Page 90 - 1961-07

PHP 7
•°e şantierul nr. 3, lotul nr. 2, al I.C.S. Hunedoara, munca la noua secţie de turnare continuă
cu m ultă însufleţire.
IN FO TO G RA FIE: Echipa de montori condusă de comunistul Traian Rusu, care în prim a de­
cadă a lunii iulie şi-a realizat p lan u l de producţie în proporţie de 121 la sută.
Turnătoria de fontă a Combi­
natului siderurgic din Hunedoara.
Aici s-au început pregătirile pen­
tru formarea si tu rn area oalelor
de 11 m.c. pentru zgură. Oalele
acestea sînt necesare furnalelor
nr. 5 şi 6 şi oţelărici M artin nr. 2.
Executarea acestor oale a fost
încredinţată unor turnători cti
experienţă ca Nicolae Mărginea-
nu, losif Sîrbu, Nicolae Preda.
întreaga muncă pregătitoare
s-a desfăşurat sub conducerea co­
munistului Balint Muşa, maistru.
El a discutat cu oamenii, le-a ex­
plicat totul cu răbdare, astfel ca
să înţeleagă fiecare sarcinile ce-i
revin.
— Conducerea combinatului ne-a
încredinţat sarcina să turnăm
aceste oale — a spus maistrul
Muşa adresîndu-se turnătorilor.
Noi o putem rezolva. Trebuie să
dovedim că merităm încrederea
acordată, că ştim să ne îndeplinim
conştiincios sarcinile. Este în joc
prestigiul nostru de turnători...
— Cit ne priveşte pe noi —
Directivele Congresului al lil-lea
a! partidului şi plenara C.C. al
P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie 1961
pun un deosebit accent pe îmbună­
tăţirea calitativă şi pe creşterea su­ la 3 la sută la circa 9 la sută şi
prafeţelor ocupate cu livezi. Pînă
la sfîrşitul anului 1965 — se pre-
pvede în Directivele Congresului, —
suprafaţa livezilor va creşte la
309.000 ha. cu o producţie de cir­
ca 1.700.000 tone fructe în condi­
ţii climaterice norm ale. Noile
plantaţii ce se execută vor trebui
6ă asigure îm bunătăţirea raportu­
lui actual necorespunzător între
specii şi soiuri şi să introducă în
cultură numai soiuri valoroase.
Prin aşezarea ei geografică, re­
giunea noastră întruneşte toate con­
diţiile pentru dezvoltarea majorită­
ţii speciilor pomicole. Văile Geoa-
glu, Sibi.şel, O răştioara, Benic,
Streini, Demsuş, Peşteana, Toteşti
şi altele, sînt ferite de vuituri şi
curenţi reci. Aici, s-au creat micro­
clime favorabile pomiculturii. Unele
din el< sînt adevărate centre gene­
tice în care s-au creat soiuri locale
destul de apreciate, ca cele de
mere Roş şi Roz de Geoaglu, Verzi
de Mada, Bulzeşti şi altele.
Cu toate acestea, pom icultura din semipitici, s-a trecut la înmulţirea
regiune s-a dezvoltat sub posibili­
tăţi, pe suprafeţe mici, fără un stu­
diu pedoclimatic şi fără un plan de
perspectivă.
Faţă de actuala situaţie, în 1965
producţia mărului şi a părului tre­
buie să crească de la 18 la sută
la 32 la sută din loialii! pomilor
cultivaţi, a caisului şi h piersicu­
lui dc Iu 2,3 la sulă la circa 5 la
sută, a cireşului şi a vişinului de
au răspuns turnătorii — ne vom
da toată silinţa. Am înţeles că
ni se cerc să lucrăm şi bine şi re­
pede. Fără aceste oale Jurnaliştii
şi oţelarii nu pot realiza planul,
Fruntaşi în lupta
pentru calitate
nu pot îndeplini angajamentele.
Apoi executarea acestor oale în
altă întreprindere costă prea
scump şi încarcă preţul de cost.
