Page 92 - 1961-07
P. 92

pay <t                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                  ifuiasvSa                                  i renta                                    Nr. 2048

ULTIMELE ŞTIRI »ULTIMELE ŞTIRI.                                                                  HOTARE                                                                                                                                                            Din R. P.

      P EST                                                                                    U ltim ele ştiri » u ltim e l e ş t ir i                                                                                                                             Chineză

DESCHIDEREA fO R IM il M N ilM                                                                                                      J r e m f': P lO M É Süitlífl [U ![!HÍI0 III t t l U                                                                              La una din mi­
         AL TINERELULUI                                                                                                                                                                                                                                            nele bazinului
                                                                                                                                    Tiatadlii île m i infin» sînt claiesi Mente                                                                                    Fuşun.

                                                                                                                                    A T EN A 25 (Agerpres).                  tru reglementarea divergenţelor.                                                         IN C L IŞ E U :
                                                                                                                                                                                                                                                                   O consfătuire
     MOSCOVA 25 (A gerpres). —                   In mesaj sînt adresate Foru­         părea de curios, aceste organizaţii              Propunerile sovietice cu privire         Subliniind necesitatea încheie­                                                    al cărei scop este
  •IASS tra n sm ite :                        m ului u rări de succes în activi-      au refuzat să participe la Forum              la încheierea Tratatului de pace         rii T ratatului de pace cu G erm a­                                                   asigurarea unei
                                              fâ’fea lu i.                            cînd li s-a propus să colaboreze,             cu G erm ania şi transform a­            nia, şi a transform ării Berlinului                                                   producţii neîntre­
     La 25 iulie s-a deschis la M os­                                                 să discute deschis şi cinstit proble­         rea Berlinului occidental în             occidental într-un oraş liber demi­                                                   rupte.
  cova Forum ul M ondial al Tine­                Jacobs Stevens, preot din G ha­      mele noastre la masa tratativelor.            oraş liber, sînt „clare şi               litarizat, revista „Erevna“ scrie
  retului.                                    na, reprezentant al secretariatu-                                                     înţelepte“, scrie revista „Erev-         că aceasta nu ar provoca nici un           lU E J iË L Realizări importante
                                              liii perm anent al Forum ului, a           Ca un bun exemplu de colabo­               na“. „E le nu prezintă nici un pe­       fel de criză dacă nu ar exista ac­              în industria zahărului
     In sala Coloanelor a Casei               VŞJ'bit apgi dtespre rezultatele        rare între tineri de diferite con­            ricol nici pentru drepturile puteri­     tuala dorinţă a Occidentului de a
; S indicatelo r au lu a t loc cei! 679       pregătirii Foruiiiului în diferite      cepţii politice şi credinţe religioa­         lor occidentale în Berlinul occi­        menţine lumea în pragul războiului
                                              ţări şi a inform at pe participanţi     se, vorbitorul a citat activitatea            dental, nici pentru populaţia ora­       din pricina Berlinului occidental.
  delegaţi, radicali şi socialişti, li­       asupra hotărîrilor Consiliului          Federaţiei Mondiale a Tineretului             şului. In cuvîntările lor, conducă­
  berali şi comunişti, catolici şi            Forum ului în legătură cu pro­          D em ocrat şi a Uniunii Internaţio­           torii sovietici au declarat încă o          Avertizînd puterile occidentale
  inu'sulmani, reprezentînd peste             gram ul.                                nale a Studenţilor. A ctivitatea a-           dată ¦în mod ferm că nimeni nu           despre consecinţele nefaste pe care
| 300 de organizaţii de tineret şi                                                    cestor organizaţii se bazează pe              are intenţia să împiedice comuni­        le-ar putea avea o asemenea poli­
j stu d en ţeşti din 91 de ţă ri. P a rti-       După ceremonia deschiderii           comunitatea de interese ale tinere­           caţiile libere între Berlinul occi­      tică şi subliniind că popoarele lu ­
j cipanţii la Forum vor discuta               Forum ului, Serghei Pavlov, re­         tului în lupta pentru pace. indepen­          dental şi- Occident. Scopul pro­         mii sînt de partea Lhiiunii Sovie­
j probleme dintre cele mai impor-             prezentantul tineretului sovietic a     denţă naţională şi o viaţă mai                punerilor sovietice este pacea,          tice, revista îndeamnă puterile oc­
: lan te ale contem poraneităţii: co­         prezentat un referat cu tem a           bună. Participarea acestor organi­            găsirea unor căi practice pen­           cidentale să accepte acordul pro­
  existenţa paşnică şi înţelegerea            „Tineretul, înţelegerea reciprocă,      zaţii la lucrările Forumului îi dă                                                     pus de U.R.S.S.
