (nu insă în cantităţi suficiente; unele
pus 95 de inovaţii dintre care 32 funicularul care transportă şist" este încă slab reprezentată sub ra In raionul Haţeg, datorită con mesei vreo 10-12 gospodine îşi aş incioase preparării unor mîricăruri produse ca ardeii graşi, dovleceii,
au şi fost aplicate în procesul de (autor: Augustin Kaproş; produc portul numeric al pomilor, al pro diţiilor specifice de climă şi zonă, teaptă rîndul. gustoase. Şi, spre deosebire de cea vinetele şi conopida lipsind aproa
p ro d u cţie; 20 se găsesc în expe tivitatea muncii a crescut cu 20 ducţiei de fructe şi al calităţii aces se poate cultiva şi viţa de vie. Do laltă unitate, legumele şi zarzava pe complect), în ceea ce priveşte
rimentare, iar 43 în curs de re la sută). tora. vada cea mai grăitoare o formează După ce-şi fac cum părăturile cu turile sînt mai proaspete, mai fru plinea mai sînt încă multe de rei
existenţa viţei de vie în unele co coşurile pline, femeile pleacă spre moase şi într-un sortiment mai bo zolvat.
zolvare. Ca urm are a aplicării celor 32 Astfel, din cele peste 80.000 ha. mune şi sate, în care condiţiile de casă. Minerii au nevoie, după cele gat.
Dintre inovaţiile cele mai valo de inovaţii au fost obţinute econo cît reprezintă suprafaţa totală agri creştere şi dezvoltare sînt asem ă 8 ore de muncă, de o mîncare con Printr-o măsură luată secţiile co
colă, sectorul pomicol deţine apro nătoare celor din bazinul M ure sistentă, bogată în vitamine. Se poate spune că, în general, merciale ale sfaturilor populare re
roase am intim : „Modificarea cu ximativ 1.200 ha. Pe această su p ra şului. aprovizionarea minerilor din Teliuc gional şi raional lila au dis-
faţă sînt cultivate aproape toate Vizavi de chioşc, unitatea nr. cu legume este satisfăcătoare. pus desfiinţarea brutăriei din Cer-
c e lo r la elevatoarele 10-80“ (au- mii postcalculate de 210.000 lei. Cercetările făcute recent pentru 14 a oficiului de aprovizionare şi tej şl aprovizionarea celor două
¦tor: com unistul Vaier Matei; eco ^speciile de pomi. In ceea ce pri Identificarea masivelor, centrelor şi desfacere — Hunedoara. De aici se Cu toate acestea mal există anu
nomii antecalculate: 37.000 lei), C. BADUŢĂ bazinelor pomicole au dovedit că cumpără îndeosebi, cartofi, ceapă, mite deficienţe mai ales în ce pri localităţi cu pline fabricată la Deva.
veşte raportul dintre ele, acesta ardei, roşii şi, din cînd în cînd, veşte varietatea sortimentelor şi Rău este că în prezent plinea
corespondent posibilităţile leale de plantări cu castraveţi. calitatea mărfurilor. Zilele trecute, ajunge la Ceriej la două zile, tar
este defavorabil speciilor şi soiuri la ulei una din unităţile respective la Săcărîmb, datorită drumului a-
Pe primele două d e ca d e pomi şi viţă de vie sînt mari în Intrăm în vorbă cu cîteva gospo nu se găsea fasole verde, gulii şi, proape inpractlcabll, la două şi. chiot,
lor valoroase. Aşa, de pildă, pru raionul Haţeg. dine. Aprecierile sînt unanim favo cu excepţia piersicilor, nici un fruct. trei zile.
Bilanţul făcut de conducerea Intre- s-au obţinut şi importante economii. rabile. De altfel problema aprovizionării
Iprinderii miniere din Deva pe primele In fruntea acestor realizări se află nii ocupă suprafeţele cele mal mari, Existenta unei fabrici de Indus- cu fructe stă demult nerezolvată in afară de faptul că plinea dis
două decade ale lunii iulie a.c. a scos Iată ce spun ele: „In general la Teliuc. tribuită aici de cele mai multe ori
în evidenţă că sarcinile de plan au brigada condusă de Szabadaş Rudolf, ajungînd la 77 la sută din compo Ing. D. PRICA găseşti de toate. Responsabilul uni nu este proaspătă, în anumite zile
fost realizate. In acelaşi timp, prin folosi care, de mai mult timp deţine drape tăţii se preocupă de aprovizionare, Fată de această situaţie O.A.D.L.F. se distribuie în cantităţi insuficiente
rea judicioasă a materialelor de consum lul de „Brigadă fruntaşă“. nenţa livezilor. In majoritatea lor orarul se respectă, deservirea e ci Hunedoara va trebui să depună mai faţă de necesar.
