Page 95 - 1961-07

Nr. 2?49
, M i c i srn v a g o n e t de m inereu r e b u t a t \ "
Critica a fost justă dar practic
nu s-a făcut nimic
C« o lună în urm ă în ziarul poate fi exagerată — altfel a r fi
nostru a apărut articolul întitulat fost de multe ori contestată!), cu aju­
„Iniţiativa minerilor din Teliuc
poate (1 aplicată şi la mina
D e v a !“. Aici, printre altele, era
criticată conducerea minei pentru
faptul că n-a îm brăţişat iniţiativa
„Nici un vagonet de minereu re­ mai scopul de a face din fiecare
b u ta t!“, pornită de minerii din Te­ miner un luptător activ pentru ca­
liuc la sfîrşitul anului trecut. In litate. Şi cum spuneam, în artico­
articol se arăta că există condiţii
asem ănătoare ca la. Teliuc, ceea ce
dovedeşte că iniţiativa dispune de
un larg cîtnp de aplicare.
Din cele discu­
tate cu tov. ing.
Nieolae Haida, vi­
cepreşedinte al co­
mitetului sindica­
tului, (iritrucit
' la redacţie nu s-a
prim it nici un
răsp u n s), cele re­
latate în articol PU BLIC A TE lui, scop care, fără
corespund realită­
ţii. Prin urmare
a lost o critică justă şi la timp Cu o calitate necorespunzătoare...
venită»
De fapt s-au şi luat citeva m ă­ citeva zile a fost atins conţinutul
suri. De pildă, în consfătuirile de
producţie, oamenilor H s-a vorbit
despre iniţiativă şi au fost îndem­
n aţi s-o îm brăţişeze. Probabil cî-
teva brigăzi s-au şi angajat să nu
rcbutsze nici un vagonet de mine­
reu. Şi... cam atît s-a făcut. E ţiativa „Nici un vagonet de mine­
oare de-ajuns ? Nu ! E necesar ca
zilnic (aşa cum de altfel, prevede
iniţiativa) să se înregistreze pen­
tru fiecare echipă, num ărul de va­
goneta rebútate. Normal, în acest
caz, întrecerea a r fi fost mai vie, lui local al sindicatelor din Deva.
mai antrenantă. Dar veşnîcui „La Doar e vorba de o mişcare de masă
noi nu se poate... avem alte con­
diţii..." şi-a pus atît dé puternic
am prenta aici, îneît practic nu s-a
făcut nimic. Ba chiar se spune că
vizibil nici nu poate fl apreciat un
vagonet care pe iîngă minereu are
şi sterii. Oare aşa să stea lucru­
rile ? E greu de crezut deoarece
iniţiativa se referă Ia vagonetele
cu steril vizibil 1
Care-i cauza acestei stări de lu­
cruri ?
La mina Deva se apreciază că
norma de calitate (conţinutul de
metal în m inereu) nti-i stabilită
conform realităţii. Şi-atunci — se
spune, dc asemenea — oricîte efor­
turi s-ar depune — calitatea mine­
reului nu poate fi ridicată la in­
dicele planificat. Nici nu mai co­
mentăm această părere, care din
capul locului e greşită. Iri fond,
conţinutul planificat a fost fixat
recent pentru locurile de muncă
aflate în exploatare. Dar chiar dacă
el n-ar corespunde întrutotul rea­
lităţii (eroarea în nici un caz nu
O nouă unitate C .E.C .
De curînd, prin grija Sucursalei
G.E.C. Hunedoara, la Ghelar a fost
deschisă o unitate C.E.C. încă din
primele zile, unitatea a cunoscut
b mare afluenţă de depunători pe
librete de economii.
La noua unitate G.E.G. se fac
tot felul de operaţiuni care înainte
se făceau la oficiul P.T.T.R. Ghe-
lai sa« P' Hunedoara.
PAVEL BLA6A
diriginte al oficiului P. T. T. R.
Ghelat
torul întregului colectiv, antrenat
în lupta pentru calitate, s-ar putea
face mult. Iniţiativa „Nici un va­
gonet de minereu rebutat“ are toc­
lul de acum o lună, iniţiativa şi-a
dovedit eficacitatea la Teliuc, Ghe­
lar, Valea Jiului, Barza.
Dar, mai e ceva.
In ultimul timp
planul de produc­
ţie al minei Deva
a crescut mult. In
aceste condiţii
bătălia principală
=e dă pentru în­
deplinirea planu­
discuţie, se reali­
zează. Dar cum ?