  reciprocă, lupta îm potriva colo-           co laborarea şi coexistenţa p a ş­      şi mai mare im portanţă şi presti­
i n ia lism ’ului şi im perialism ului,       nică“.                                  giu.                                              Publicaţii occidentale comentează                                                  HAVANA 25 (A gerpres).                  ţional pentru reforma agrară din
  pentru independenţă naţională,                                                                                                    evoluţia problemei Berlinului occidental                                               Industria zahărului a consti­           Cuba referitor la sporirea pro­
  pentru dezarmare, drepturile şi                Ideea dezarm ării generale şi           Tineretul din diferite ţări de­                                                                                                tui! o bază pentru pătrunderea             ducţiei de zahăr prevede m ărirea
' obligaţiile tineretului în societa­         totale, a declarat Serghei Pavlov,      vine tot mai mult o forţă activă,                LONDRA 25 (A gerpres).                conducătorilor de la Bonn. Z ia ­          im perialism ului în Cuba şi pen­          recoltei de trestie de zahăr şi
  te, tineretul şi pro g resu l.                                                      a spus în continuare vorbitorul. E l             Numeroase publicaţii occiden­         rul elveţian „Tribune de Geneve“           tru subordonarea economiei cu-             sporirea producţiei de zahăr ob­
                                              trebuie să devină astăzi programul      este tot mai conştient de locul său           tale comentînd în ultim a vreme          subliniază astfel „lipsa flagrantă         bane intereselor imperialiştilor,          ţinută de pe o cabaleria de pă-,
     Din însărcinarea prezidiului şi          de luptă a tineretului.                 în lupta comună a popoarelor pen­             evoluţia problemei Berlinului oc­        de sinceritate“ a declaraţiilor            ceea ce a îm piedicat dezvoltarea          m înt. Anul acesta s-au şi p ro ­
  a C onsiliului'Forum ului şedinţa                                                   tru pace şi fericire. Reprezentan­            cidental, critică rolul negativ pe       cancelarului Adenauer care, în             economică a ţării. La începutul            dus 6.500.000 de tone zahăr. Pe
1 'de dim ineaţă a fost deschisă de              Subliniind că omenirea trebuie       tul tineretului sovietic a subliniat          care-1 joacă în m enţinerea unei         vorbe, se pronunţă pentru reuni-           revoluţiei cubane în mîinile mo­           baza recoltei de trestie de zahăr
  P iotr Reşetov, preşedintele Comi-          să aleagă între coexistenţa paşnică     meritele în acest domeniu ale ti­             atm osfere de încordare în cen­          ficarea Germaniei, dar în fapte            nopolurilor nord-am ericane se a-          se vâ crea în Cuba o industrie
i cleiului o rg a n iz a ţiilo r de tin eret  a statelor şi un război racheto-        neretului din Cuba, Africa, şi a              trul Europei cercurile conducă­          acţionează condus de d o rin ţa dfe        fla o su p ra fa ţă de 153.000 caba-       chimică.
  din U.R.S.S., care a sa lu ta t pe          nuclear, Serghei Pavlov a declarat      relevat marea amploare a acţiuni­             toare de la Bonn. Z iarul am eri­        a extinde dom inaţia regimului             lerias (1 cabaleria egal cu 13,4
  !tinerele şi tinerii sosiţi la Mos-         că tinerii şi tinerele din Uniunea      lor tineretului din Franţa, Anglia;           can „New York H erald Tribune“           m ilitarist de la Bonn asupra în ­         h a.) de păm înt şi 86 de fabrici             După cum a subliniat A. Me-
i cova.                                       Sovietică sînt convinşi de necesi­      Italia şi din alte ţări pentru apă­           vorbeşte astfel dfe opoziţia G er­       tregii Germ anii. In legătură cu           de zahăr.                                  nendez, şeful dfepartamentului
                                              tatea coexistenţei paşnice în con­      rarea păcii.                                  m aniei occidentale fa ţă dfe orice      aceasta, revista engleză „New                                                         fabricilor de zahăr din Cuba,
     Cinstea de a prezida prim a şe­          diţiile dezarm ării generale şi to ­                                                  in iţiativ e — cum a r fi cele ale       Statesm an“ subliniază că „de                 Revoluţia cubană a permis in­           piaţa socialistă prezintă o mare
  dinţă a Forumului, a fost acor­             tale. Aceasta este o necesitate o-          Sperăm, a declarat Serghei Pav­           U.R.S.S. — în vederea soluţio­           m ulţi ani pentru politicienii de          dustriei zahărului să se dezvolte          im portanţă pentru dezvoltarea
  dată lui Kalia (Japonia). El şi-a           biectivă determinată de situaţia        lov, că Forumul va ajuta să fie               nării problemei Berlinului occi­         la Bonn, ideea reunificării G er­          potrivit intereselor poporului. In         industriei zahărului din Cuba.
