Page 94 - 1961-07

t\Picf 9 DRUMUL S O C lA U S M U tm Nt. 2049

Uf i u j w iiM WMA-.

SPECTATORII AU CUVINTUL

^D esţtm (U m iiL „3 - m a q im

a l t u m i l f c e e u i ijJ u u ú -jl“

im a id îe ru l de fía- mai bine.- de-a- săplăm înă, continuând pînă ta eroică a partidului nostru, pentru fericirea
tîm plărie al colec­ la sfârşitul lunii august, la toate cinemato­ poporului, pentru pace ş i socialism ..
tiviştilor clin Te-
ius. grafele de stat de la oraşe şi majoritatea ce­ A vln d în vedere marea sa valoare potitico-
lor săteşti din regiunea noastră, rulează im­ educnlivă, precum şi interesul unanim stârnii
presionantul film documentar — istoric „Ima­ în riadul oamenilor m uncii, redăm mai jos cî-
gini ale unui trecut glorios'’, inspirat d in lup-
teva păreri ale spectatorilor privind acest
film..

Un document cinem atografic !M ursiăff’ r e c o r d
de speefafori
de m are valoare
C in em ato g rafu l! „ V ic to ria “1
Filmul „im agini ale unui tre- are un trecut de luptă atît de din H u n e d o a ra este u n ita te
cut glorios“ acordă un loc im- glorios.
fru n taşă pe oraş. La filmele
portant luptelor eroice ale munci- Exemplul luptătorilor comunişti care ru le a z ă pe e c ra n u l său ,
lorilor ceferişti pentru o viaţă care nu şi-au precupeţit viaţa în p a rtic ip ă u n m a re n u m ă r de
mai bună. lupta pentru cucerirea drepturilor sp e c ta to ri. D esig u r recordul în

Prin masuri eficiente =*¦ !n raionul Haţeg Pentru noi, tinerii muncitori clasei muncitoare, însufleţeşte a c e a stă p riv in ţă îl d eţin Rim e­
producţia de cereale va spori care am crescut, şi. ne-am form at munca; noastră liberă . de astăzi, le a r tis tic e . L a film e le d o c u ­
interes pentru toate pentru a construi societatea so- m entare m edia este 3-5.000
lucrările privind pregătirea ' ? aIfeta c„ „„ ceas mai devrenie. spectatori. Film ul „Im ag in i ale
,n iinii rcS,muIuî de democraţie unui trecut g lo rio s“ în zilefe
mu puţ ine sîn{ as{gzî faptefe de cît a ru la t la c in e m a to g ra fu l
populară, care n-am cunoscut ex- „V ictoria" a afras însă un nu­
eroism în muncă ale muncitorilor
ploatarea şi teroarea capitalistă,
din patria noastră. Sînt Fapte iz-
acest film are o mare valoare edu-

