Page 91 - 1961-07

m vrn t, sorjmi
M r.
Ema Răsti, dc la secţia bobinai a filai urii din Lupeni s-a angajat ca în acest an la 1.000 bobine
să rebuteze cel mult una. La 9.045 bobine produse piuă în prezent nu a rebutat nici una.
IN FOTO: com unista Ema Rusu lucrând la maşina de bobinat.
\ Principala sarcină care a sta t şi
stă în acest an în faţa colectivului
1. iVl. Ţebca este extragerea cie
cărbune, bun şi ieftin. in acest
sens, minerii s-au angajat să rea­
lizeze 100.000 Iei economii peste
preţul de cost planificat şi să îni-
bun lăţească caiitatea cărbunelui,
prin reducerea procentului de ce­
nuşă cu 1,2 la sută faţă de plan.
lată rezultatele activităţii lor
după primul sem estru: procentul de
cenuşă redus cu 3,55 la sută faţă
de cifra planificată, economii pes­
te plan în valoare de 197.000 lei,
beneficii de 479.000 lei.
Aceste rezultate s-au datorat tra ­ de economii l-au adus inovatorii în­
ducerii în fapte a m ăsurilor cu­
prinse în planul tehnico-organiza-
jtoric, cît şi avîntului cu care s-a
desfăşurat întrecerea socialistă pe
profesii. Printre măsurile traduse
in fapt şi care au stat la baza îm ­
bunătăţirii calităţii cărbunelui amin­
tim generalizarea puşcării selective
in straturile subţiri la lucrările de portul cărbunelui din abataje şi
pregătire, controlarea îndeaproape
de către maiştri şi şefii de raion
a felului în care se face arm area
pereţilor şi tavanului, pentru a evi­
ta eventuale căderi de roci sterile
in cărbune şi înfiinţarea unei echi­
pe peniru alegerea sterilului la
staţia de livrări.
Tot în scopul îm bunătăţirii că­
lit ţii s-au ilum inat punctele de în ­ lui a trasat tuturor m aiştrilor sa r­
cărcare de pe căile de transport,
iar in abatajele cam eră au fost
montate lămpi electro-pncumatice. O
altă rn sură care dă rezultate bune
este şi întocm irea unui grafic de
iian sp o rt al cărbunelui, cu tra n s­ rezultatele muncii lui, după fiecare
portoarele. Aceasta, pentru a evita
BA SC H ET
disputate la Deva
Amatorii de baschet din oraşul
Deva au asistat duminică, pe tere­
nul şcolii pedagogice, la primele
întreceri pentru desemnarea echi­
pei cîşligătoare a zonei a !I-a din
cadrul campionatului republican de
calificare pentru categoria A pe a-
nu' 1961
Echipele noastre campioane
(,,M ureşul“ Deva-băieţi şi Şcoala
sportivă de elevi Deva-fete) parii
rină la cam pionatul de calificare
în zona 11-a alătu ri de reprezenta­
tivele regiunilor Banat, Craiova şi
Argeş Intîlnirile se dispută sisten
turneu iar primele două clasate din
fiecare zonă participă la turneu’
final
Ir! prima întîlnlre, echipa femi
nină a şcolii sporlive de elevi Deva
s-n mtîlnit cu echipa S C.S.E. Cra
Iov-. După aspectul jocului se pă­
rea că deveneele vor cîşliga. Ju-
căn'.orele din Craiova, mai tehnice
şi eu un plus de voinţă, au reuşii
să eîştige pe merit cu scorul 49-39
Baschetbalistele din Deva, printre
care D. M aglaşu, G. Rădos, M
Bogdan, A Cosma şi celelalte, au
datoria să se pregătească cu mai
m ultă atenţie, astfel, ca în celelalte actualul turneu de calificare.
întîlniri pe care le vor susţine să
obţină rezultate favorabile.
Cu mult interes, deşi a plouai
Turneut ds calificare pentru campionafui
regional de fotbal
Duminică au continuat jocurile
de fotbal din cadrul turneului de
calificare pentru campionatul re­
gional de fotbal.
Iubitorii sportului cu balonul ro­
tund au urm ărit pe stadioanele din
Orăştie, Simeria şi Gălan întreee-
fea cai. lonatelor raionale. Chiar
3acă ’din punct de vedere al cali­
tăţii păHldelo n-au satisfăcut, ele
s-au eărăcTerî af în schimb prin
dispute dfrze, flec;..o echipă fiind
dornici să se afirme. Dintre rezul-
am estecarea cărbunelui cu steril în
timpul scoaterii la suprafaţă.