In luna iulie de pildă, numai în
dc minereu planificat...
Deci la lucru, tovarăşi din con­
ducerea E. M. Deva. Susţineţi ata­
cul pe frontul calităţii. Ajutaţi bri­
găzile de mineri să îmbrăţişeze ini­
reu rebutat 1“, pentru că este efica­
ce. O dovedesc rezultatele obţinute
de alte colective de mineri din re­
giune. Cereţi şi sprijinul Consiliu­
în sprijinul calităţii. Şi atunci veţi
vedea că se poate depăşi conţinu­
tul de metal planificat!
A. Ni CULES CU
zW -
VOLEI
J s m io a r e le d e l a C o rv in u l Peva, faza raională a concursului cultu­
in fin a la p e |asoa
La Tg. Jiu s-a desfăşurat faza
de zonă a campionatului republi­
can (masculin şi feminin) de ju­
niori pe 1960-1961.
Campioana regiunii H unedoara între 27-29 Iulie a. c., junioarele povlci Alexandru (A.S.S.) ; la
— Corvinul Deva — avînd dfc în­ noastre vor juca cu echipele Ş.S.E. aruncarea greutăţii — Llti Teodor
fruntat reprezentativele regiunilor
O radea, B anat şi Oltenia, a dat do­
vadă de o bună pregătire şi putere
de luptă, reuşind să învingă toate
echipele şl să acumuleze 6 puncte.
Din lotul echipei Corvinul au Fă­ a participat kt Faza de zonă din ’3
cut parte jucătoarele Doina Puiean,
Doina Cismaşu, Ana Radu, Virgi­
nia Mara, Elena Tipuriţă, Aurica dea.
Pe locul II
In zilele de 14, 15> şi 16 iulie, la
Tim işoara a avut loc faza- de zonă
a campionatului republican feminin,
contînd pentru calificarea în cate­
goria A.
Jucătoarele de la; Corvinul Deva-,
după un joc în care au fost deza­
vantajate de un arbitraj părtinitor,
au. fost învinse cu scorni de 3-1 de
către C.F.R. Timişoara.
Colectivul secţiei depănat de
la filatura Lupeni s-a angajat
ca la 1.000 kg. mătase să re-
buteze cel mult un kilogram.
Pentru a realiza angajamentul,
muncitoarele din secţie fac un
riguros control al sculurilor.
lată în fotografie pe maistrul
Constanţa Moldovan cu munci-
toarele fruntaşe Ecaterina Zam­
fir, Ana Cîmpeaii, Elena Stan şi
Elisabeta Domocoş efectuînd un
astfel de control.
P artida lui Petru M u n tean u
Un om de statură potrivită,
cu umerii taţi şl braţe puternice,
ieşi grăbit din biroul secţiei l-a
locomotive montaj. Se îndreptă
spre locul de muncă In care m un­
citorii din partida condusă de el
terminaseră tocmai lucrul şi se
pregăteau de plecare.
După figura-i preocupată, oa­
menii şi-au dat seama că s-a ivit
ceva deosebit, de aceea s-ati
strîns repede în jurul iui.
— S-a întîmplat ceva? — i
se adresă nerăbdător tînărul
candidat de partid Cornel Tur-
dtşan.
— N u ! Este vorba de cele trei
locom otive: 50.697, 50.625 şl
324.238 pe care trebuie să le re­
parăm acum
Cu vocea domoală, Petru Mun- rate. Totul s-a terminat cu suc- ^
h a n u începu să-şi expună planul
pe care l-a discutat de altfel cu
secretarul oiganizaţiei de partid
pe secţie. Acesta consta in îm ­
părţirea partidei de lucru pe e-
chipe de 4-5 oameni care urmau
să lucreze în schimburi în aşa
fel ca lucrările să nu se întreru­
pă nici o clipă.. In fruntea aces­
tor echipe au fost repartizaţi
muncitorii cei mai buni, printre
care se găseau comuniştii Ion
Dălapeta, Ilie Vaslu, Gheorghe <$
Seraflnceanu şi alţii. După ^
scurta consfătuire, prima echipă o
n a mai plecat acasă ci a înce- 9
pui lucrul...
Cind primele raze ale soare- $
lu i au început, să se arate, toţi $,
membiii partidei munceau de *
zor. fa r cind ceilalţi m uncitori Ş.
din secţie au început să vină la c
•VSOOOOOOO-OOOOOo o o o o o o o o o
Pardos, Lucreţia Ban, Georgeta
Gherman şi Victoria Stanciu.