continuu cativ ă. El ne ajută să înţelegem vorîie dintr-un îna,t Patriotism. m ăr de peste 6.100 spectatori,
dovedind succesul de care
noului an şcolar! , Prin evocarea trecutului de Iuţi­ această unică operă cinem ato­
şi mai bine condiţiile excepţional a partîduîuîi filmul adtice un grafică s-a b u cu rat în rîndul
m uncitorilor sid erurgişti din
(Urmare din pag. l-a) crată m ecanizat cel- puţin 30 la, de grele ale luptei partidului pen- om agiu călăuzitorului succeselor „O raşul flăcărilor“.
sută din suprafaţa totală cultivată
finind seama de condiţiile pedo­ cu prăsitoare. Pentru ca şcolile şi internatele slabă- calitate. Astfel, Ia şcoala de tru cauza nobilă a păcii şi so­ noastre, Partidului Muncitoresc A cest succes nu e întunplă-
climatice ale raionului,, cît şi de din raionul H aţeg să-şi primească: 7 ani* din Băieşii uşile sîn t vopsite cialismului, în anii de dinainte Romîn. El este un puternic docu­ tor, avînd în vedere bogatul
rezultatele obţinute pînă în prezent, Tot în- scopul sporirii producţiei bine pregătite în toamnă elevii, o singură dată. iar zugrăveala de de Eliberare. ment, ce vine în sprijinul educă­ conţinut politico-educativ al
considerăm; că: arăturile adinei tre­ de cereale, vor fi luate m ăsuri care Secţia de învăţăm înt şi cu ltu ră a pe pereţi a început să1 se cojească*. rii patriotice a tinerilor munci­ film ului am intit. Fiecare m un­
buie extinse- pe toate suprafeţele să asigure, pînă in an u l 1965, dis­ Sfatului popular raional a luat din Se impune deci; din partea condu­ Ca m uncitor ceferist sînt mînv tori. citor g ăseşte în acest film ceva
de teren nesupuse eroziunii. U n ac­ trugerea •tuturor dăunătorilor cul­ timp m ăsurile necesare; Astfel; Ia cerii I-.G.O. H aţeg să ia m ăsuri dru că; Fac parte din acest deta­ din v iaţa sa, găseşte im agini
cent deosebit se va pune pe acSn- turilor,, iar pliviiSrl chimic se va. secţie- a- fost întocm it un plan ope­ pentru ca echipele de: zugravi şi şament al clasei muncitoare, care GYULAY KONRADT em oţionante din lupta partidu­
cimea arătu rii, executarea ei pe executa pe circa 35-40 la sută: din vopsitori trim ise la şcoli, s ă execu­ metanie de Ihenmoiîvă — Soneria lui dusă în cei 40 de ani dc
curbele d e nivel şi încorporarea îtir întreaga suprafaţă. rativ de acţiune privind* pregătirile te eu sim ţ die răspundere lucrările
grăsăm inteîor în sol odată cu a ră ­ îh vederea deschiderii noului an contractate. te nivelul* cerinţelor. Evocarea unor emoţionante activitate pentru izbtnda socia­
tura. Raionul nostru este b ră z d a t de şcolar, îh cadrul căruia, au fost sta­ realităţi istorice lism ului, pentru lichidarea ex­
m ulte rîtiri. Apele acestora le vom bilite pentru inspectorii secţiei, sar­ Dacă în ceea ce priveşte pregă­ ploatării om ului de către om.
Vom fertiliza anual cu în g răşă- folosi pentru irigatuL culturilor,, în cini concrete precum şi sectoarele tirea şcolilor Secţia de învăţăm înt Filmul de reconstituire doctr- regim de- asuprire. Realizat cu
miiote naturale; cel puţin 25 la special în localităţile Cugir, Vine­ din raion: în care vor răspunde de şi cu ltu ră a: d at dovadă* de o seri­ menta-ră: „im agini ale unui trecu t prom ptitudine de cineaştii noştri Fiecare dintre noi are cîte
sută din suprafaţa arabilă totală rea, Şibot, Baloniîr, Beriu, Orăştie,. îndeplinirea lor Ia timp. oasă preocupare, obţinîhd o serie de glorios“, este unicul film romî- ca expresie a cinstirii evenimen- ceva de în v ăţat, vizionîndii-1.
a raionului, iar aplicarea îngrăşă­ Bobita a etc. De asemenea, vom rezultate frumoase: în această di­ tiesc în c are se: cuprinde în mod tului aniversării partidului-, fil- Eu, care am îndeplinit şi m un­