Ba uneori nici nu sosesc la timp.
Aşa că, totu-i clar. Sarcina încre­
dinţată va fi îndeplinită !
Munca a început cu mare avint.
Toate cele trei schimburi lucrau
cu pasiune. S-a muncit cu m iga­
lă. atenţie şi g rijă. Procesul teh­
nologic a fost bine pus la punct.
Turnătorii doreau cu toţii să iasă
victorioşi.
Lucrările pregătitoare s-au ter­
minat. Primul model a fost gata.
a nucului la 5 la sută.
In sortim entul de meri- soiurile
de vară şi toamnă sînt într-c pro­
porţie foarte mică, iar în cazul pă­
rului, soiurile tîrzii sînt aproape ine­ prezent, în regiune se lucrează la
xistente. In viitor, raportul dintre
soiuri va trebui să rezolve conti­
nuitatea în aprovizionare atît a
pieţelor cît şi a fabricilor prelu­
crătoare.
O deosebită atenţie trebuie dată
culturii pomilor pitici şi semi-pi-
tici care oferă m ari avantaje. Ei
intră mai repede pe rod, se îngri­
jesc mai uşor şi dau producţii con­
stante. In anul 1960, G.A.C. din
Pianul de Josea înfiinţat o aseme­
nea plantaţie şi planul de pers­
pectivă al gospodăriei prevede ex­
tinderea ei Ia o suprafaţă rem ar­
cabilă.
Pentru a satisface interesul cres-
cînd al unităţilor agricole socia­
liste şi al am atorilor pentru cul­
turile intensive de pomi pitici şi
portaltoilor vegetali (Paradis, Du-
sen şi G utui). Creşterea suprafeţei
ocupată de marcotieră va satisface
nu numai nevoile regiunii Hune­
doara ci şi a altor regiuni din Ar­
deal.
In regiune, cultura arbuştilor
fructiferi se poate considera ine­
xistentă, deşi sînt condiţii din cele
mai bune pentru aceasta. Pentru o
mai raţională folosiie a terenuiai,
Turnarea s-a desfăşurat normal.
După ce s-a răcit, oala a fost
curăţată şi controlată. Controlorii
de calitate !-au dat calificativul
„bun“. Turnătorii au trecut cu
succes primul examen, acela al
calităţii şi măiestriei. Mai treb u ­
iau să-l treacă şi pe cel al ritm u­
lui, al rapidităţii.
N-a trecut nici o lună de cînd
a început turnarea acestor oale
şi turnătorii, sfătuindu-se cu mai­
strul, au cerut conducerii secţiei
să Ii se îm bunătăţească norma.
Timpul de lucru a fost micşorat
astfel pentru fiecare oală cu
100 ore.
Munca s-a desfăşurat mereu
mai bine, mai cu spor. S-a tu r­
nat a doua, a treia, a patra...
oală. Toate bune. Nici una rebut.
Două oale turnate peste grafic...
Turnătorii au dovedit că sînt
oameni conştiincioşi, că se ţin de
cuvînt, lucrează bine şi repede.
Pentru meritele dobîndite în pro­
ducţie au fost declaraţi fruntaşi.
N. BADIU acestora faţă de factorii de vege­
arbuştii pot fi cultivaţi în asociere
cu pomii fructiferi.
Rezolvarea problemei pomicole în
regiunea noastră presupune însă o
bună organizare a lucrărilor. în
identificarea şi perim elrarea tere­
nurilor care urmează să fie plantate
cu pomi pînă la sfîrşitul anului
1965.
Datorită faptului că această lu­
crare constituie baza noilor plan­
taţii, este necesar să i se acorde o
mai marc atenţie din partea comi-
siiloi raionale, constituite pentru
această acţiune, iar sprijinul dat
de comitetele executive ale sfatu­
rilor populare raionale să fie mai
substanţial.
