Page 93 - 1961-07
P. 93
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ / 8n interiorul ziarului
4 pagini 20 bani • Spectatorii au cuvîntul —
Despre filmul „Imagini ale unul
}MBBSMaBBSBSgBBMMBŞEBg trecut glorios“
o Petre Tîrău — Un spectacol al
păcii şi prieteniei între popoare
(pag. 2-a).
• A. Niculescu — Critica a fost
justă dar practic nu s-a făcut ni
mic
o Ing. N. Andronache — In spa
tele unor justificări neîntemeiate
(pag. 3-a).
Anuí XIII. Nr. 2049 Joi 27 iulie 1961
Prin măsuri eficiente — LUCRĂ RILO R AGRICOLE
producţia de cereale va spori d e ’ v a r â - a t e n ţ ia CUVENITĂ!
continuu Dau zor freierişului în n um ai 6 zile
Directivele Con rumb din soiul du- Suprafaţa însăm înţată .cu grîu şi M obili?ind la_ lucru toate forţele, nă in prezent a fost arată o supra
blu bibrid. Aees- orz de toam nă de către colectiviştii la gospodăria agricolă colectivă din faţă însemnată de teren.
gresului al III- ALEXANDRU ŞULUŢIU din Leşnic a fost de 100 şi respectiv
V¦ , , prim-secretar al Comitetului tea au ocupat in 9 hectare. Beldiu, raionul Alba, j recoltarea Avind transportată la arie o can
J6a al partidului v ra.ional P.M.R. Orăştie anul 1961 peste manuală a griului de* pe 104 ha. nu titate mare de snopi, membrii gos
Incepind recoltarea păioaselor de a durat decit 6 zile. podăriei agricole colective din acest
âu pus în faţa ____ îndată ce spicele au dat în pîrgâ, sat au avut posibilitatea să încea
colectiviştii de aici, au reuşit să In scopul' executării la timp a ară pă şi treierişui care decurge, de
lucrătorilor din agricultură sarcini 65 la sută din suprafaţa arabilă a termine secerişul în ziua de 21 iu turilor de vară, colectiviştii din asemenea, în ritm intens. !—./-•»/—. n n n i — 1 r 1' /—»/¦—'/—
măreţe. Ele au drept scop sporirea gospodăriilor agricole colective, lie, lucrarea fiind făcută num ai m a Beldiu au eliberat terenul şi au în
necontenită a producţiei agricole nual. In aceeaşi zi. la indicaţia or ceput efectuarea acestei' lucrări. Pî
în toate sectoarele de activitate. Un ajutor preţios a fost dat uni-
tăţilor agricole socialiste din ra ganizaţiei de partid, conducerea Arăturile trebuie intensificate ( Brigada condusă de loan Morea de Ia sectorul II al In-)
Pe baza sarcinilor stabilite de ion de către Staţiunea de maşini gospodăriei colective a luat m ăsuri
Congres, în Raportul prezentat la şi tractoare din O răştie care a de a organiza colectiviştii în două Pentru recoltarea cerealelor păioa pute decît în ziua de 25 iulie, deoare Ctreprinderii miniere Teliuc a încheiat luna iunie cu o frumoasă j
plenara din 30 iunie— 1 Iulie a.c., reuşit să deservească în bune con- schim buri pentru lucru la batoză şi se la timp şi fără pierderi, colectiviş ce numai în ziua respectivă au sosit
tovarăşul Gheorghe Ghebrghiu-Dej diţiuni toate unităţile, calitatea lu s-a începui treierişui. tii din comuna Hăşdat, (oraş Hune tractoarele. Avînd în vedere că gos | depăşire de plan. Totodată, n-a rebutat nici un vagonet dej
subliniază faptul că „In perioada crărilor executate de mecanizatori doara) nu au precupeţit nici un efort. podăriile colective din comuna Hăş
planului de şase ani, sarcina prin fiind mult superioară celor din anii După primele zile, lucrînd cu o Griul şi orzul cultivat pe cele 440 ha. dat trebuie să însămînţeze şi porumb minereu. 1
cipală o constituie sporirea consi precedenţi. singură batoză, colectiviştii din a fost recoltat manual de către colec pentru masă verde, tractoriştii trebuie
derabilă a producţiei de cereale, mal Leşnic au reuşit să treiere. în zilele tiviştii din Hăşdat, Nădăştia Inferioa să intensifice lucrul şi dacă sînt po 1 UJ WJ <--! uJ uici <— l iV i » — t * — > i— G —G — T» i | l —/ l— C—/ U a
ales de griu şi porumb, deoarece In prim ăvara aceasta, culturile pline, cîto 12.000 kg. cereale. ră şi Superioară.. sibilităţi să organizeze şi schimburi