Dintre măsurile care au dus la re­
ducerea preţului de cost fac parte
şi plasarea mai judicioasă a gău­
rilor de mină, (economii de explo­
ziv), înlocuirea utilajelor acţionate
pneum atic cu utilaje ce funcţionea­
ză electric.
La lucrările de investiţii s-a in­
trodus arm area cu bolţari din be­
ton în sistem semielastîc. Prin in­
troducerea acestei metode de arm a­
re, se obţine o economie de 2.000
lei pe m.l. de înaintare.
Un aport substanţial la obţinerea
treprinderii. Aşa de pildă, prin in­
troducerea în producţie a maşinii
de îndoit cintrele metalice se eco­
nomisesc 900 lei pe cintră. Au fost
aplicate, de asemenea, inovaţii c a ;
dispozitiv pentru îndoirea tablei ne­
cesare confecţionării de scocuri os­
cilante, care se folosesc la tran s­
suitoare, sistem de cuplaj pentru
funia de funicular în caz de defec­
tare ş.a.
O contribuţie însemnată la în­
deplinirea angajamentelor a adus-o
comitetul sindicatului, prin antre­
narea în acest an în întrecerea so­
cialistă pe profesii a tuturor mun­
citorilor, inginerilor şi tehnicieni­
lor. Mai mult, comitetul sindicatu­
cina de a ţine o evidenţă perma­
nentă a rezultatelor întrecerii din­
tre brigăzi, şi de a complecta zil­
nic graficele pe fiecare sector. In
felul acesta fiecare miner cunoaşte
tot timpul meciului, a fost aşteptata
evoluţia echipei Mureşul. Aceasta
cu atît mai mult cu cît avea în fată
un adversar puternic — C onstruc­
torul Arad Dînd dovadă de multă
ambiţie, baschetbaliştîi de la M u­
reşul s-au Impus, cîştigînd, nu fă
ră emoţii, cu scorul de 55-51
(26-22). Şi de data aceasta, bas-
•hetbalişiii deveni printre care
Mircea Deac, Popescu Stelian
Gheorglie Rău, R. Dan şi ceilalţi
au luptat cu multă voinţă realizînd
unele faze frumoase. Majoritatea
sneefatorilor au Fost mulţumiţi de
¦mlitafea jocului Dar, pentru că
echipa participă la o competiţie a-
lît de im portantă, este bine să a-
atăm că manifestă unele lacune
rare, prlntr-o muncă mai organi­
zată, pot fi elim inate Jucătorii se
prezintă încă insuficient pregătiţi
la capitolul condiţie fizică. Trebuie
să mai insiste de asemenea asupra
preciziei aruncărilor Ia coş unde
s-au dovedit deficitari Faţă de alte
meciuri, jucătorii s-au prezentat
ceva mai slab şi sub aspect tactic.
Ne referim în special la pivot, care
atît timp cît a jucat, nu şi-a găsit
locul pe teren. Aceste lipsuri pot fl
lichidate şi astfel echipa Mureşul
va avea un cuvînt greu de spus în
V. ALBU
talele înregistrate, cel de la C ă­
lău este de proporţii: l°-0 (6-0).
Iat-înî id echipa Locomotiva Sub-
cetate, Ştiinţa Petroşani, neînvinsă
pînă în prezent, s-a dovedit net su­
perioară adversarilor, partida fiind
de Ia început pînă la sfîrşit la dis­
creţia jucătorilor din Petroşani.
In celelalte partide s-au înregis­
trat următoarele rezultate:
Recolta M iercurea—Voinţa lila:
4 -2 (2-1).
Mureşul Şlbo’t — Minerul Te-
HuoŢ 0 - 3 (0— 1).
şut. A fost îm bunătăţită de ase­
menea agitaţia vizuală la locurile
de muncă, reflectînd angajamentele
pe întreprindere, sector, echipă.
Pentru semestrul I! conducerea
I. M. Ţebca a preconizat luarea de
noi m ăsuri tehnice şi organizatori­
ce care să ducă la sporirea reali­
zărilor. Printre acestea se numără
introducerea unui troliu electric
pentru scoaterea şi ducerea în aba­
taje a vagoneţilor. deschiderea unui
curs de ridicarea calificării munci­
torilor, m ăsură deja înfăptuită ş.a.