Noile plantaţii trebuie dezvoltate
in regiunile de dealuri şi în primul
rînd pe terenurile în pantă. Fie­
care raion, pe baza cunoaşterii te­
renului şi a suprafeţei pe care se
vor extinde plantaţiile de pomi în
perioada 1961-1965 trebuie să-şi
întocmească planuri de plant'ri
pînă la nivelul unităţii.
La întocmirea proiectelor de or­
ganizarea teritoriului în vederea
plantării de pomi, trebuie să se
ţină seama că în zona dealurilor
— suprafaţa terenului agricol fiind
mică în raport cu densitatea popu­
laţiei — plantaţiile să nu ducă la
eliminarea culturilor furajere, car­
tofi şi legume. !n acelaşi timp,
dezvoltarea pomiculturii să fie ar­
v w iM t i :s m m s m m r
Problema sprijinirii producţiei a
stat în centrul atenţiei conducerii
clubului „Siderurgistul“ din Hune­
doara încă de la începutul acestui
an. Bazîndu-se pe un larg activ
cultural, format din ingineri, teh­
nicieni şi muncitori fruntaşi, ală­
turi de acţiunile desfăşurate pe ţa ­
rini cultural-artistic, în planurile
trimestriale şi lunare ale clubului
un loc im portant l-au ocupat m a­
nifestările legate de preocupările
colectivului combinatului siderur­
gie pentru a da fontă, oţel, cocs
şi lam inate de tot mai bună cali­
tate. Pornindu-se de la unele ac­
ţiuni ca simpozioane, conferinţe,
concursuri etc. s-a ajuns pînă la
forma concretă şi eficace a schim­
bului de experienţă, în care s-au
dezbătut cu competenţă probleme
de producţie, la un înalt nivel.
Făcînd o recapitulare a celor mai
izbutite acţiuni organizate la acest
club în sprijinul producţiei, se con­
stată că în acest an ele se ridică
la aproape 50, la care au partici­
pat peste 5.600 muncitori, tehnici­
eni şi ingineri din cadrul C.S.H.
Pentru fam iliarizarea cu unele
y& idl
Consfătuire regionala
Duminică a avut loc în comuna
Petreşti, raionul Sebeş, consfătui­
rea regională a 62 bibliotecari din
cadrul bibliotecilor comunale, oră­
şeneşti şi raionale ale sfaturilor
populare din regiunea Hunedoara.
Cu acest prilej, tov. Rădăcină
Paraschiva, responsabila Bibliotecii
raionale din Sebeş şi tov. Zdren-
ghea Ioana, responsabila bibliote­
cii căm inului cultural din Petreşti,
au prezentat rapoarte privind „Ac­
tivitatea cu cartea în sprijinul în ­
tăririi economice şi organizatorice
a gospodăriilor agricole colective“.
Iii continuare, tov. Peţan Viorica, rioară“, „Metode folosite pentru
din partea Bibliotecii centrale re­
gionale Deva, a ţinut în faţa par­
ticipanţilor la consfătuire o lecţie
model privind sarcinile ce revin
bibliotecilor în perioada lunilor de
vară. , ,
După discuţiile care au urmat,
au avut loc două aplicaţii practice.
Prima a fost ţinută" de tehnicianul
zootehnist al G.A.C. Petreşti, pri­
vind necesitatea discutării cu citi­
torii a problemelor legate de creş­
terea şeptelulul. Cea de a doua
aplicaţie a fost o „Călătorie im agi­
nară pe harta ţării“, în care s-au
evidenţiat succesele obţinute de
poporul nostru în regiunile Hune­
doara, Braşov, Argeş, Bucureşti şi
Dcbrogea.
Seară litera ra m odei
Sîm bătă, Biblioteca raională din
Sebeş a organizat o seară literară
model, pe tema : „23 August, în
creaţia scriitorilor romîni“.
Această acţiune s-a bucurat de
un frumos succes, fiind urmărită
eu interes de numeroşi oameni ai
muncii.
monios îm binată şi cu creşterea
animalelor.