m intelor chimice va fi extinsă pe continua executarea lucrărilor de Unul dintre obiectivele acestui recţie,. nu. acelaşi- lucru se poate complex viaţa’ poporului nostru în mul, deşi conceput ea un Film do- ca de propagandist la cercul
suprafeţe tot mai orari. desecare şi îndiguire pentru a pune plan de acţiune spre care: şi-a în ­ spune despre felul în: care a acor­ ceea ce are ea? m ai semnificativ : cum cntar, atestă în mod cert şi de „Isto rie al P.AI.R.“ în u r­
în valoare noii terenuri agricole şi, dreptat, în primul rînd. atenţia Sec­ dat atenţie înfiinţării noilor inter­ lupta glorioasă a clasei m unci- reale calităţi artistice. In primul ma vizionării lui am înţeles
So raionul nostru se simte mult pentru a, proteja unele terenuri, su­ ţia d e îravăţămînf şi. cultură a fost’ nate acolo unde erau planificate, toare condusă de partid, pentru rînd prezenţa unor imagini zgu-
nevoia îngrăşăm intelor chimice azo- puse inum taţiilor (iîn ra z a satelor dotarea şcolilor nou înfiinţate cu sau pregătirii temeinice a celor de­ pace şi socialism. Filmul are un duîtoare din viaţa minerilor, din mai bine m ulte acţiuni ale p ar­
toaoe. Intrucît avem terenuri pod- Blandiaraa,. Dineul M are, P ă rti­ mobilierul necesar şi asigurarea ja înfiinţate pentru a-şi primi ele­ pronunţat caracter istorico-docu- luptele greviştilor, ca şi aspectele tidului din anii ilegalităţii.
zoljce în procent de peste 60 la neşti etc.). lor cu m aterial didactic In acest vii în- condiţii optime. Spre exem­ m entar, deoarece ne prezintă cele luptelor com uniştilor de la Dof-
sută, vom lua măsuri pentru a ri­ sens. la şcolile de 4 ani din Şere!, plu. pe lingă scoate de 7 ani din. mai importante momente ale lup- tana, impun prin dram atism ul lor F.xprimînd g în d u rile zecilor
dica fertilitatea acestora, prin apli­ In ceea ce- priveşte asigurarea Ohaba-Ponor, Hăţăgel. Nucşoara Rîu Bărbat. înfiinţată în anul tre­ tei poporului: răscoala din 1907/ real o vie trăire şi participare, de hunedoreni cu care am
carea de amendamente calcuroasc, etc. au fost repartizate 150 bănci, cut, este necesar un internat;, deoa­ grevele din, 1920,din 1929 de la Parcurgerea succesivă a imagini- schim bat păreri după specta­
folosind în acest scop calcarul exis­ unităţilor socialiste cu cadre teh­ 36 dulapuri pentru pă-strarea mate­ rece nm lţr şcolari vin aici de ta Şe- Lupent,. din 1933 de la Griviţa ; lor este uşurată apoi de prezen- cole, pot afirm a că dragostea
tent în carierele de la Balşa, Cioa­ rialului didactic, 20 table şcolare, rel, Uric şi Hobîfa. Insă. deşi pla­ conslituirea şi activitatea; partidu- tarea sobră dar avîhta-tă, de m u­ şi recunoştinţa faţă de lupta
ra. G rădiştea, Foit «ic. nice de specialitate, ne vom ocupa im portante cantităţi de substanţe nificat. pînă în prezent nu- s-a luat lul tir perioada ileg alităţii; erois- zică expresivă, adecvată situaţi.- glorioasă a partidului, faţă de
pentru laboratoarele de chimie, a* nicî-o m ăsură pentru înfiinţarea lui. mul comuniştilor din închisori ; !lor revoluţionari/ de noutatea şi
Pînă în anul 1063 vom asigura ca ele să fie recrutate din cadrul parate de fizică etc. In curînd.. la niei m ăcar nu s-a stabilit localul
toate şcolile din raion, vor Fi: trim i­ în care va funcţiona. Cam: aceeaşi
cu <ămînţă de grîu din soiuri de raionului, atît pentru şcolile medii, se im prim atele şcolare care; în. piier situ aţie există şi la Rîu. de; Mori.
zent, se află la: Secţia de învăţă- Aici a fost stab ilit localul în. care
cît şi pentru institutele de învăţă- raînt şi* cultură- a S fatului popular va Funcţiona internatul* însă am ena­
jarea fui încă nu: a început.
rnînt superior. De asemenea, vom raionali Ele: asemenea^ ’în: funcţie de
cererile; şcolilor urm ează săi se fa­ Secţia- de învăţăm înt şi cultură*
că comanda; neutru m anuale şco­