In baza succeselor de pînă acum,
cît şi a m ăsurilor luate, colectivul
minei Ţebea s-a angajat ca în cin­
stea zilei de 23 August să obţină
noi realizări în întrecerea socialistă.
1. DUMITRU Clonţa, Traian Răşinaru, Alexandru
-KS?-
Intr-o z i de odihnă
D imineaţa se arăta ploioasă.
Dinspre Simeria şi Hunedoara
norii plumburii se învălm ăşau tot
mai mult. Serbarea cîmpenească ce
urma să aibă loc la băile din Că-
lan, părea a fi am eninţată.
Strînşi la club, membrii fanfa­
rei — formaţie ce trebuia să în ­
ceapă programul — au scrutat ce­
rul, apoi, fără să stea prea mult
pe gînduri, s-au îm barcat într-o re­
morcă şi au pornit-o spre băi. I-am
însoţit. Ploaia m ăruntă ne-a prins
pe drum...
Credeam că vom fi primii sosiţi
la băile din Călan. Ne-am entu­
ziasmat zadarnic. Un grup destul
de numeros din Valea Jiului, side- ţia alţii.
Srurgişti din Hunedoara, cc-ferişti
din Simeria, ocupaseră deja toate
mesele de pe terasă. Mai apoi, îşi dintele comitetului de întreprindere
făcură apariţia haţeganii, colecti­ de la uzina „Victoria", povestea
vişti din jurul Călanului şi din unui grup de tineri cum a ajuns
sate mai îndepărtate.
In ciuda ploii, fanfara clubului nător.
„11 Iunie" îşi începu program ul cu
cîteva m arşuri şi învîrtite.
Veselia şi buna dispoziţie au luat
proporţii. Tonul l-au dat Saveta şi
Pişta losif din orchestra populară
a Casei raionale de cultură din
Haţeg. Prima, cu acordeonul, se­
cundul cu saxafonul, s-au avîntal
într-o gam ă de haţegane. Li s-a
alăturat apoi şi taragotistul losif
Ccţolan din Lunca Cernii. Cei de
pe terasă şi din restaurant au în ­
cins cîteva învîrtite. In pauze, vio­
lonistul loan Busuioc, turnător la
uzina „V ictoria“ şi acordeonistul
Mihai fordache, muncitor la tra n s­
porturile uzinale din Călan, au
confirmat şi ei că nu sînt mai' pre­
jos artiştilor din Haţeg.
imidă la început, apoi tot mai
hotărîtă, melodia a pornit de
ia o masă ocupată de cîţiva hu-
nedoreni. In jur se făcu linişte. O
veritabilă suită de cântece populare
romîneşti şi sovietice pluti prin
atmosfera tot mai caldă şi priete­
nească. Utemista Lucreţia Mocan,
din ansamblul C.S.H ., a fost aplau­
dată pentru contribuţia adusă la
destinderea generală prin interpre­
tarea m ăiestrită a cîntecelor.
Pînă la urmă şi norii s-au îm ­
prăştiat alene, lăsînd cîmp liber
soarelui şi cerului albastru.
f l nspre amiază, grupuri compac-
* te de muncitori din Călan, în ­
soţite de familiile lor, se resfirară
prin parcul staţiunii. Se amestecară
cu cel din Hunedoara, Simeria, Pe­ de muncă.
troşani...
Peniru ofelăriiie din Hunedoara
Răspunzînd chemării oţelari-
lor hunecloreni de a le trimite
cît mai mult fier vechi, tinerii
ceferişti din Simeria au obţinut
rezultate frumoase în acest an.
Mobilizaţi de organizaţiile de
bază U.T.M., tinerii de aici, or­
ganizaţi în echipe şi brigăzi, au
ms
însemnate economii
la U. M. Cufjir
Desfâşurînd larg
întrecerea socialista
Desfăşurînd tot mai larg întrecerea
socialistă pe profesii, turnătorii de la sini în general cenuşii, vremea este
U. M. Cugir obţin noi succese în mun­
că. Astfel, ei au realizat planul pro­
ducţiei globale pe primul semestru al
anului în proporţie de 116 la sută, iar
al producţiei marfă în proporţie de 112
la sută.
Unul din obiectivele principale ale
întrecerii socialiste este şi reducerea
preţului de cost.