Lucrările de întreţinere a tere­
nului din plantaţii, aplicate pe
curbele dc nivel, trebuie să creeze
condiţii tot mai bune de viaţă po­
milor şi în acelaşi timp să stăvi­
lească procesul de eroziune a so­
lului.
Proiectul de organizare trebuie
să aibă în vedere necesitatea co­
municaţiilor din interiorul livezii
pentru a uşura mecanizarea lucră­
rilor de întreţinerea plantaţiilor şi
transportul fructelor. în ceea cc
priveşte repartiţia speciilor şi so­
iurilor în plantaţii, ea trebuie fă­
cută cu respectarea pretenţiilor
taţie, a recomandărilor raionării
pomiculturii, precum şi a cerinţe­
lor de ordin economic. In acest
scop este necesar să fie cunoscute
pe de o parte calitatea solului, Iar
pe de altă parte pretenţiile speci­
ilor şi soiurilor.
Pentru plantaţiile existente şi
pentru cele ce se vor înfiinţa, m ă­
surile de ordin agrotehnic consti­
tuie cheia obţinerii recoltelor spo­
rite. De aceea, este foarte impor­
tant să se aplice în mod regulat
lucrările de curăţire, îngrăşare, tă­
ierile de formare, rodire, corecţie,
regenerare, combaterea dăunători­
lor şi a bolilor etc. Fără aceste lu­
crări nu se poate concepe o plan­
taţie reuşită care să dea rod bogat
in fiecare an.
WM
c a lita te
probleme de organizare a produc­
ţiei, la clubul „S iderurgistul“ s-au
ţinut 7 lecţii, în care s-au dezbă­
tut sarcinile care-i revin maistrului
în lupta pentru produse de calitate,
într-o cantitate din ce în ce mai
mare. Ca formă a propagandei teh­
nice demnă de am intit a fost şi
seria de (ilme documentar-ştiinţifi-
ce, rulate bisăptăm înal, la club,
pentru m uncitorii din combinat. De
asemenea, pentru ingineri, tehni­
cieni şi maiştri, în scopul accele-
cltt ba rHor fi u nîaşe
rării introducerii tehnicii noi, s-au
organizat în fiecare joi sesiuni şti­
inţifice. In cadrul acestor sesiuni
s-au dezbătut diferite teme concre­
te, cuprinzînd cele mai noi proble­
me tehnice ivite în procesul de pro­
ducţie, într-o perioadă dată, care
se cereau rezolvate urgent, pentru
îm bunătăţirea calităţii produselor
C.S.H. Acestea au contribuit în
bună m ăsură la atragerea tehnici-'
enilor şi inginerilor spre sprijinirea
mai operativă a iniţiativelor mun­
citorilor, fapt care a dus la m ări­
rea numărului secţiilor-şcoală, în­
fiinţate pe lîngă club ; de la 3 see-
ţii-şcoală în anul de învăţăm înt
1959-60, la 8 în anul 1960-61.
Mult apreciată de muncitori a
fost iniţiativa organizării corcursu-
lui „Cine ştie meserie, cîştigă“, pe
tema îm bunătăţirii calităţii oţelului
la O.S.M. I. Câştigătorilor acestui
valoros concurs 11 s-au atribuit de
către comitetul sindical ca premii
o excursie la Cluj (pentm schim­
bul condus de tov. Şerban Dumi­
tru, care a obţinut locul 1) şi alta
în regiune (pentru schimbul tov.
Mara loan, clasat pe lecui II).