mare productivitate întreg aecesa- şcolariza. în cursuri de sc u rtă du­ lare cu: care librăriile- simt din plin a Sfatului popular raional Haţeg congresele, plenarele şi* consfătu­ claritatea im aginilor alese. A im­ jertfa neprecupeţită a com u­
rui^ iniroducind soiurile Ponca, Ha- rată, preşedinţii gospodăriilor co­ anravizfcmate va: trebui să ia cît m ai grabnic îoa- niştilor pentru fericirea celor
rariii şi altele, care s-au dovedit a lective, brigadierii, contabilii şS în­ te m ăsurile pentru reglementarea irile partidului ; activitatea m ulti­ presionat mult, de exemplu, pre­ m ulţi, sîn t principaîeîe senti­
fi mai productive în condiţiile de grijitorii de animale, astfel ca îa $i pe plan tocai s-au luat. unele problemei internatelor. încă. de pe laterală din perioada de după zentarea figurilor luminoase ale m ente pe care le trezeşte fil­
climă şi sol afe raionului. In anul sfîrşlful anului 1965 foţi lucrătorii m ăsurii Astfel, ta şcoala de 7 ani acum ele trebuie temeinic o remări­ 23 A ugust etc. m ul „Im ag in i ale unui trecui
din Bretea; R’omfoiăi lucrările de vă- te nen tm ca! odată cn deschiderea
ruire şi; cu răţire sînt terminate-, mo­ noului, an şcolar- d ev ii să aibă cete Izvoarele documentării pentru eroilor căzuţi în diferite bătălii
bilierul şi m aterialul didactic repar­ acest- film au fost* oferite, de M u­ revoluţionare, autenticitatea şi