Reducerea procentului de rebut cu
15 la sută faţă de cel admis, folosirea
economică a cutiilor de formare, in­
troducerea dispozitivelor dc frezare la
executarea miezurilor, economisirea
materiilor prime şi a materialelor, sînt feră o valoare unică.
factorii de seamă care au determinat
creşterea productivităţii muncii şi re­
ducerea preţului de cost cu 8 la sută
la piesele turnate.
Econom iile sculerilor
Printre preocupările de seamă ale
muncitorilor de la sectorul sculărie
este şi aceea de a realiza cît mai
multe economii la preţul de cost. In
acest scop, sub îndrumarea organiza­
ţiei de partid, conducerea sectorului
a întocmit un plan de măsuri cuprin­
zând sarcini concrete, care să ducă Ia
realizarea de economii.
Printre cele mai de seamă se nu­
mără: recondiţionarea sculelor, dispo­
zitivelor şi a verificatoarelor, repara­
rea verificatoarelor prin cromare etc.
Toate acestea au făcut cu putinţă
realizarea unei economii de peste
70.000 lei.
La obţinerea acestor rezultate o con­
tribuţie de seamă au adus comuniştii
loan loaneş, Traian Muică, Vasile
Pop, Iloria Barbu, Emil Mărgineanu
şi loan Bota.
Contribuţia inovatorilor
De la începutul anului şi pînă acum,
la cabinetul tehnic ai U. M. Cugir
s-au înregistrat 166 propuneri de ino­
vaţii dintre care 117 au fost deja a-
plicate în procesul de producţie. Ele
aduc uz.inei o economie antecalculată
de 1.283.594 lei.
Printre inovaţiile de seamă se nu­
mără cele propuse de tovarăşii losif
Moldovan şi Nicolae Brăileanu.
Furnalistul fruntaş Dumitru M a­
rin şi-a adus şi el familia. Mihaela,
o fetiţă de 5 ani, îl tot întreba :
— Cînd ne cînţi tăticule ? Ne-ai
promis că ne vel cînta ceva fru­
mos.
— Vă cînt numai decît. Uite, în-
treabă-1 şi pe nenea Mihai. Şi el o
să-ţi cînte.
„N enea“ Mihai este tehnicianul
de la semicocserie Mihai Iordaehe,
nelipsit de la corul clubului. Veni­
se şi el cu familia la serbarea cîm-
penească, împreună cu maistrul
strungar Dionisie Danciu, cu fa­
milia topitorului Gheorghe Goadl
de la turnătorie şi cu atîţia şi atî-
ub umbra unei sălcii pletoase,
tovarăşul loan Dudaş, preşe­
el să se califice în meseria de tu r­
— Aveam un meşter al naibii dc
ursuz — spun«-a preşedintele. Nu
scotea o vorbă cu săptăm înile.
Cum să învăţ de la el meserie ?
Erau zile însă cînd meşterul purta
cu el cîte o sticluţă plină cu rom.
Ii trăgea cîte o duşcă, două şi
numai atunci i se dezlega limba.
Era semnalul că trebuie să fiu n u ­
mai ochi şi urechi pentru că ame­
ţit cum era, meşterul dezvăluia cîte
'¦eva din tainele meseriei...
— Curioasă metodă avea —
oreci au cu haz tinerii din jur.
O entru fruntaşii în produc-
^ ţie de la uzina noastră,
!entru voi dragi oaspeţi, corul şi
Tchestra clubului muncitoresc din
..ălan prezintă un concert popular
— anunţă prezentatorul programu­
lui.
Pe estrada băilor, sub conduce­
rea dirijorului Herman Roth, for­
maţia clubului „11 Iunie“ îşi în ­
cepu programul.
— Mamă, ulte-1 pe tăticu — Iz­
bucni Mihaela. Ulte-1 colo sus lin­
gă nenea Mihai. II auzi cum ne
cîntă ? Vezi că s-a ţinut de cu­
vînt ?...
Peste coşurile înalte ale uzinei
din Călan, seara îşi întinse aripile.
La băi, muncitorii continuau să se
simtă bine.
O zi de odihnă ca multe altele,
în care oamenii muncii petrec
cîteva ore pentru a aduna forţe noi
GH. LUPAN
colectat de la începutul anului
şi pînă acum 316 tone fier
vechi.