In finala campionatului republi­
can, care va avea loc la Bucureşti
Piatra Neamţ, C.S.Ş. Luceafărul
Braşov şi C.S.Ş. Bucureşti.
-k
Campioana de juniori a regiunii
noastre (Ş.S.E. Alba lulia), care
Tg. Jiu, s-a clasificat în urm» echi­
pelor Pandurul Tg. Jiu, C.S.Ş. -
Banatul Timişoara şl Ş.S.E. O ra­
Reprezentativele regiunii noastre
au învins eu 3-2 pe S tăruinţa Ba­
ia Mare şi cu 3-0 pe Dinamo O ra­
dea.
De la Corvinul Deva s-au evi­
denţiat Eugenia Rebae, Maria Ca-
dar, M ariana Antohi, Septlmia Ru-
san, ileana Qiirmigiu, şi Georgeta
Rădas.
nm m t socialism) un
Ee@sa©iaifi
Ia p re fa i de cosi
Ca urmare a măsurilor tehni-
co-organizatorice privind îmbu­
nătăţirea proceselor tehnologice,
şi a intensificării controlului de
calitate, succesele muncitorilor
de ia întreprinderea de indus­
trie locală „Economica“ din
Sebeş, sînt de fiecare dată tot
mai evidente. Realizarea de cit
mai multe economii Ia preţul de
cost şi îmbunătăţirea calităţii
produselor, constituie preocupa­
rea de seamă a fiecărui munci­
tor şi tehnician din întreprin­
dere.
Rezultatele cele mai bune pe
primul semestru al anului, le-au
obţinut muncitorii de la secţia
binale, care, prin sortarea şi
croirea materialului în mod ju­
dicios, precum şi prin întrebu­
inţarea tuturor deşeurilor şi a
rămăşiţelor, au reuşit să econo­
misească 42 m.c. cherestea ră-
şinoasă, 6 m.c. cherestea stejar,
şi 5 m.c. placaj, economii ce
echivalează cu 29.000 lei.
Însemnate economii la preţul
de cost s-au obţinut si la atelie­
rul de reparaţii mecanice, unde
muncitorii, reducînd rebutul la
turnări de bronz cu 10 Ia sută,
recondiţionînd o parte din piese
şi economisind energie electri­
că prin respectarea timpului de
funcţionare a utilajelor, au rea­
lizat economii peste plan în va­
loare de 10.00() lei.
Printre muncitorii fruntaşi
care şi-au adus o contribuţie
deosebită Ia realizarea acestor
succese, se numără losif Kau-
ner, Henrich Zeideîhart, Gligor
Olteanu, de Ia secţia binale şi
Lucian Lupu, Petru Timaru, de
Ia atelierul de reparaţii meca­
nice.
OOOOOOCKX
lucru pentru noua zi, coinunisiul y
Petru M unteanu raporta cu fus- L
tificată mlndrie secretarului de
partid Cnloman Nagtj:
— Locomotivele cu nr. 50.697,
50.625 şt 324.238 au fost repa­
rate. Partida care lucrează la
repararea cuzineţilor de osie,
suspensia şi frîna locomotivelor q
şi-a îndeplinit sarcina, realizînd O
o reducere a termenului de re- 9,
paraţii cu o z i. la fiecare loco- o
m otivă.
— Eram sigur de acest lucru. O
— răspunse tovarăşul Coloman O
Nagtj, strîngînd cu putere mina o
lui Petru Munteanu.
...Scoase la probă, locomotive- q
le, s-au dovedit a fi bine repa- ^
ces iar partida îşi continuă ac- O
tivltatea...
M. RUG;INESCU/?'i
oooooooooooooooooocxxxxx
O copii: „Scamatorul“ — poveste popu­
C a m p io n i ra io n a li
Zilele trecute a avut loc la Sebeş
ral-sportiv al tineretului, ediţia că norma cu 30 la sută.
1961. C îştigălorl al întrecerilor
sportive, cu drept de participare
la faza regionala, sînt u rm ăto rii:
la: probele 1.000 m. plat, lungime,
înălţime şl ciclism semicros —
Secaşin Toachim (Asociaţia spor­
tivă S. M.) ; la 100 m. plat — Po-
(A S.S.) ; la tir — Radu Dumitru
(A.S Sebeşul) ; Ia ciclism-oraş —
D um ilrasă îoan (Sparfac) etc.