  exprim at convingerea că Foru­              actuală în lume.                        înlăturată neîncrederea şi ideile             dental. După M emorandumul so­                                                      fabricile dfe z ah ăr din C uba m u n ­    Comerţul cu ţările lagărului so­
  m ul îşi va îndeplini m isiunea sa                                                  preconcepute, că va oferi o bună              vietic — am inteşte ziarul — cînd        maniei nu a fost altceva decît o           cesc în prezent 90.000 m uncitori,         cialist se bazează pe condiţii re­
  Istorică.                                      G uvernul U.R.S.S. se străduieşte    posibilitate pentru un schimb de              în cancelariile occidentale se pre­      fantezie care nu a slujit decît            iar în cele 652 de cooperative             ciproc avantajoase. „Dacă ţările
                                              să creeze toate condiţiile pentru       păreri în problemele cele mai im ­            găteau răspunsurile, diplomaţii          unui singur scop — să dea un               pentru producţia trestiei de za­           socialiste nu ar fi cu m p ărat z a ­
     A sistenţa a prim it cu îndelungi        slăbirea încordării internaţionale      portante ale contemporaneităţii, va           vest-germ ani şi-au adus contri­         conţinut de natură sentim entală           h ă r — 120.000 de persoane. Z a ­         hăru l cuban, a spus el, situaţia)
  aplauze m esajul şefului guver­             şi, printre altele, propune căi re ­    contribui la lărgirea continuă a -            buţia lor activă la a face ca a-         şi şovină program ului partidului          hărul reprezintă 80 la sută din            n o astră a r fi fost dificilă...
  nului sovietic, N. S. Hruşciov.             zonabile şi realiste de soluţionare     legăturilor internaţionale cu tine­           ceste note de răsp u n s să nu fie       lui Adfenauer“ .                           exportul cuban.
  Serghei Pavlov, prim -secretar al           a problemei germane, a spus vor­        retul. Să luptăm împreună pentru              constructive şi realiste. „New                                                                                                    D acă n -a r fi e x ista t lum ea so ­
  C.C. al U.T.C.L. din U .R.S.S. a            bitorul. Dacă aliaţii noştri din coa­   o lume fără războaie, fără mize >             York H erald Tribune“ am inteşte            Subliniind necesitatea de a so­            Două sute de mii de cabalerias
  dat citire m esajului care a fost           liţia antifascistă nu vor dori să       rie şi ignoranţă.                             în acest sens de demersurile fă­         luţiona problemele internaţionale          de terenuri, adică 30 la sută din          cialistă popoarelor asuprite le-ar
  ascultat cu o vie atenţie de a-             încheie T ratatul d e pace cu G er­                                                   cute dfe am b asad o ru l vest-ger-      de cea m ai m are actualitate re­          terenurile arabile sînt cultivate
  sistenţă.                                   mania, a spus în continuare Serghei                                                   rnan la W ashington, însărcinat          v ista a ra tă în în c h e ie re : „S«-ar  în prezent cu trestie de zahăr.            fi fost fo arte greu să lu p te pen­
                                              Pavlov, Uniunea Sovietică şi ce­                                                      să expună „obiecţiile cancelaru­         putea ajunge la o soluţionare a
      In m esajul lui N. S. Hruşciov          lelalte ţări socialiste care năzuiesc                                                 lui A denauer“ la iniţiativa so­         acestor probleme, şi aceasta des­             Noul plan al Institutului na­           tru eliberare şi să obţină inde­
  se spune : este bine că tineretul                                                                                                 vietică.                                 tul de uşor, dacă Occidentul ar
  din întreaga lume se va întruni'            spre pace vor încheia tratatul. A-                                                       Şi alte publicaţii occidentale                                                                                              pendenţa“, a declarat Menendez.
’ şi va discuta problemele care               ceasta este o cerinţă a vieţii, a                                                     scot în evidenţă rolul negativ al        fi dispus să sacrifice clişeele di­
  preocupă în prezent pe toţi oa­             popoarelor. Aceasta este o cerinţă                                                                                                                                        Am erica Latină se pregăteşte pentru
  menii.                                                                                                                                                                     plomatice din era lui Dulles şi                  aniversarea revoluţiei cubane
                                              a tineretului.