S-au evidenţiat în mod deose­
bit tinerii din cadrul organizaţi­
ilor de bază U.T.M. de la sec­
torul 51 vagoane şi revizia de
vagoane triaj. M. R,
LENINGRADUL — ISTORIE
MATERIALIZATĂ
Din sud, din vest, din răsărit,
de pretutindeni vin în oraşul s i­
tuat pe paralela 00, zeci de m ii de
vizitatori. Zidurile Leningradului
mai tot anul mohorâtă, rece şi to­
tuşi cei ce îl^văd se ataşează ne­
obişnuit de repede şi pentru tot­
deauna de acest oraş incompara­
bil. Explicaţia? Tot atît de com­
plexă ca şi structura şi istoria a-
cestui oraş.
Există, oraşe mai vechi, există se invitaţii la banchetul programai reţii care vin cu ferestrele şi uşile
oraşe mai mari, există chiar şi o- de h itlen şti peniru 7 noiembrie la
rase mai frumoase. Dar cei 200 Leningrad. Ş i pentru că se tipări
de ani ai portului creat de Petru /_
pc m alul Golfului Finic au fosţ-.
trăiţi cu o intensitate care îi con­
Leningradul nu poate fi vizitat
în autocar, iar ghidul care 'te în-_
soţeşle trebuie să fie un bun curios--
câtor al istoriei, universale, al is­
toriei . mişcării murcitoreşli din
Rusia şi a mişcării comuniste in­
ternaţionale, tot aşa după cum tre­
buie să aibă cunoştinţe temeinice
de istorie a literaturii, a filozofiei,
a muzicii, a arhitecturii, a sculp­
turii. Străbaţi Leningradul cum
ai străbate muzeul celor mai răs­
colitoare cuceriri ale geniului li­
man. Fiecare casă este un monu­
ment, de fiecare stradă sînt legate
evenimente şi fapte scumpe între­
gii omeniri. Una este să ştii că
„Leningradul este leagănul a trei în tot ceea. ce a văzut. Iese pe stra­ pionieri şi pină şi o livadă de meri
revoluţii'’ şi cu iotul altceva să
vezi cu ochii tăi Putilovul revolu­
ţionar, Razlivtil, Palatul de Iarnă,
Crucişătorul Aurora. Palatul Sm ol-
nîi. Pe tăbliţele fixate pe case scrie
Lornonosov, Mendeleev, Pavlov.
Herfen, Puşkin, Gogol, Ceaikov-
ski, Glinka. Intre fortăreaţa Petro-
pavlovsk, locul de veci at ţarilor
ruşi de după Petru, şi monumen­
tul celor cîteva sule de mii de eroi
ai Leningradului, sînt cîţiva kilo­
metri şi o eră.
Ş i totuşi acest oraş-muzeu esD
un oraş tinăr, plin de vitalitate. cum au gindit-o celebrii arhitecţi răţenie desăvîrşilă.
Pe străzi Intîlneşli copii, tineri şi ruşi şi străini care au lucrat după Cele 3 milioane de locuitori ni
tinere, bătrîni şi mai ales bătrîne. indicaţiile lui Petru I. Statuile dis lening ra d u lu i caută şi găsesc for­
dar puţini oameni între două vîrs- truse au fost şi ele refăcute. S-au me mereu noi de îmbunătăţire a
t e : este un rezultat al celor 900 reconstruit. întocmai cu originalul condiţiilor lor de trai. Leningradul
de zile eroice ale blocadei în tim ­
pul căreia şi-au pierdut viaţa ne­
închipuit de, m ulţi leningrădeni.
In muzeul ds istorie a Leningradu­
lui este expusă fotografia unei fe­
tiţe care a m urit în primăvara a-
nulul 1941 şi alături „jurnalul"
e i : opt file de carnet scrise cu cre­
ionul. Pe prima scrie: ..Azi 27 ia­
nuarie ora 3,45 a murit .tenia". Pe
a doua: „la 13 februarie ora... a
murit Vova". Pe una dintre file se
poate c iti: „Mama a murit la 7 vechi conduc acum lucrările de ex­
mai". Dintre cele opt pagini şapte tindere a oraşului. Noile cartiere
m mOQUâMUL BL
27 IULIE 1961
PROGRAMUL i : 6,30 Jocuri
populare romîneşti; 7,30 Sfatul me­
dicului : Cura helio-marină în bo­
lile en d o crin e; 8,00 Din presa de
a stă z i; 9,30 Roza vînturilor; 10,30
Melodii sportive; 11,03 Pagini din
muzica de operă a Iul Ceaikovski;
12,30 Reportaj; 13,05 Concert de
muzică uşoară ; 14,30 Arii şi duete
din operete; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova!; 16,45 Cîntece m arinăreşti ;
17,25 „R ăsună cîntecul şi jocul pe
întinsul patriei“; 18,00 Simfonia a
IlI-a în mi bemol major „Renana"
de Schumann ; 19,25 Din creaţia
compozitorului sovietic Solovlov
Sedoi ; 21,45 Muzică de dans ;
22,50 Cîntece lirice.