.’de aceasta depinde dezvoltarea ce însăm înţate din toam nă au fost de noapte la arat pentru ca în cel mai In cinstea Zilei m inerului şi a zilei de 23 August
lorlalte ramuri ale agriculturii şi grăpate în proporţie de 96 la sută, Zilnic 1 5 .0 0 0 kg. Dar, dacă membrii gospodăriilor a- scurt timp să fie arată întreaga su
în primul rînd creşterea animalelor iar pe o suprafaţă de 220 ha., gricole colective de pe raza comunei prafaţă contractată de către colecti Minerii din Valea Jiului
tn -vederea satisfaoerii cerinţelor unde s-a constatat că cultura de boabe Hăşdat s-au preocupat de eliberarea vişti. îşi sporesc realizările
crescînde ale populaţiei cu produse grîu a ieşit slăbită din iarnă, s-au terenurilor, arăturile nu au fost înce
ăgro-alim entare şl ale industriei cu aplicat îngrăşăm inte chimice şi or L'a gospodăriile agricole colecti
materii prime“. ganice. ve de pe raza comunei Brănişca, Să fie lichidata rămtnerea in urmă
cerealele păioase cultivate pe o su
Cooperativizarea agriculturii cu In scopul asigurării pe plan lo prafaţă de 680 ha. au fost recolta La cele 5 gospodării agricole colec ceriş mai sînt rămase în urmă arătu După îndeplinirea angajamentului anual
prinde în prezent 83 la sută din cal a seminţelor de calitate, s-au te în întregim e pînă în urmă cu tive din comuna Hăpria, raionul Alba, rile de vară şi însămînţarea porum
suprafaţa de teren a raionului nos am enajat pentru fiecare cultură lo cîleva zile. Colectiviştii din Boz, griul a fost cultivat pe o suprafaţă de bului furajer. Pînă ia 25 iulie aici nu Minerii de la Uricani, care şi-au Acest spor de producţie a fost
tru. Condiţiile pcdo-climatice permit turi semincere, iar pentru extin Tîrnăviţa şt Brănişca şi-au organi 910 hectare. Muncind intens, colecti se efectuaseră arături de vară decît pe îndeplinit angajam entul anual pri realizat în special pe seam a creş<
să se cultive, cu rezultate bune, derea celor mai noi şi eficace m ă zai în aşa fel munca, îneît au. reu viştii din satele Drîmbar, .Teleac şi Hă 9 ha., iar cu porumb nu a fost însă- vind extragerea unei cantităţi de terii productivităţii muncii. Şi de
principalele plante cerealiere (grîu, suri agrotehnice, în multe unităţi şit ca paralel cu secerişul să tran pria — sate aparţinătoare comunei Hă mînţăt nici măcar un hectar din cele 30.000 tone de cărbune p.este plan, astă dată cele mai bune rezultate
porumb, orz etc.). Din totalul de socialiste, s-au organizat loturi de sporte şi snopii la arie. Incepînd pria — au recoltat în întregime griul 50 planificate. continuă să obţină noi succese în în întrecere le-a dobîndit colectivul
30.213 ha. teren arabil, cît însu monstrative. lucrul dimineaţa de vreme şi mun cultivat. Rămase în urmă sînt gospo muncă. In zilele de 19 şi 20 iu sectorului II, care a dat de la în
m ează suprafaţa raionului, peste 77 cind din plin toată ziua, batoza dăriile colective din satele Straja şi Aşa stînd lucrurile organele locale lie ei au extras din abataje 298 şi ceputul lunii, mai mult de 2.000
la sută este ocupată cu cereale. Ţinînd seama de importanţa care lucrează la G.A.C. din B răniş Dumitra care mai au de recoltat griul de partid şi de stat trebuie să ia de respectiv 307 tone de cărbune în tone de cărbune cocsificabil îri
strîngerii la timp a recoltei, Co ca treieră zilnic 14-15.000 kg. boaj de pe 150 ba. şi respectiv 20 ha. urgenţă măsuri pentru lichidarea rămî- plus. De la începutul acestei luni plus. In m ajoritatea abatajelor sec
In vederea obţinerii de producţii mitetul raional de partid a îndru be. S-a reuşit astfel ca pînă la 25 nerii în urmă a lucrărilor agricole din şi pînă în prezent minerii din Uri torului s-au realizat randamente da
mereu crescînde Ia hectar, comi mat organele de partid, conduce iulie să fie treierată recolta de pe In această comună, în afară de se- campania de vară. cani au livrat siderurgiştilor peste aproape 6 tone cărbune pe post.