1062 peste 55 la sută din suprafaţa cu funcţii de răspundere, din, cadrul, tizat a fost adus ta- scoată tar te m ai bune condiţii: de învăţătură şi zeul de Istorie a Partidului' şi naturaleţea contrastului dintre tre- glorios" în orice om al mun-
destinată culturii griului va fi. însă- unităţilor agricole socialiste să de­ şcoala: de 7 ani. diin; M eriă lucră­ cazare. Muzeut Doriana, la care se adau- cut «i prezent etc.
nunfată cu soiuri de m are produc­ vină absolvenţi ai onor cursuri de rile pentru: . am en ajarea unei; noi gă şi preţioase materiale ale In- Cil.
tivitate. La cultura porumbului, calificare. săli de clasă: se află- în stadiu] de P-v'-rălînd «colite si internatele stitutuluî de Istorie- a Partidului, j-q ^j iLIESCU GHEORGHE DRAGOS
vom extinde soiurile de mare pro­ rijnisajî unele secvenţe de jurnale cine­ prohsor — Orăştie activist cultural — Hunedoara
Ne vom strădui ca în con­ din timn, eu sim t de- răspundere; matografice ale tim pului etc. Ceea
Trebuie însă; săi arătăm; că-. 1*6.0. vom contribui te obţinerea; de către
H aţeg , care- execută te şcolile din elevi. 3: unor Imn.*' razuitate ta învă­ spectacol al păcii

ţă tu ră te finele anului şcolar 1.96-1-

ductivitate: şi: hibrizii dublii, care tin u are să aplicăm cu stricteţe- ul­ raion; zugrăvirea- şi* vopsitul geamus- 1962. V. CH1Ş ce se rem arcă în- această direcţie
vor duce Ia sporirea cu 30-35 !a timele cuceriri ale tehnicii în agri­ este fără îndoială numărul im­
sută a producţiei de porumb. Pînă cultură, pentru ca în unităţile so­ rilor şi; uşilor dă- încă: lucrări dă
în a n u l 1964, toate -suprafeţele cul­ cialiste din raionul nostru produc­ -25B- presionant de mare a documen­

tivate cu porumb vor ti însămînţa- ţia de cereaie-marfă, să crească an C o te rfM şM d fe salul. Valea- Nan- M alvina Toader-, Armina Şerban şi :işi prieteniei între popoaretelor originale, a presei ilegale, ţ1