Pe echipe, la fotbal s-a clasat pe
primul loc Gloria. Sebeş.
L1VSU M îRlON
corespondent
C ic lo tu ris m
Secţia de ciclism a asociaţiei
sportive Paringul din Lonea a or­
ganizat, în cinstea Zilei minerului,
o excursie cicloturistică pe un tra­
seu lung şi dificil — Lonea-Alba
lulia-Luduş-Tg. Mureş - Reghin-To-
plila- Borsec-Lacul Roşu-Gheorghieni
şi retur. Cei 8 tineri care au por­
nit în cursă pe bicicletele lor pro­
prii în ziua de 5 Kilie a.c., urmează
să se fctoarcă în aceste zile.
S. BĂLOl
corespondent
En spatele onor
justificări neîntemeiate să devină tot mai
Colectivul de muncă al între­
prinderii „M arm ura“ Simeria (ac­
tualm ente cu sediul în Bîrcea) a
obţinut în acest an anumite rezul­
tate în muncă. Dintre acestea iese
în evidenţă depăşirea productivită­
ţii muncii planificate cu 9 Ia sută,
îmbunătăţirea calităţii produselor,
creşterea apreciabilă a cîştigului
mediu. De asemenea, unele sec­
toare ale întreprinderii an înregis­
trat depăşiri însemnate la o serie
de indici de plan.
Şi totuşi bilanţul pe 6 luni al
întreprinderii „M arm ura“ nu poate
fi considerat satisfăcător. Aceasta
în ciuda faptului că tovarăşii din
conducerea tehnico-administrativă
sînt mulţumiţi de rezultatele mun­
cii lor — după cum singuri afir­
mă ! Ce anume îi m ulţum eşte ?
Planurile producţiei globale şi m ar­
fă n-au fost realizate decît în pro­
porţie de 94 Ia sută ; sarcina de
reducere a preţului de cost n-a
fost realizată decît pe jum ătate; în
loc de beneficii au fost înregistrate
pierderi !...
Conducerea întreprinderii moti­
vează nerealizările am intite prin cî-
teva cauze „obiective“ ! Aşa de
pildă, nerealizarea planului de pro­
ducţie o justifică prin lipsa de co­
menzi. Oare aceasta este cauza
principală ? Să vedem.
Intr-adevăr cioplitoria întreprin­
derii a avut lipsă de comenzi.
Acest lucru a determinat conduce­
rea întreprinderii să ceară restruc­
turarea planului. Şi cererea a fost
aprobată — bineînţeles pe măsura
justeţei motivării. Aşa dar între­
prinderii i-a răm as un plan rea:-
lizabll. Acesta însă (subliniem,
restructurat) n-a fost realizat de­
cît în proporţie de 94,3 îa sută !
Care-i atunci cauza insuccesului ?
Să dăm din nou ascultare con­
ducerii întreprinderii şi să jude­
căm : „In trarea în funcţiune cu în-
tîrziere a halei de la Simeria acea­
sta este cauza“ — justifică ingine­
rul şef (susţinut de tovarăşul Du­
mitru Boşncag, directorul întreprin­
derii). Da, lucrurile aşa stau. Dar
după intrarea halei în funcţiune, a
fost realizat planul ? Nu ! La sfîr­
şitul primului trim estru planul de
placaje a fost îndeplinit în propor­
ţie de 87 la sută. Justificat, să zi­
cem. In trim estrul II însă planul
a fost realizat abia în proporţie de
72 la sută ! Atunci ? Poate că to­
varăşii de la Simeria vor Încerca
să ne convingă că în trim estrul II
maşinile au fost mult mal încăr­
9.
cate pentru ca să se recupereze
C jăm înerea în urmă. Explicaţia însă
nu rezistă la o analiză am ănunţită.
Cîteva calcule demonstrează că în
Sudorul Eugen Măgureanu,
de la secţia III-a mecanică
a Atelierelor R.M.R. Simeria,
folosind din plin timpul de
lucru a reuşit ca în decada
l-a a lunii Iulie să depăşeas
IN FOTO: Eugen Măgu
reanu in tim pul lucrului.
I LIBRĂRII
LITERATURA POLITICA
L. V1DGOP, 1. SUHOTIN:
O mare prietenie (P agini din
viaţa Iui Karl Marx şi Frie­
drich Engels). Traducere din
limba rusă.
Ed. politică
LITERATURA ŞTIINŢIFICA
Pedagogie
VIRGINIA MANASIA, MA-
RIA-IOANA B O ŞTiN A : De
la grădiniţă la şcoală.