vilizată. mult interes, insistînd trideosebi
VAS1LE CĂRNARU asupra satisfacerii la timp a cerin S e ştie că, cPt la Săcărîm b cit
De la unitatea respectivă am ple ţelor m inerilor cu legum e şi fructe, şl la Ceriej, ă crescut şl creşte me
La Uricani muncitor aceştia sînt din soiuri locale (Vă- (Continuare tn pag. 2-a) cat „sus“. atît 'din punct de vedere al calită reu num ărul muncitorilor. Faţă de
-------------------fiiiiiniiiiînniiiini------------------ ţii, cît m ai ales a bogăţiei so rti
Zicînd „sus", gospodinele din mentelor. (C ontinuare în pag. 2-a)’,
Ga urmare a reducerii consumurilor Teliuc se referă la o unitate de des
specifice la materialul lemnos cu 1,5 facere aparfinînd gospodăriei agri
th.c. pe mia de tone, a creşterii pro cole colective „Viaţă nouă“ din
ductivităţii muncii cu 8,87 la sută şl
â îmbunătăţirii calităţii cărbunelui, Aprovizionării centrelor muncitoreşti mai
pentru care s-au primit bonificaţii de
peste 200.000 lei, pe Întreaga exploa îndepărtate — atenţie cuvenită!
tare minieră Uricani s-a înregistrat o
reducere a preţului de cost cu 2,41 lei Centrul muncitoresc Zlatna cu lo cretă pentru a deschide asemenea la Zlatna (distantă I8-20 km .)\
pe tonă, realizîndu-se astfel o econo- calităţile H aneş, Valea Dosului şi unităţi. pentru a se aproviziona cu legu
nie de peste 550.000 lei. A lm aş-Stănija este cel mai impor mele de care au nevoie. Precizăm
tan t din raionul Alba. Firesc ar fi Comitetul de partid, conducerea că, de flecare dată cînd se depla-:
O contribuţie deosebită la realizarea ca a te n ta organelor comerciale să exploatării „Gh. Doja“; comitetul sează sînt nevoiţi să cheltuiască
acestor succese şi-au adus-o ambele fie în d rep tată spre acest centru în sindicatului au intervenit în repe cîte 16 lei, costul biletului ’de au
sectoare din subteran, care au obţinut scopul aprovizionării lui cu toate tate rînduri pe lîngă U.R.C.G.- tobuz.
6 economie de 207.970 lei. Printre bri cele necesare. In realitate însă, lu Alba — preşedinte Liviu Băiescu
găzile fruntaşe de mineri se numără crurile nu stau aşa. In lo — şi pe lîngă secţia comercială a Sofia Marincescu, gospodină,
j cele conduse de Spiridon Timofte, Ni- calitatea Zlatna, aprovizionarea sfatului popular raional — şef de Avram lancu, m aistru miner, Aurel
colae Ştefan şi Dumitru Oprea. muncitorilor cu legume este satis secţie Nicolae Meteşan — cerîn- Jenaru, vagonâtar, Candin Brădea-
făcătoare. In celelalte localităţi, din du-Ie să deschidă în aceste locali nu, artificier, Victor Praţa, miner,
In anii regimului de demo magazinele de legume şi fructe lip tăţi m agazine pentru desfacerea le şi mulţi alţi muncitori din Haneş
craţie populară, în regiunea sesc fasolea verde, mazărea, cono gumelor şi fructelor. Conducerea şi A lm aş-Stănija cu care am s ta t
pida, pătrunjelul, păstîrnacul, ustu exploatării s-a obligat să pună la de vorbă ne-au declarat că s-au
noastră au fost construite ne roiul, fructele etc. La Haneş, Al 'dispoziţie şi spafiile necesare. Cu făcut nenum ărate promisiuni, dări
numărate şcoli în care fiii oa m aş-Stănija şi Valea Dosului nu toate acestea, conducerea U.R.G.6. că m ăsuri practice pentru 6 buna
menilor muncii se bucură de există unităţi de desfacere a legu tărăgănează în mod nejustificat aprovizionare cu legume şi fructa
lumina învăţăturii. melor şi fructelor. Uniunea raională deschiderea unor asemenea m aga nu s-au luat.
a cooperativelor de consum nu a zine. Datorită acestui fapt, mun
Fotografia reprezintă noua citorii din localităţile respective Lipsuri se m anifestă şi în iieea"
şcoală de 7 ani din comună luat pînă. acum nici—'o m?3iăjjs.lură con- sînt nevoiţi să se deplaseze pînă
Foit. F.a dispune de 4 săli de / (Continuare în pag 2-a),
clasă. o sală de festivităţi şi
3 dependinţe