      A asigura pacea, a elibera to a­           Noi înţelegem coexistenţa paşni­                                                                                            a lui A denauer“.                             R IO D E JA N E IR O 25 (A ger-         său să participe la vreo acţiune
  te popoarele de sub ju g u l colo­                                                                                                                                                                                    pres).                                     care să aducă prejudicii 'realizări­
  nialism ului, a asigura fericirea           că în primul rînd, ca o întrecere                Agresiunea frâHtëzâ de la Bizerta                                                                                                                                   lor revoluţiei cubane“ se sublinia­
  oamenilor — iată sarcinile care             paşnică pentru satisfacerea optimă                                                                                                                                           D upă cum anunţă agenţia Pren-          ză în d e c la ra ţie '.
  stau în faţa lumii, arată N. S.             a tuturor necesităţilor omului, a                                                                                                                                         sa Latina, în diferite ţări din A-
  H ru şcio v .                               declarat vorbitorul. Tineretul so­                                                                                                                                        merica Latină s-au făcut pregă­               In Bolivia, Comitetul Abraham
                                              vietic participă activ la această                                                                                                                                         tiri în vederea aniversării revo­          Lincoln de solidaritate cu Cuba
     Tineretul reprezintă o forţă             întrecere paşnică.                                                                                                                                                        luţiei cubane.                             a convocat o adunare a oamenîlof
  puternică, dinamică, combativă,                                                                                                                                                                                                                                  muncii în cinstea aniversării re­
  care participă activ la lupta o-               Veţi vedea pretutindeni că oa­                                                                                                                                            Comitetul brazilian de solidari­        voluţiei cubane.
  menirii pentru un viitor mai bun.           menii sovietici, tineretul nostru,                                                                                                                                        tate cu poporul cuban a convocat
  Tineretul se pronunţă tot m al              muncesc cu însufleţire, a spus Ser­                                                                                                                                       la G uanabara o mare adunare în               Mitinguri şi adunări au fost
                                                                                                                                                                                                                        cinstea aniversării revoluţiei cuba­       convocate şi de alte organizaţii;
h o tărît pentru întărirea păcii, co­ ghei Pavlov. Ei muncesc pentru a                                                                                                                                                  ne.                                        între care Federaţia muncitorilor

existenţa paşnică, dezarm area to-            crea, pentru pace.                               condamnată în lumea                                                           întreagă                                      Intr-o declaraţie dată publicită­       industriali din La Paz.
itală şi generală, inclusiv inter­                                                                                                                                                                                      ţii de Comitetul brazilian de soli­           In cadrul Săptămînii de solida­
zicerea armei atomice. Tineretul                 Tineretul Uniunii Sovietice, a re­                          CAIRO                  sind pentru aceasta armele pe                               LONDRA                  daritate cu poporul cuban se spu­
Îşi aduce contribuţia la lupta                levat vorbitorul, este un trans­                                                      caje le-au prim it din partea blo­                                                                                             ritate cu revoluţia cubană în Sal­
pentru lichidarea definitivă a ru ­           form ator activ al societăţii. Ser­           CAIRO 25 (A gerpres).                   cului agresiv N.A.T.O. „Ei speră            L O N D R A 25 (Agerpres).              ne : „Revoluţia cubană a deschis           vador s-a deschis o expoziţie con­
şinosului sistem colonialist.                 ghei Pavlov a arătat că 400.000 de            „A gresiunea dfe la B izerta de­        să înăbuşe prin teroare şi asa­             La 24 iulie în Camera Comu­                                                        sacrată realizărilor revoluţiei cu­
                                              tineri sovietici sînt deputaţi ai so­      m onstrează în mod cît se poate            sinate cererile poporului şi să-şi       nelor membrii laburişti ai parla­          un nou drum popoarelor din Ame­
   Popoarele din întreaga lume,               vietelor oam enilor muncii şi 106          de clar popoarelor eşecul poli­            m enţină baza m ilitară de la Bi­        mentului au cerut guvernului en­                                                      bane. Săptămîna este organizată do
se subliniază în m esaj, nu pot               dintre ei sînt deputaţi ai Soviete­        ticii de creare a bazelor m ilitare        zerta.                                   glez să ia atitudine faţă de agre­         rica Latină. Realizările revoluţiei        Frontul unit de acţiune revoluţi oJ
trece cu vederea faptul că unii               lor Supreme. La universităţile şi          pe teritoriile altor ţări precum şi                                                 siunea Franţei împotriva Tunisiei.