Acţiunile cele mai încununate de
succes, în urma cărora s-au obţi­
nut şi rezultate concrete în produc­
ţie, au fost însă cele 3 schimburi
de experienţă intitulate „Cum pu­
tem produce oţel de calitate supe­
O rganizarea şi executarea lucră­
rilor de plantaţii ia proporţii care
să satisfacă în ansamblul lor ne­
cesităţile regiunii impune însă şi
existenţa de cadre bine orientate clin rruntaşi în întrecere
punct de vedere tehnic. In acest
scop, este necesar ca personalul
tehnic recrutat pentru a conduce
lucrările să fie în prealabil bine
instruit. Cu concursul specialişti­
lor de la Staţiunea experimentală
horticolă clin Geoagiu, secţia agri­
colă a Sfatului popular regional
poate asigura, chiar la sediul sta­
ţiunii, instructaje speciale. La aces­
te instructaje este bine să fie re­
crutaţi ingineri, tehnicieni, briga­
dieri şi şefi de echipe din gospo­
dăriile agricole colective, precum
şi pomicultori cu cunoştinţe prac­
tice, care, după instruire, să poată
conduce pe teren plantările de pomi.
Ţinînd seama de faptul că plan­
taţiile noi vor fi executate în cea
mai mare parte pe terenurile gos­
podăriilor agricole colective, colec­
tiviştii vor trebui să depună efor­
turi sporite pentru realizarea unor
plantaţii de calitate, care să le
aducă an de an venituri din cc
în ce mal mari.
In orientarea dezvoltării pomi­
culturii trebuie făcută grabnic o
cotitură hotăritoare care să ducă
neîntîrziat la sporirea producţiei
pomicole.
Pentru realizarea acestei sarcini
lm;**rtante nu trebuie precupeţit
nici un efort.
Ing. EMANOIL MANUGHEVlCi
obţinerea unor indici înalţi la fur­
nale“, „Cocsarii pot asigura furna­
lelor cocs de o rezistenţă de peste
3G0 kg.", precum şi simpozionul
tehnic organizat cu sprijinul Aca­
demiei R.P.R. şi cabinetului tehnic
al C.S.H., intitulat „Noutăţi în
siderurgie“. La acest simpozion
şi-au dat concursul doi profesori
universitari, cei mai bine pregătiţi
ingineri şi tehnicieni din combinat,
precum şi m aiştri şi muncitori frun­
taşi.
Faptul că la schimburile de ex­
perienţă au participat 139 oţelari,
160 fu;nalişti şi eocsari etc. a de­
term inat în bună măsură îndeplini­
rea înainte de termen a planului
semestrial în toate secţiile de bază
ale C.S.H. (mai puţin laminorul-
blum iug), cu indici de calitate din­
tre cel mai buni.
Cu mult interes este aşteptat în
prezent şi simpozionul intitulat
„Rolul controlului tehnic în reali­
zarea produselor de calitate“, la
care îşi vor da concursul cei mai
buni controlori tehnici din combi­
nat.
Făcînd o caracterizare a activi­
tăţii clubului din ultima perioadă
pe linia sprijinirii luptei slderur-
giştilor pentru o calitate superioară
a produselor, se poate afirma că
s-au realizat acţiuni valoroase, efi­
ciente. Rămîne ca acestea să fie -
continuate şi pe mai departe, în
forme din ce în ce mai vii, mai
atractive, la care să fie mobilizaţi
şi mai mulţi oameni ai muncii.
Exemplul clubului „Siderurgistul"
din H unedoara trebuie să inspire
şi activitatea altor cluburi, cum ar
fi cele din Valea diului, de la
G urabarza, Cugir, Călan, Ghelar,
ZFilria, Simeria etc.
O rganizaţiile de partid din aceste
întreprinderi trebuie să îndrume
permanent conducerile cluburilor,
să le orienteze spre alegerea ce­
lor mai adecvate şi mai eficace for­
me de mobilizare a m uncitorilor la
lupta pentru o producţie sporită şi
de calitate superioară.
i. STRAUŢ
Creşterea animalelor este o ramură de producţie loarte rentabilăj
^ pneonnl.rli gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră.
/N FOTO: O parte din turma de oi de la G.A.S. Galda de /c s .l
1 u J *— y <— I P— J v— / U —/ «— ! \— J 1___! \___! V.