tetul raional de partid şi comitetul rile gospodăriilor colective şi pe 39 hectare. 4.000 tone cărbune consificabil pes
executiv al sfatului popular raional specialiştii care lucrează în agri te plan.
au .îndrum at îndeaproape conduce cultură, să ia cele mai eficiente
rile unităţilor socialiste pentru a măsuri în vederea executării lucru Toafe sectoarele pesie plan
respecta şi a aplica în practicii cu rilor de recoltare într-un timp cit
stricteţe, întregul ansamblu de mă mai scurt. In felul acesta la cultura .Colectivul minei, l-o- din Lunea să obţină nelui. In frunte se si
suri agrotehnice înaintate. Încă din orzului de toamnă, recoltarea s-a nea ocupă în prezent realizări de seamă. In tuează minerii sectoare
toam na anului 1960 au fost execu terminat în 7 zile. Lucrările dc re un loc de frunte în în primele 22 de zile ale lor ! şi IV care au dat
tate arături adinei pe o suprafaţă coltare a orzului şi griului s-au trecerea cu celelalte ex lunii iulie ei au extras în total mai bine de
de 9.500 ha., iar cerealele păioase executat fără pierderi, deoarece în ploatări miniere din Va peste sarcinile de plan 1.000 tone cărbune in
au fost însăm înţate după plante prealabil s-a stabilit de către or lea Jiului. Măsurile teh- 2.000 tone de cărbune. De plus. La rîndul lor mi
bune premergătoare (trifoi, bor- ganele de specialitate epoca opti nico-organizatorice a- remarcat faptul că în nerii sectorului V au
ceag, cartofi, sfeclă de zahăr etc.). mă de recoltare a fiecărei culturi plicate în viaţă, precum acest răstimp toate sec extras din abataje 467
în parte şi chiar pe tarlale, acolo şi munca entuziastă a toarele productive ale tone de cărbune peste
Un accent deosebit s-a pus pe unde a fost cazul. brigăzilor de la abata minei şi-au depăşit pla plan, producţia dată fi
creşterea fertilităţii solului, apli- je, au permis minerilor iul! la extracţia cărbu ind de bună calitate.
cîndu-se îngrăşăm inte naturale pe Comitetul raional de partid a
circa 34 la sută din suprafaţa ara avut în atenţia sa şi problema asi Produdivifafe ri di cată
bilă. gurării tuturor u n it: ţilor cu cadre
tehnice competente. In prezent, toa In întrecerea socialistă în cinstea mediu în jurul a 1,300 tone pe post.