oameni politici din Occident vor              institutele din U.R.S.S. învaţă de         faptul că aceste baze sînt folo­              Ei uită însă că era colonialis­       Laburistul W illiam W arbey a ce­          cubane constituie şi un bun al po­         nară compus din organizaţii sindi-1
să îm pingă lumea în p răp astia              peste două ori mai mulţi studenţi          site la înăbuşirea m işcărilor po­         m ului se apropie de sfîrşit. Nici       rut ca Anglia să stăruie cel puţin                                                    cale, studenţeşti, politice şi de ti-1
războiului nuclear. D ar în pre­              decît în toate instituţiile de în-         poarelor pentru dobîndirea inde­           armele nici tancurile nu vor m aî        în Consiliul de Securitate ca Fran­        porului brazilian, care are de lup­        neret. Pentru 26 iulie Frontul a
                                              văţămînt superior ale ţărilor capi­                                                   putea frînge voinţa popoarelor şi        ţa să înceapă im ediat tratative şi                                                   convocat un mare miting în cinstea
zent popoarele lumii sînt în sta­             taliste din E uropa, luate la un loc.      pendenţei precum şi la subm i­             năzuinţa lor spre independenţă           să-şi retragă cît mai grabnic tru­         tat îm potriva accluiaş duşman“ ca         aniversării revoluţiei cubane. O r­
re să oprească pe sm intiţi. A                                                                                                      şi libertate. Popoarele din ţările       pele din Bizerta.
spori eforturile tuturor tinerilor               Vorbitorul a amintit că la lu­          narea independenţei naţionale",            Asiei şi Africii şi toate forţele           Deputatul laburist Fenner Broc-         şi poporul cuban.                          ganizatorii au de luptat cu mari
şi tinerelor în lu p ta îm potriva a-'        crările Forumului nu participă re­                                                    progresiste din lume nu vor to­          kway a insistat ca guvernul An­               D upă ce enumera principalele           dificultăţi din cauza persecuţiilor
cestei catastrofe mondiale, —                 prezentanţi ai Adunării mondiale           se spune în declaraţia secreta­            lera o agresiune a Franţei îm ­          gliei să exercite presiuni asupra
iată sarcina pe care însăşi viaţa             a tineretului, Uniunii internaţio­                                                    potriva Tunisiei“.                       Franţei pentru ca ea să renunţe la         succese ale revoluţiei cubane, de­         la care sînt supuşi din partea jun­
a pus-o în faţa tineretului.                  nale a tineretului socialist, ai Se­       riatului perm anent al Consiliului                                                  baza ei m ilitară din Tunisia, aşa
                                              cretariatului de coordonare al a-          de solidaritate al ţărilor Asiei şi           C ondam nînd cu h otărîre a-          cum o cere poporul tunisian.               claraţia condamnă „presiunile im­          tei militare instaurată la putere în
    In mesaj este exprim ată con­             sociaţiilor naţionale ale studenţi­        A fricii, d ată p u b licităţii la 24      ceastă agresiune, Secretariatul
vingerea că întîlnirile şi discu­             lor. Liderii acestor organizaţii, a        îulie.                                     perm anent cere lichidarea ime­                               DELHI                 perialismului din S.U.A. care în ­         Salvador.
ţiile vor ajuta tinerii din întrea­           spus Serghei Pavlov, nu-şi precu­                                                     diată a bazei m ilitare de la B i­
ga lume să se cunoască m ai bine              peţesc cuvintele despre pace şi co­           Colonialiştii francezi, arată de­       zerta şi evacuarea trupelor fra n ­         D E L H I 25 (Agerpres).                cearcă să determ ine Brazilia să se
unii pe alţii, să-şi în tă re a sc ă e-       laborare între tineri. D ar oricît ar      claraţia, au răspuns la cererea            ceze de pe teritoriul Tunisiei.