Antrenaţi în întrecerea socialistă
pe profesii, muncitorii de la Ate­
lierul central de reparaţii din Alba
Iulia, au realizat sarcinile planu­
lui producţiei globale pe semestrul
I. a.c. în proporţie de 110,5 la su ­
tă. In aceeaşi perioadă, el au ob­
ţinut şi economii în valoare de
203.000 lei.
Pregătesc construirea grajdurilor
De curînd, ţăranii colectivişti
din Crişcior, raionul Brad, au ter­
minat pregătirea pentru ardere a
unui cuptor de cărămizi necesare
construcţiilor grajdurilor gospodă­
riei agricole colective.
încărcarea cărămizilor a fost exe­
Infîlnire
Zilele trecute, la clubul „11 Iu­
nie“ din Călan a avut loc întîlni-
rea unor muncitori fruntaşi, şi a
unor absolvenţi ai şcolii elementare
de 7 ani, cu Eroul Muncii Socia­
liste Ştefan Tripşa, maistru oţelar
la C. S. Hunedoara.
Cu acest prilej Ştefan Tripşa a
voi bit celor piezenţi despre condi-
Nr. 2048
au apărut
^oooo >000
V. I. LENIN : Opere com ­
plete voi. 3.
V. I. LENIN: Opere voi. 4.
V. I. LENIN : Opere alese
voi. t.
V. I. LENiN : Biografic.
V. I. LENIN : Scurtă schi­
ţă biografică.
V. I. LENIN : Despre con­
strucţia de partid (retipărire).
V. I. LENIN : Despre pro-
duciivitatea muncii ed. Il-a.
V. !. L E N IN : Despre stat
(rctipăr ire).
V. I. L E N IN : îm potriva
revizionismului (retipărire).
*** Îndreptar la Operele
lui V. I. Lenin — partea 2.
GH. GHEORGH1U - DEJ :
Articole şi cuvîntări 1959—
1961.
GH. GHEORGHIl! - DEJ :
40 de ani de luptă a p arti­
dului.
*** Congresul al H l-lea ai
U.T.M <5
*-•** Îslorî; ; P.C.U.S. (ret! &
pariré) . O
GH. P. APOSTOL: U.PI.S.S. AO
în perioada construcţiei des- x
^ însurate a comunismului.
1. ŞER B A N ESC U : Mar-
xism-Ieninisniuî despre pro
blema războiului şi păcii.
Lupta pentru pace — sarci
nă primordială a partidele’
comuniste şi muncitoreşti.
GH. BARBU : Acumulare
socialistă, sursă a reproduc
ţiei socialiste lărgite.
GH. BADRUS : învăţătu­
ră leninistă despre imperia­
lism şi despre criza generală
a capitalismului.
R. FLORIAN : Teoria mar
xist-leninistă a revoluţiei so-
% cialiste.
E. DOBRESCU, T. POS-
TOLACHE: Situaţia clase-
m uncitoare clin ţările capita­
liste după cel de al doilea
război mondial.
W W V O V V C :xx>000000000
1
j \___t v—y ».—/ — i v —/ . j~<
In fruntea întrecerii sînt Gheor-
glie şi Andrei Ţîmpea, strungari,
Gheorghe Avram şi Nicolae Petraş-!
cu, mecanici, loan Solaoru, lăcă­
tuş şl alţii.
ALEXANDRU MANOILA
muncitor
cutată numai prin muncă patriotică
de către colectiviştii Toader Slmion,
Aurelia Moga, tinerii Gheorghe Pe-
treann, loan Pleşa, Doina Simlori
şi alţii.
ZATOSCHIL OSWALD
impiegat de mişcare
ţiile în care a copilărit şi a învă­
ţat meseria de oţelar.
De asemenea, el a îm părtăşit din
experienţa acumulată în decurslţl
anilor în meseria de oţelar şi dfiji
cele văzute cu ocazia vizitelor p$
care le-a făcut în U .R.S.S., R. P*:
Chineză şi R. D. Germană.
10S1F CRAŞCA
lăcătuş i