Ed. de slat didactică
şi pedagogică
Bibliografie
CONSTANTIN DINU, LE-
ONT1NA GARTENBERG: In-
văţăm întul în presa progre­
sistă şi de partid (1872—
1944). Index bibliografic se­
lectiv. Ctivînt înainte autorii.
v » V 'v ^ V
nici o lună, nici o maşină n-a fost
încărcată decît cu 4/5 din capaci­
tatea teoretică.
Şi totuşi, cine se face vinovat
de faptul că planul n-a fost înde­
plinit ? înainte de toate, şi în cea
mai m are măsură, conducerea teh­
nico-administrativă a întreprinderii.
Atestă acest lucru faptul că nu s-a
urm ărit cu suficient sim ţ de ră s­
pundere crearea condiţiilor pentru
îndeplinirea planului de producţie
de către fiecare secţie. Folosirea
neraţională a utilajelor, aprovizio­
narea slabă cu materiale, în treţi­
nerea necorespunzătoare a maşini­
lor — sînt doar cîteva aspecte care
sprijină afirmaţia de mai sus. Dar
să exemplificăm.
In luna iunie cele 6 gatere de
Ia Simeria au funcţionat 3.035 ore
şi au staţionat pentru reparaţii
1.284 ore (dintre care 806 ore
neplanificate). In luna mai, ace­
laşi num ăr de gatere, au avut 2.826
ore de funcţionare, 476 ore opriri
planificate, 1.161 ore opriri nepla­
nificate ! Nu-i prea mult, tovarăşe
inginer şef ? De fapt tovarăşului
inginer şef Probejină nu-i erau cu­
noscute aceste cifre! E limpede
deci de ce hala Simeria, intrată în
acest an în producţie şi d otată’ cu
utilaje noi,- funcţionează necores­
punzător.
Faptul nu este Izolat aşa cum —
firesc —¦ am fi tentaţi să credem.
Nici realizarea celorlalţi indici n-a
fost urmărită de conducerea între­
prinderii. Situaţia consumurilor
specifice, de pildă, se întocmeşte
doar pentru că „trebuie“. In loc
să se găsească pe masa de lucru
a inginerului şef şi a directorului,
fişa cu consum urile de m ateriale
şi energie stă în sertarul unui ser­
viciu.
Şi încă ceva. Treburile m erg slab
la întreprinderea „M arm u ra“ şi din
cauza lipsei de cadre corespunză­
toare în posturile ^heie. Numai ju ­
m ătate din posturile principale (şefi
de serviciu, secţii) sînt încadrate.
Aşa dar nu lipsa de comenzi
este cauza principală pentru care
n-a fost îndeplinit planul de pro­
ducţie. Aceasta trebuie căutată în
munca defectuoasă a conducerii
tehnico-administrative a întreprin­
derii. Faţă de această situaţie, con­
ducerea întreprinderii trebuie să-şi
analizeze cu profunzime stilul de
muncă şi să ia de urgenţă cele mai
hotărîte măsuri.
Ing. N. ANDRONACHE
m mOSRAMULDL
28 IULIE 190»
PROGRAMUL 1 : 6,30 Jocuri popu­
lare romîneşii; 7,30 Sfatul medicului:
<3ît şi cum trebuie să dormim; 8,00
Din presa de astăzi, 9,30 Prietena
noastră cartea. „Pagini literare în
publicaţiile pentru copii“; 11,03 Noi
înregistrări de muzică romînească ;
12,00 Limba noastră. Vorbeşte acad,
prof. Al. Graur (reluare); 13,05 Con­
cert de muzică uşoară romînească ;
14,30 Din cîntecele şi dansurile popoa­
relor | 16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,30
Poeme pentru marile construcţii; 19,05
Tribuna radio; 20,20 Noapte bună,
lară rusă; 21,15 Jurnalul satelor; 22,30 Concert de muzică uşoară.
Goncert de muzică din operete.