forlurile în lupta pentru pace şi                                                        iţistă a Tunisiei cu gloanţe, ba­                                                                                              amestece în treburile interne ale
un viitor mai bun.                                                                       ionete, proiectile şi bombe, folo-
                                                                                                                                                                                                                        unei ţări prietene“. „Poporul bra­
                                                                                                                                                                             Condamnînd agresiunea franceză
                                                                                                                                                                                                                        zilian nu va permite guvernului
                                                                                                                                                                             de la Bizerta, ziarul ;,H indu‘!j

                                              A T Iu N                                                                              RTAH                                     scrie că ;,F ran ţa trebuie să pără­                                                        E®soe=
                                                                                                                                                                             sească această bază, o altă alter­
                                                                                                                                                                             nativă nu există“.                         Populaţia africană din Rhodesia de sud

                                                                                                                                                                                ;,M etodele teroriste prin care

    In regiunea Bizerta operaţiu­             liştii nu ren u n ţă la nim ic de bu­ a lg erian şi celelalte popoare a-               N.A.T.O. A gresiunea franceză şi        Franţa încearcă să înăbuşe pro­            continuă lupta Împotriva
 nile m ilitare au încetat. 670 de                                                                                                   p'Oziţia celorlalte puteri occiden­     testul poporului împotriva ocupă­
 ttunisieni m orţi şi 1.155 răn iţi —         fi^ voie, că cucerirea independen­ fţîcăne, şi nu num ai africane, au                  tale prilejuieşte ziarului! tunisian
 iată urm ările dureroase ale a-                                                                                                     „Afrique Action“ urm ătoarea            rii în continuare a Bizertei, au re­       constituţiei colonialiste
 gresiunii im perialiştilor francezi          ţei depline este ap roape în to t­ dfe tr a s vreo în v ă ţă tu ră din a-              constatare : „Orice colaborare cu       voltat întreaga omenire iubitoare
 îm potriva poporului tunisian. In                                                                                                   Occidentul nu poate fi decît în ­
 prezent, în ciuda prevederilor re­           deauna urm area unei lupte crîn- gresiunea franceză îm potriva Tu­                     soţită de neocolonialism. Ea este       de pace“, arată ziarul „Assam T ri­
 zoluţiei C onsiliului de Securita­                                                                                                  um ilitoare pentru ansamblul ţă­        bune“.
 te, retragerea trupelor agresoare            cene îm p o triv a dom inaţiei colo­ nisiei, această în v ă ţă tu ră este dfe          rilor slab dezvoltate, sterilă şi                                                     S ^U S B U R Y 25 (A gerpres).          le greva a avut loc, fiind înso­
 pe vechile lor poziţii este încă                                                                                                    nefastă pentru ţările care o ac­           Bazele militare străine pe teri­           Diipă cum s-a mai anunţat, la           ţită de incidente puternice în tră
 p u să sub seninul în treb ării. I'n-        niale.                                     a nu perinite Im perialiştilo r de          ceptă“.                                 toriile altor ţări, scrie !-,Amrita        26 iulie are loc .în Rhodesia dfe          m uncitori şi poliţie care a încer­
 vocînd diferite pretexte, autorită-                                                                                                                                         Bazar Patrika“, reprezintă o insul­        sud un „referendum“ în legătu­             cat să spargă grevă. Importante
¦ţile franceze refuză de fa p t să            Este evident că agresiunea im ­ a-şi m enţine baze m ilitare pe te­                       Agresiunea im perialistă împo­       tă pentru demnitatea oricărei na­          ră cu proiectul noii constituţii           forţe poliţieneşti şi m aşini blin­
 evacueze trupele de pe teritoriul                                                                                                   triva Tunisiei a stîrnit' indigna­                                                 pe care autorităţile colonialiste          date au circulat în tot cursul zi­
 tu n isian cotropit' cu ajutorul             perialistă îm potriva Tunisiei nu          ritoriul lor.                               re şi mînie în întreaga lume. Ca        ţiuni care se respectă şi de aceea         britanice şi guvernul Rhodesieii           lei de 24 iulie pe străzile oraşu­
 bombelor cu napalm , al tunurilor            este un eveniment întim plător,                                                        un torent de neînvins s-a rid i­        cererea Tunisiei cu privire la eva­        de sud vor să-l impună popu­               lui S a lisb u ry şi H ighfield1, p e n ­
 şi tancurilor.                               izolat. Ea face parte din şirul               Nu este desigur întîm plătoare           cat din toate colţurile lumii m iş­     cuarea trupelor franceze din Bizer­        laţiei din această ţară. Acest pro­        tru a intim ida pe grevişti, şi a:L
                                              lung de fărădelegi ale colonia­                                                        carea de solidaritate cu poporul        ta nu este nici neobişnuită şi nici        iect este astfel conceput îneît in­        sili să reia lucrul. La aceste pro­