PROGRAMUL I I : 12,10 Muzică
din film e; 12,40 Piese pentru pian
de Chopin ; 13,30 Cititorii despre
cărţi ; 14,30 Almanah ştiinţific (re­
luare); 15,45 Muzică uşoară; 17,00
Înregistrări noi ; 18,45 Să în v ă­
ţăm limba rusă cîntînd : „Un cîn-
tec cunoscut“ de Tarlverdiev (par­
tea I); 19,30 Din activitatea sfatu­
rilor po p u lare; 20,20 Noapte bună,
copii: „Peştişorul şi ştluca“ de Vic­
tor Popa ; 21,10 Emisiunea pentru
s a te ; 21,45 Părinţi şi copii; 22,30
Muzică de d a n s; 23,15 Concert de
noapte.
Buletine de ş t i r i : 5,00; 6,00 ;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 22,30; 23,52; (program ul 1);
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23,00 (program ul II).
— OOO—
27 IULIE 1961
DEVA: Un strigăt în stradă; O-
mul care aduce ploaia; HU NED O A­
RA: Steaua tăcerii; PETROŞANI:
Cenuşăreasa; Vichingil; ALBA IU-
L1A: Şeful de gară; Setea; S IM B ­
RIA: Cocoşatul; SEBEŞ: Drumul
spre înalta societate; ORĂŞTIE:
Policarp, maestru caligraf; R ăz­
boiul vesel: H AŢEG : Pîine şi tran­
dafiri; BRAD: Confidentul doamne­
lor; LONEA: Mindrie; TE1UŞ: Ha­
nul din Spessart; I U A- Volga-Voi­
ga; ZLATN A: Culisele varieteului;
ABOLDUL DE SU S: Cuibul vul­
turilor.
consemnează dispariţia unui mem­ periferice ale acestui oraş care n-a
bru al familiei, iar ultima conţine avut niciodată periferii, au o arhi­
doar atît: „Am rămas singură. tectură nouă, modernă. Construc­
Tania", Şi aceasta, este tot istorie torii au două preocupări centrale:
condensată. De ce a trebuit să sa ridice cit mai repede noile m a­
moară Tania? Pentru că în direc­ sive de locuinţe şi să creeze cit mai
tivele secrete ale Führertdui din m ult confort. In ceea ce priveşte
22 septembrie 1941 (nr. 11601/41) rapiditatea, la Leningrad se bat
se spunea: „După cucerire ordon adevărate recorduri. Am văzul blo
ca Petersburgul să fie şters de pe curi de şase. etaje ridicate de o bri
faţa pământului". Pentru că în nu- gadă de 25 de oameni in 40 de z i­
iv"h aceluiaşi Führer au fost em i­ le. Totul este prefabricat, de ta pe­
gaia montate pină la parchete, ta­
pete plastice, săli de hăis etc. U-
riaşul combinai care produce aces-
fe prefabricate se găseşte chiar in
N o te de drum mijlocul unuia dintre cele mai mari
şantiere de construcţie. Arhitecto­
d in U .R .S .S . nica noilor cartiere de locuinţe re­
flectă o concepţie foarte avansată
in ceea ce priveşte organizarea vie­
ţii colective. Pe strada Putilovul
seră deja, permise nem ţeşti de cir Roşu nr. 14, se află un grup rit blo­
culaţie auto sem nate de „Coman curi aşezate în patrulater în ale
daritui oraşului Leningrad". Petic ¦căror apartam ente locuiesc împre­
vele celor 900 de zile de coşmai ună cu părinţii lor 1.500 de copii.