C alitatea lucrărilor executate, şi te gospodăriile agricole colective Zilei minerului şi a zilei de 23 Au O creştere însemnată a producti
folosirea seminţelor de înaltă pro au asigurată asistenţa tehnică, fie gust, colectivele minelor Văii Jiu
ductivitate au constituit o preocu prin inginerii din G.A.C., fie prin lui depun eforturi susţinute pentru vităţii muncii s-a înregistrat şi la
pare permanentă a tuturor orga cadrele tehnice raionale (num ai în creşterea productivităţii muncii. In mina Petrila. îm bunătăţirea conti
nelor de partid şi de stat precum prim ăvara acestui an numărul ca luna iulie s-au înregistrat realizări nuă a condiţiilor de muncă în
şi a lucrătorilor din agricultură. drelor tehnico - inginereşti din însem nate în această direcţie. La abataje a permis minerilor de aici
Astfel, în toam na anului trecut s-a G.A.C. a crescut cu încă 7). mina Uricani, de exemplu, s-a ob să lucreze în prezent cu un ra n d a
Introdus în cultură, pentru prima ţinut în această perioadă o pro ment de 1,224 tone cărbune pe
d ată în raionul nostru, soiul ele Deşi ne găsim în plină campanie ductivitate de 1,370 tone cărbune pest. Rezultate frumoase au obţi
grîu Ponca, de mare productivita de vară, şi abia în toam nă se vor nut în direcţia sporirii randam en
te, din care s-a folosit 44.000 kg. cunoaşte concret rezultatele obţinu pe post, depăşindu-se simţitor sar
săm înţă, şi au fost extinse supra te pe întregul an agricol, putem telor şi minerii de la Vulcan. El
feţele însăm înţate cu grîu din so cita totuşi gospodării agricole co cina planificată. De la începutul
lul Cenad 117. La cultura orzului lective ca cele din Pricaz, Spini, au realizat în luna curentă uri ra n
s-au folosit în cea mai mare parte Aurel Vlaicu, Turdaş şi altele care anului şi pînă acum m inerii din
seminţe din soiul Cenad 396. Me la cultura de orz şi grîu au obţi dam ent mediu de 1,025 tone pe
rită subliniat şi faptul că s-au ex nut producţii frumoase. Uricani au lucrat cu un randam ent
tins suprafeţele însăm înţate cu po- fiecare post prestat.
(Continuare in pag. 2 a)
Brigada de fierari betonifii Pentru pîinea de cea mai hună calitate“
G ata să*şi prim ească elevii condusă de comunistul Nicolae
Lupu lucrează pe şantierul nr. ! 99
construcţii al I.G.S. Hunedoara.
Şcoala de 7 ani de Petreşti, raio lierul şcolii a fost reparat şi com Organizîndu-şi bine munca, a- Acum citeva zile a luat sfirsn nivelului de trai al poporului. reţete bune, după caracteristicile din cauză că este prost transpor
nul Sebeş, este gata să-şi primeas pletat cu 3 ‘ table şcolare, un du ceasiâ brigadă a reuşit în pri La Bucureşti concursul „Pentru Echipa regiunii noastre a par făinei. Ne-am convins încă oda tată, ea se degradează. Aceasta
că elevii. Clasele şi coridoarele sînt lap pentru material didactic, un bi mele 15 zile ale lunii iulie să plinea de cca mai bună calitate" şl pentru că este transportată în
zugrăvite, s-au terminat reparaţiile depăşească plănui cu 25-29 la organizai din iniţiativa Comitetu ticipat in prima serie alături de tă că dacă sînt respectate aseme cantităţi mari şl nu în lăzi cum
la duşumele, uşile şi ramele gea rou şi altele. sută. lui Central al Partidului Munci echipa din Turda, cmd a produs nea reguli şi dacă fabrica este ar- fi normal. Dacă am avea la
murilor au fost vopsite, iar. mobi Pentru perioada de iarnă, şcoala toresc Romîn. La concurs, care pline neagră de 2 kg. întreaga dispoziţie încă cel puţin două ma
IN CLIŞEU: tovară- a avut drept scop găsirea căi echipă s-a frăm intat mult. A- înzestrată cu utilaj bun, se poate şini, această deficienţă ar fi înlă
este asigurată cu combustibilul ne 2*3302232; varăşul Nicolae Lupu lor şl mijloacelor celor mai po veam ambiţia să reprezentăm cu turată. O altă deficienţă, după
cesar. trivite de îmbunătăţire a calităţii cinste regiunea Hunedoara. După produce pîine la nivelul cerinţe părerea mea, este aceea căjeritre-
împreună cu brigada pe plinii şi îmbogăţirea sortimentelor ce am prim it analizele de labo lor. le de desfacere sînt neîncăpătoa
care o conduce. de panificaţie, au participai eebi rator, ne-am formulat reţeta de re. Dacă ar exista centre mai
pe din toată ţara. fabricaţie cu care am Intrat in mari, pîinea ar pleca de la fabrică
concurs. Gu a - __ • Dar pentru mine ca şi pentru în lăzi şi s-ar vinde la centru tot
Lchipa regiunii Hunedoara, din ceilalţi tovarăşi, adevăratul con din lăzi. In acest sens trebuie să
care au făcui parte şi tovarăşii existe o mai slrlnsă colaborare şi
loan Opreanu, Sever Pelruică, curs începe abia acum. Sarcina înţelegere între conducerea între
loan M'alea şi loan Resiga, ca prinderii noastre şi unităţile co
şi celalle echipe din ţară, a fost noastrăeste să punem In practi- merciale. N-ar. fi rău, şi aici are
profund impresionată de impor de spus un cuvînt O.C.L. produ
tanţa pe cat e o acordă conducerea I—. . .¦».¦¦mi că, fiecare la se alimentare, dacă transportul
partidului nostru îmbunătăţirii plinii s-ar face în timpul nopţii,
calităţii plinii. încă de la începu ceastă reţetă am un concurs locul nostru de ca dimineaţa consumatorii să gă
tul concursului, am sim ţit ajuto mers pînă ia muncă cele învă sească tot ce doresc. Ar fi bine
rul primii din partea partidului de asemenea .cd O.C.L. să facă moi.