     E x istă dfe m ult un adevăr b i­        liştilor vechi şi noi, este soră           poziţia adoptată de S.U.A. şl               tunisian. Popoarele arabe, po­          nem otivată“ .                             trarea lui în vigoare să conso­            vocări m uncitorii africani au
 ne cu n o scu t: bazele m ilitare ale        bună cu agresiu­                                                                       poarele Africii şi Asiei au con­                                                   lideze dom inaţia minorităţii! albe        răspuns aruneînd cu pietre în
 puterilor imperialiste reprezintă            nea Suezului, cu                           ceilalţi aliaţi ai Franţei în legă­         dam nat cu hotărîre agresiunea             Ziarul ;,Times of India“ scrie că       din Rhodesia de sud şi să m en­            m aşini şi în poliţişti. In tot
 un grav pericol nu numai, pentru                                                                                tu ră cu eveni­     im perialistă şi s-au declarat ga­      ;,pentru Cuba, Suez şi Bizerta este        ţină populaţia africană în lan ­           cursul zilei de 24 Iulie au avut
 pacea m ondială cf în prim ul rînd                                                                              mentele de la Bî-   ta să acorde ajutor de orice n a ­      caracteristic un factor comun des,-        ţurile asupririi coloniale.                loc asemenea incidente. Doi a-
                                                                                                                                     tură Tunisiei luptătoare. Cu pu­        tul de evident care dovedeşte in­             In sem n. dfe p ro te st îm p o triv a  fricani au fost omorîţi, patru au
 pentru independenţa şi securit'a-            wagresiu n ea îm po-  (/  //  ItZlILUI  L  U  t   - y î l o î zert a; Baza de          tere a răsunat glasul ţărilor so­       capacitatea sau lipsa de dorinţă a         acestui „referendum “ P artidul            fost răniţi şi peste 25 au fost a-
!iteâ ţă rilo r pe terito riu l c ă ro ra se                                                   /CLLL^L la B izerta ocupă             cialiste care, urm înd . neabătut       puterilor occidentale de a înţele­         N aţional Democrat a chemat pe
 află. Iată acest adevăr confirm at           triva poporului                                                                        politica lor principială, au con­       ge că eşecul politicii lor în dome­                                                   rest’aţi.

      pentru a cîta oară ? — de sîn-          c o n g o l e z , cu                             un loc im portant                     dam nat noua fărădelege a colo-
 geroasele evenimente din regiu­
 nea Bizerta. Impusă poporului                încercarea  de <‘v>                              în p la n u r ile                      niâliştilbr şi :şi-au exprim at so­
| (tunisian ca un preţ al i'ndepert-
Ldenţeî, baza m ilitară franceză de           invadare a Cubei. E a re­ războinice ale blocului N.A.T.O.                             lidaritatea cu lupta poporului tu ­
 la Bizerta a constituit de-a lun­
  gul anilor o cangrenă pe trupul             prezintă o nouă dovadă că                  piiîerile occidentale folosesc baza         nisian pentru apărarea indepen­
'•tinerei republici tunisiene. Ia r cînd      în faţa creşterii luptei popoare­          de la B izerta ca o am eninţare
 poporul tunisian a hotărît să ex-                                                                                                    denţei ţării sale.
  tirpeze această cangrenă, impe­             lor lumii pentru libertate şl in­ perm anentă la adresa ţărilor li­
  rialiştii francezi ' aţi declanşat                                                                                                     Ampl-a m işcare de p ro test do­
                                              dependenţă deplină, puterile im ­ bere şi independente ale Africii.                                                            niul reglementării eficiente a aces­ m uncitorii africani din Rhodesia                Pentru a împiedica populaţia
  războiul.                                                                                                                          vedeşte încă o dată că au trecut
                                              p erialiste se cram ponează cu în - Tată de ce nu a fo st tocmai, greu                                                         tui gen de probleme nu poate fi            de sud, să declare la 24 iulie ol          africană să participe la grevă,
     P ropaganda imperialistă a în ­                                                                                                 tim purile cînd im perialiştii îşi      compensată prin recurgerea la for-         grevă generală. In ciuda tu tu ro r        pe lîrigă represiunile poliţieneşti,
  cercat în ultimii ani să prezinte           eăpăţînare de poziţiile pe care le pentru D epartam entul de S tat al                                                          ţ,na(( .                                   m ăsurilor poliţieneşti excepţiona-        autorităţile colonialiste au recurs
  eliberarea dfe , sub dom inaţia co­                                                                                                puteau face de cap nestingheriţi.                                                                                             şi la alte „metode“ : La Bula-
 lonialistă a unor ţări din Africa            niai deţin în A frica şi în alte S.U.A. dfe a alege în tre ag re so r
  ca un rezultat al bunăvoinţei co­                                                                                                   A stăzi există forţe care să o-
 lonialiştilor. Agresiunea franceză           părţi ale lumii.                           şi victim a agresiunii. S.U.A. au
  îm potriva Tunisiei spulberă o                                                                                                                  mina ucigaşă a imperia­
  ‘•dată m aî m ult şi cu o deosebită            B aza dfe la B izerta constituie        .trecut de partea agresorului. în ­                                                                                                                                       w ayo de exemplu au fost lan-:
 vigoare acest mit propagandistic,            în planurile colonialiştilor fran ­        că de la începutul agresiunii au­           lismului hrăpăreţ.