28 IU LIE 1961
D EVA: Un strigăt in stradă;
Omul care aduce ploaia; H U NE­
DOARA : Dragostea te aşteaptă;
P E T R O Ş A N I: C enuşăreasa; VI-
chingii; A LB A IU LIA : Şeful de
gară; Setea; S IM E R IA : Cocoşa-
tu lţ S E B E Ş : Drumul spre înalta
societate; O R A Ş T IE : Policarp,
maestru caligraf; Războiul vesel;
H AŢEG : Pline şl trandafiri;
BRAD : Confidentul doamnelor;
LO N E A : M îndrie; TF.IUŞ: Hanul
din S p e ssa rt; 1LIA : Volga — Voi
ga; ZLATNA: Culisele varieteu lui;
APOLDUL DE S U S : Cuibul vultu
rlior-
ANUNŢ
Spifalul unificat D eva angajează:
— starori m ed leale ab so lv er
eu d ip lo m a a MieasieriiIiB
?ciw ^ J ^ J ®®
» a n a t a fia
biscaáai* calificai
— Iis te a id e s B Í
— fo c h ist asseociaat
( fía Spitalului Deva.
«Zumí uj uj mJUrni wJ «J uj uj uJ U-J K— I WJwJ U—JV
pasf. 3
Pentru ca oraşul
frumos
o nr-* r»
t.
j" Gînd s-a răspîndit vestea c-ă . î
^ pc strada 23 August din Deva î
( se va construi un bloc P.T.T.R. •j
(, cu centrală automată, telegraf, ¦j
(. poştă ctc. cetăţenii s-au bucurat )
^ din inimă. Pe Iîngă numeroa- 5
r sele blocuri noi de locuinţe va <
L apare aşa dar, o impunătoare -j
( construcţie necesară unei bune }
(. deserviri a oamenilor muncii.
L Lucrările de construcţie la
^ noul bloc sînt preconizate a se
[ începe la I august a.c. Dar
f. constructorii nu vor putea în-
l cepe lucrul pînă ce nu vor li
/ demolate vechile clădiri. Ginc
[ să facă această treabă ?
Lucrătorii de la P.T.T.R., la
L chemarea organizaţiei de partid,
^ au luat hotărîrea să execute
( voluntar o parte din lucrările ^
L de demolare a vechilor clădiri. )
L Gei care au pornit iniţiativa au J
• fost comuniştii. î
(. In momentul de faţă luc'ră
C rile sînt avansate. Gomuniştii 1
L Ana Botez, Roman Gib, Ioan
j. Jcba, Miron Lazăr, Aurel Vrnciu .
^ şi alţii, au fost mereu în frun-
L te. Utemiştii Lucreţia Bîja, Vio-
( rel Dreghici şi alţi lucrători ai
t P.T T.R. sînt fruntaşi în muncă.
L Paralel cu aceasta, o altă
L parte din lucrătorii de la
( P.T.T.R. a participat, tot prin
C muncă voluntară, la desfiinţarea
L de fire aeriene, console şi ar-
Q mături aflate pe traseele moar- j
( te. Tovarăşi ca Simion Borbe, )
t Andrei Donciu, Constantin Iri J
L mie, Gheorghe Teodorescu şi \
alţii, au prestat în această lună j
(, 380 ore de muncă voluntară, -j
C De fapt, nu numai lucrătorii de )
Jr la P.T.T.R. participă cu însu- 1,
^ fleţire la diferite activităţi cu 1
( caracter obştesc. Tot pe strada ^
(. 23 August se demolează şi alie }
L clădiri în locul cărora vor apare J
. blocuri moderne. Aici, pârtiei- 1
^ pă la acţiunea de demolare lu- »
* crătorii de la I.C.R.S., fabrica }
L de teracotă, spitalul unificat şi }
L U.R.G.M. 1
c*
T
L In rîndurile de faţă au fost 1
q redate numai cîteva aspecte din
( activitatea cetăţenilor din ora- ¦jt
C şui Deva care contribuie la în- •j
l frumuseţarea oraşului. Ele sînl Ţ
^ fapte pline de semnificaţie, fap J
L te ale unor oameni care şiiu 1
(, pentru cine muncesc. 1
1
I V. ALBU 1
PROGRAMUL II: 12,40 Muzică
uşoară; 14,30 „Cele mai bune progra­
me muzicale alcătuite dc ascultători“)
15,00 Muzică populară sovietică; 15,35
Actualitatea în ţările socialiste; 16,50
Gurs de limba rusă; 18,05 Aspecte de
la cel de-al Vl-lea concurs pe ţară
al formaţiilor artistice de amatori :
19,30 Teatru la microfon Studioul aci
torului amator prezintă : „Ochiul ba­
bei“, comedie de George Vasilescu )
20,50 Muzică populară romînească ;
21,45 Muzică din operele lui Richard
Strauss ; 22,30 Moment poetic: Naha-
bed Kuceak, poet clasic armean; 23,15
LTU $U LŢîfcl|