care ne a asigurat toate condiţiile, sfîrşil. Aici, am plin de învăţăm inte ţate la concurs. multe comenzi de sortimente va
necesare scoateiil unei plini de ocupat primul Consider că fabri- riate, deoarece noi avem posibili
bună calitate. Dacă mai amintesc tatea să producem zeci de sorii
şi bucuria pe care am sim ţit-o loc pe serie. In .............. . ............. ......... " 1 ca de pline din mente, astfel ca oamenii m unci;
atunci cind am fost decoraţi, vă să fie pe deplin mulţumiţi.
puteţi imagina prin cîte emoţii finală, am ocupat locul II la pîine Hunedoara are toate posibilităţi
plăcute am trecut în aceste zile. In încheiere, vreau să spun că
Pentru toate acestea, participanţii integrală de 2 kg. pe cuptor le să dea o pîine de mai bună ca colectivul fabricii de pîine din
la concurs au asigurat conducerea Hunedoara este hotărît să facă
partidului şi pe tovarăşul Gheor Dampf. Şi de data aceasta am litate. Ea este înzestrată cu uti
ghe Gheorghiu-Dej personal că vor (olul pentru a trimite oamenii u
depune întreaga lor energie şi ca întrebuinţat acelaşi proces de fa laje corespunzătoare, oamenii sîiii
m uncii pîine de. cea mai bună ca
pacitate creatoare în slujba tradu bricaţie ca şi în prim a serie. In harnici. întors acasă mi-am pro litate. Prin aceasta răspunde fii
cerii în viaţă a măsurilor stabilite,
îndeplinind astfel în mod exem tot timpul concursului am fost p u s-să stau de vorbă cd laboran grijii care ne-o poartă p a rl’dul şi
plar sarcinile ce revin industriei
tare frătnînlaţi. Căutăm să pro ţii; frămîntătorii şl şefii.. de echi guvernul nouă, lucrătorilor din
de panificaţie în cadrul obiective panificaţie.
lor stabilite de Congresul al III- ducem pîine cît mai bună dar să pe — principalii factori care con
CORNEL i LEŞERU
lea al partidului pentru ridicarea şi învăţăm din experienţa altora. tribuie la calitatea plinii. Acesto
maistru brutar la fabrica de
Cercetam cu atenţie reţetele lor, ra le voi îm părtăşi toate cunoş pîine din -Hunedoara
ne interesam despre modul cum tinţele acumulate, vom lucra îm
lucrează. De multe ori mergeam preună şi cu siguranţă că pîinea
la centrele de desfacere a plinii se va îm bunătăţi. Consider că la
pentru a afla părerea consum ato îm bunătăţirea calităţii plinii -îşi
rilor. pot aduce o contribuţie mai mare
La concurs am avut multe de şi alţi factori din oraşul Hune
învăţat. Cel m ai im portant am re doara. Mă refer în prim ul rînd la
ţinut faptul că în producerea unei felul defectuos în care se face
plini de cea mai bună calitate transportul. La Hunedoara, cunos
este necesar respectarea 'timpilor cut centru muncitoresc, consumul
de fermentare a maielei şi alua de pline este mare. De multe ori
tului, precum şi întocmirea unei pîinea este de bună calitate, însă