fotografiilor, picturilor, stampelor, i

obiectelor istorice, toate m ărturii ¦
grăitoare ale luptei neînfricate. D A ns.am bl.u. l artistic ai Armatei m atică preponderent ostăşească, o-
te »ornai cu hibrizi dublii-, din, cei de an. *drului (toraşuli Hunedoara): au pres­ 5d*usa- dj e nP-.nC.nR. -îm p o,tn. ra i. >>o„Po pulare Ungairre a poposiiit pdeanttrua_ riginală, plină de vervă, înfăţişînd
mat pradudivi. ‘/ sí VA-A-¦. zi ia Deva. Spectacolul aspecte tipice ale vieţii noi din ca­
Muncind cu însufleţire pentru în­ tat p în ă acum peste- 1.500' ore de V;. FU M URESeU unu zarmă, ori biciuind cu -ajutorul sa­
F a urm are a Fofosirii* seminţelor corespondent
de m are productivitate şi a întregu­ făptuirea m “surilor stabilite de re­ } rauncăi p a trio tic i pentru construirea produs o impresie puternică în ria­
lui coinpiex de măsuri agrotehnice, ; unui grajd* necesar adăpodiiirii vî-
în anir următori vom obţine un dul publicului devean care a răs­ tirei unele năravuri învechite (,,In­
spor de producţie considerabil de centa plenară a C.C. al P.M.R., taior gospodăriei colective
grîu şi porumb. plătit cu aplauze repetate- măiestria corporare", „Dimineaţa în tabără'’).

O atenţie deosebită se va acorda sub conducerea partidului,, oame­ artiştilor din ţara prietenă. Remarcabil prin vioiciunea, prin
lucrărilor m ecanizate, mai ales la Ei au; tă ia t şi: tra n sp o rta t lemne­
culturile prăşitea re, astfel ca pînă Ci g f â î t,fekt ftctLí.ttttíi Je circulaţie Plin de prospeţime, regizat cu tehnica execuţiei şi costumaţie este
la sfirsiftif sesenahrfur s ă fie lu­ nii muncii vor obţine noi şi însem ­ le necesara; arsu lu i căram M lbr,, asu ¦vuită fantezie, spectacolul a reuşit „Jocul husarilor”. Dar „Jocul prie­
nate succese în lupta pentru rea­ I tran sp o rtat lem nele de- construcţie
Din staţia C.F.R. Petroşani, in tonaj porni din Petroşani la ora să înfăţişeze publicului crîmpele teniei”, pus in scenă de Sm irnov şl
lizarea sarcinilor stabilite de cel din gara Hunedoara şi au clădit ziua de 20 iulie, ora 9,20, trebuia 9,46, conform graficului de circu­ autentice din folclorul atît de bogat Vadasi, plasat de către regie în fi-
să plece trenul 2664 pe distanţa laţie. La Lupeni, impiegatul de
de-al Hi-lea Congres al partidu­ cărămida în cuptoare. Peştiş-Lupeni, încărcat cu lemn de mişcare raportă operatorului R.C. al poporului frate „ , nai, reuşeşte în-
că trenul a ajuns fără nici o întîr-
lui în domeniul construcţiei socia­ In aceste acţiuni s-au evidenţiat ruină şi diferite alte materiale pe­ ziere maghiar şi din n sem n ari tr-adevăr să consti­
risabile. Pentru o singură locomoti­
liste. la- sate, în dezvoltarea agri­ i mai ales - colectiviştii N icolae Toa- viaţa nouă, plă­ de speefafor tuie apogeul spec-.
mădită în anii pu­ tacolului. Tematl-
der, Ioan Toma; Gheorghe- Şerban,
culturii noastre socialiste. vă garnitura aceasta reprezenta un Abia plecă: trenul 2664 că în cea-, terii populare. A llt corul şl or- ca atît de clară a acestui dans reu­

supraionaj de 249 tone. laliă direcţie de mers, trenul 2889, cheslra, cît şi cântecele â la Sapei şeşte să stîrnească o puternică etnoJ

Un contract socialist încheiat în­ cu destinaţia Sim eria, avea 93 to­ ia au sunat armonios, reliefindu-se ţie, să am intească legăturile tra in i­
n e , supraionaj. L-au remorcai me­
c4zif ţifinm ini de km tre mecanicul de locomotivă Ni­ canicii Iile Hudeanu şl Vasile M i­ grija deosebită a conducerii m uzi­ ce, frăţeşti, sovieto-ungare.
colae Urîlescu şi . im piegatul de cale pentru respectarea unei par­ Atît corul cit şi soliştii ansam­
mişcare D'amian Anghel. a fo st su­ cim . tituri pretenţioase. Cei 4 dirijori
ficient pentru ca problem a să fie Trenul, deşi drum ul pînă la Bă- blului au făcut publicului spectator
în nrinripiu rezolvată. care au evoluat la pupitru şl la con­ frumoasa surpriză de a cînta cîn-
niţa e greu, a. ajuns la destinaţie ducerea corului, fiecare a adus un lece româneşti.
— Toate mărfurile vor ajunge conform graficului de circulaţie. stil personal in feiol în care a con­
Orchestra populară a ansamblu­