                                              cezi unul din principalele puncte          torităţile S.U.A. s-au opus folo­                                                   Poporul laoţian cere formarea                                                         sate din avion 100.000 de m a­
                                              de atac îm potriva arm atei de eli­        sirii avioanelor americane pentru               Lupta •poporului tunisian pen­                                                                                            nifeste în care populaţia era che­
                                              berare algeriene. Evenim entele de         transportarea în patrie a unită­
                                              la Bizerta ilustrează cu ce pla­           ţilor tunisiene din cadrul trupe­           tru eliberarea . întregului său te­     unui guvern naţional de coaliţie                                                      m ată să nu ia parte la grevă.'
                                              nuri ascunse duc cercurile con­            lo r O.N.U. din Congo. In C onsi­                                                                                                                                            Expri.mînd hotărîrea poporului
                                              ducătoare franceze tratative - cu          liul de Securitate delegatul S ta ­         rito riu dfe trupe stră in e continuă.
                                              guvernul provizoriu . al Republi­          telor Unite nu num ai că nu a                                                                                                                                             din R hodesia de su d dfe. a luptai
                                              cii Algeria. P resa internaţională         ro stit m ăcar un cuvînt de conJ.            Nu încape îndoială că ea va fi
                                              a subliniat, pe de altă parte, că          damnare a agresiunii, dar a cău­                                                    X IE N G K U A N G 25 (Agerpres).          declară, că sprijină propunerea            îm potriva constituţiei colonialiste
                                              nu este întîm plător faptul că a-          ta t s-o justifice. El a exprim at         . încununată de un succes deplin.        D upă cum anunţă posturile de              prinţului Sufanuvong ca urm ătoa­          J. Nkomo, conducătorul P artidu­
                                              gresiunea împotriva Tunisiei/ a            Condoleanţe delegatului francez
                                                                                         şi nu delegatului tunisian. O po­                                                   radio „Vocea Laosului“ şi ;,Vocea          rea întîlnire a. celor trei prinţi           lui Naţional Democrat din a-
                                              coincis cu reluarea tratativelor           ziţie sim ilară celei am ericane a                                                  Patet Lao“, recent în provinciile          laoţieni să aibă loc la N a Mon;            ceastă ţară, a d e c la ra t: „Sînteml
                                              franco-algeriene. Anumite cercuri          avut şi delegatul britanic. A st­                                                   Sam-Neua, Vientiane, Luang Pra-            pe teritoriul Laosului.                      ferm hotărîţi să ne realizăm p la - '
                                              franceze urm ăresc ca evenimen­                                                                                                bang, Savannaket etc.; au avut loc                                                      nurile, în ciuda tuturor m ă s u rii’
                                              tele de la Bizerta să constituie           fel în timpul evenimentelor din                                                     mitinguri în cadrul cărora mii de             In aceste rezoluţii, se cere de         . lor de. intim idare la care recurg
                                              o „lecţie“ pentru Algeria liberă                                                                                               laoţieni au. cerut crearea unui gu­        asemenea' retragerea personalului            forţele .poliţieneşti. P rim u l mi- •
                                              pe al cărei teritoriu Franţa ar            regiunea Bizerta s-a m anifestat                                                    vern naţional de coaliţie în frunte        m ilitar american şi a celorlalte          . n istru este direct răsp u n zăto r ţie"1
                                                                                                                                                                             cu prinţul Suvanna Fuma.                   trupe străine din Laos şi sînt con­          actele, dfe violenţă care au p ro ­
                                              dori să-şi menţină o serie de ba­ încă o dată colonialism ul colec­                                                                                                       damnate manevrele la care recurg            vocat m oartea, . rănirea şi ares*
                                                                                                                                                                                In rezoluţiile adresate guvernu­        S.U.A. şi grupul din Suvânnâket
                                                                                                                                                                             lui regal al Laosului şi Comitetu­         pentru a tărăgăna conferinţa de la
                                                                                                                                                                             lui Central al Partidului Neo Lao          G eneva şi tratativele de la N a

evidenţiind adevărul ® imperia- ze m ilitare. Dar, dacă poporul tiv al participanţilor la blocul '                                  -  N. RATEŞ                              Haksat, participanţii la mitinguri Mon.                                               tarea a numeroşi africani“ c "

        Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 ! 7 5 . Taxa plătită în numerar .conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 Anglist“ — Petroşani
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97