n-ar fi putut încăpea intr-un mu De ce acest mod neobişnuit de n
zeu. A u fost selecţionate şi expu­ evalua populaţia unui „rnicrora-
se num ai documente de elocvenţa lon"? Pentru că totul este organi-
celor am intite mai sus. O rganiza­ zat pentru a asigura condiţii opii
rea liniei de apărare, spargere< ne de joacă şi învăţătură acestor
blocadei sînt prezentate cu sobrie 1.500 de copii. In interiorul pariu
tate şi modestie. Dar vizitatori> interului se găsesc grădiniţele di
este copleşit de imensitatea dure copii, creşele şt şcoala de “ arv
rii, abnegaţiei şi vitejiei reflectaţi rle care au nevoie, terenuri eh
sport, bazin de înot, o tabără di
dă şi nu-i vine să creadă că se afle, ale căror roade sînt. rezervate cr
în acelaşi oraş. Leningrădenii an viilor. Pedagogi angajaţi specia
supraveghează toaca în tim pul in
şters toate urmele acelor zile gre­ ¦canţei de vară. Tonte acestea, i ¦
le, despre ele mai amintesc doar si adm inistraţia microraionulu
găurile lăsate de schije în coloa­ .sînt în grija locatarilor pensionar>
nele unei clădiri centrale şi ridu­ Un afiş uriaş anunţă programa
rile de pe feţele multor fem ei care Intilnirilor In cadrul cărora cetate
var mal bătrine decit sînt. Lenin nii vor fi informaţi de deputaţi­
grădenli şi-au reconstruit oraşul lor despre problemele comerţului
cu aceeaşi dragoste cu care l-au asistenţei medicale, alte afişe in ­
apărat. Vechile clădiri au fost re­ formează despre manifestările cu!
făcute cu migală după desene, fo­ turale la care administraţia micro
tografii şi tablouri. Partea centra­ raionului va procura bilete. Pretu­
lă a Leningradului este astăzi aşa tindeni. domnesc o ordine şi o cu­
pină şi celebrele Iîn lini arteziene izbuteşte să fie tot mai frumos şi
de la Pelrodvoreţ, reşedinţa de toi mai modern.
vară a ţarului Petru I.
La 20 de ani după clipele grele
Este o tradiţie la Leningrad ca fixate de Alexandr Ştein în cunos­
arhitecţii să fie priviţi ca unii din­
tre cei mai de seamă cetăţeni ai cuta sa piesă de teatru, hotelul
oraşului. De aceeaşi preţuire ca şi Astoria este plin continuu de fran­
Rossl, Raslreli, Vararuhin se bu­ cezi şi americani, romîni şi fin­
cură acum Serghei Speranski, Bo landezi, italieni şi polonezi, greci
ris Juravliov, Serghei şi Vladimir şi bulgari care rămîn peniru tot­
Vasirkovski, care după ce au ter­ deauna admirat >ri şl prieteni apro­
minat reconstruirea Leningradului piaţi ai acestui oraş şi ai. cetăţeni-
’ar llli.
FELSC1A ANT1P
1. MANEA
AN I I N Ţ 3
Spifalu! unificai D eva angajează: 1
]
— s m f c &s p I m e d i c a l e a b s o l v e n t a
1
eia a ip i o m a a F uaui
3
?ei w w j v t o o 3
^ .a g ia la |w s 3
3
— fesacătar c a lific a t 3
3
— intesideist 3
3
1
3
3
3
— foefeist a u to riz a t 3
1
r I n f o r m a ţ i i z iln ic e în t r e o r e l e 8 — 11 !a A d m in is t r a 1
(_ f i a S p i t a l u l u i D e v a ,
'--Ju j ud J U-J«--1bJ WmJW-/ V. 3
--- / l_ _ / »----I *--- / l _ _ / | ^ *|
VWVWNAA,
ANUNŢ
întreprinderea de electricitate
Sibiu
E X E C (UY 4 !
— Reparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip şi mărime \
ţ de transform atori de putere şi elec tromotoare.
— Modificări a caracteristicii or transform atorilor de putere şi<
electromotoare.
i — R eprraţil capitale, mijlocii şi curente la orice lin de separatori, |
\ întrerupători şi comutatori electrici, dlspozillve mecanice de re a n c la -'
ţ sare (U.G.P.) .
— Recondiţlonare fizică (usca re, filtrare, centrifugare) a uleiului
de transform ator cu instalaţie fixă şi mobilă,
— Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii elec-
trice (m ănuşi dlelectrlce, ştăngi eÎG.).
’ Informaţii se pot primi zilnic înlre orele 7-12 la telefon 9680 sau
>în scris pe adresa ; Întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-
^nel nr. 3.
?vw w