Un pod nou de ci­ aici, erau nevoiţi sa un cămin cultural de- Cea mai de seamă din timp ta destinaţie şi totodată Intr-o singură tură de serviciu, dus formaţia. S-a remarcat, de-a lui de asemenea a interpretat cu
m ent ş i beton, durat toată frumuseţea. In înfăptuire- proprie a veţi mai avea o linie liberă de pri­ lungul întregului spectacol uşurin­ multă virtuozitate cîntece maghia­
de cifrua: ani, peste apa bală cale de aproape sala de spectacole cu celor din- S im eria Ite- mire după plecare — răspunse me- cină există voinţă şl colaborare se ţa cu care un ccr numeros, adese­ re şl româneşti. Această orchestră
spum oasă a Streiul'uv, 4 hm. pînă la Simeria. cele- 280 de tocuri se chs este însă gospodă­ cănvml Urîlescu după ce semnă pot realiza lucruri minunate. ori însoţii de orchestră reuşeşte să în frunte cu primul el violonist, i se
o. şosea asfaltată, ce- Acum (sîn t 8- ani de Un in tot tim p u l anu­ ria colectivă înfiinţată contractul. nuanţeze piesele muzicale interpre­ cuvin calde aprecieri. Prin interpre­
duce către satele din atunci)', aw o şcoală lui, în zilele- de odih­ acum. 5¦¦ ani. D evenită SriVltON BASARAB tate, să sublinieze m axim um de fru­ tarea plină de farmec, prin limpe­
apropiere; Toltia Mi­ mare, cu săli de clasă nă diferite programe. an de an lot mai¦pu­ Un fluier lung şi-, trenul cu supr-a- corespondent museţe artistică zim ea melodică şl expresivitatea cu
că, Toltia Mare, Rîpaş,, Cine n-a a u z it oare în ternică, mai înfloritoa­ care şl-a executat repertoriul, or­
S p in i şi Pricaz... Vreo- spaţioase. regiunea noastră des­ re, ea a schim bat în Repertoriul foarte reprezentativ chestra populară, alături de forma­
20— 25 de case_ noi d in Clădirea a. fost ridi­ pre brigada artistică binei atît de m ult viaţa al formaţiei, clădit pe o gam ă lar­ ţia coregrafică şi cea corală, a reu­
cărămidă, încă neten- de agitaţie din Sim e­ ţăranilor munelibri din gă de idei, în şirul cărata un loc şit să se impună în faţa publicului
cuite, alături de altele cată prin contribuţia ria Veche sau despre Simeria Veche, incit central îl ocupă patrioţi-mul, in ­ şi să stîrnească rechemări, repetate
30— 40 care şi-am pri­ cetăţenilor ş i cu spri­ dansatoiii de aici?- colectiviştilor de aici- le- ternaţionalismul proletar, a făcut
m it de m ulte lu n i loca- jin u l statului. Din tată Cine nu- cunoaşte bi­ vine greu să se mai ca spectacolul prezentat la Deva să la rampă.
tarii, resfirate printre în ftan oamenii nu-şi blioteca căminului ca­ gmdeascâs lai trecutul, se bucure de aprecierea unanimă^ a Pentru fiecare spectator — şi a-
grădini... Alte case din luminaseră caseta de­ re- rmmănâ astăzi mhii da. mizerie: pe care l-au oamenilor m uncii cărora le sînt
piatră, la poalele cul­ ci)?. cu. opaiţe- şi lămpii de volume ? tră it tind va. scumpe aceste idei. ceştia au umplut pînă la refuz gră­
m ii Simerîei. Iar din- de: ga z. Cu 8 a n i în dina teatrului de vară — înttini-
cota,, in faţă, Intr-o de­ urmă,, ei a u holărît Cu> a n i în urmă, ţă ­ ...Am plecat din St- Programul prezentat, bogat în rea cu Ansam blul artistic al Arma­
părtare parcă de urs, să-şi' electr-ifice satul. ranii muncitori din Si- meriai Veche: gîiuL se conţinut, înveşmântat cu o aleasă tei Populare Ungare a constituit nu
se înalţă dealurile Ra- meriiv Veche bateau- afjnîndeaw luminile. De­ numai un prilej de desfătare, ci un
noltului,. Cărpinişului A u procurat slt-lipi diurnul pînă-, la Orăş­ prim toata-, caseta răz- mantie artistică, poartă un frumos bogat prilej de învăţăminte, prile­
şi Geoagîuhd. lungi,, l-au d a t eu Gat tie ori pîhă la Sim eria. heaii. /mlădiile- radiou­ ju l’de a constata bucuroşi că şb în
tran, au săpat gropi,’ p entru oriGe fel de- rilor. In- u rm ă aw aîfir mesaj de pace, de prietenie cu po­ ţara prietena arta merge pe făgaşul
Acestea- sînt cîleva au venit electricienii aumpârăt-urL „Facem va ani, Simeria'. Veche realismului socialist.
din aspectele ce-ţi- a~ ş i au- întins• reţeaua¦e- local-, pentru, cooperaţi a- fo st ş l radiofâcată: poarele lum ii, de frăţie proletară
trag¦privirile- în m inu­ vă"„ şi-au zis ei„ şi au! PETR E Ţ1RAU
natul decor al< salului ledSrică racordată lă pornii ta treabă. Á u a- Gînd's-au făcui? toate între armatele ţărilor socialismului.
Sim eria Veche, îndată cablul de înaltă ten­ ditrr cherestea, au- cons­ eeta despre acute am Coregrafia spectacolului are o te-
ce al pătruns pe. stră­ siune. Azi, în cele a truitL. ev înşişi rafturi, pomenit mai sus? Nu-
zile: lui largi şl nive­ proape- 200: d e case din tejghele: Acum, aici e- mah îh ulii.mii 9*—10 P rin m u n c ă p a trio tică
late. s a t ard becuri electrice. xlsiă, ş l un m agazin ank
Pentru adăposlirea- anim alelor, colectiviştii: din lila aii- construit Mobilizaţi de către organizaţiile şi M ihăieşti au fost cosite cîte uri
In trecut, satul a- Qăr oamenii nu. s-aui a l cooperativei Gare se S m t înfăptuiri ale de «roriiidj un» grajd* cu* o capacitate de 75 capele vile mari. Prin mun- de bază U T.xM, tinerii din gospo­ hectar cu fineţe.
cesta nu avea şcoală. oprit- aici. La. îndemnul- oamenilor liberi, care oăi voluntară şi prin foIeşirea m aterialelor din resurse focale, ta eou- dăriile colective ale satelor Reşcani
Ga s ă înveţe arrte, co­ organizaţiei de partid- poate, lua, la. întrecere, călăuziţi de- partid-, tei In mod deosebit s-au evidenţia!
piii ţăranilor mutreitari au făcut două- cuploare făuresc- pe zi. ea- trece strncriav grajitelu» sm. fost econom isiţi aproape IC48.000 fel. şi M ihăieşti. raionul llia, au pres­
ori ai ceferiştilor de de cărămidă, au adus ea.: orice cooperativă o viattu iot m ai fer-ieM-ă.. IN FO TO : grajdul- nou construit te G.A.6. llia. ta t în ziua- dc 1=6 iulie a,c. m ai tinerii Gheorghe Benteu, loan Bli­
var şi' ciment, ş l i-au multe ore de muncă patriotică te
chem at d in n&u pe d in regiiuie. V. PtŢAN dar, Aron M orar, M ăniţă Benteu,
meşterii zidarii Au- cositul finului Andronie Du leant şi M anóle Sfii-'
înălţat in cîk-va- Îmi- i- P rin m unca depusă, la R*>şcaai dea

P. N1COARA

«orespondenf i