Page 96 - 1961-07

pag. 4 DRUMUL S O C lA L lS m im ¦Mr.'»Í^'MÍsW, 8019

U LT IM E LE ŞTIRI » U L T IM E L E ŞTIRI TURE Opinia publică engleză se pronunţă
pentru tratative în problema
l i l i l í f§$$pga llillil |g |||! |i ULTIMELE ŞTIRI * U LT IM E LE Ş TIR !
Berlinului occidental
D iK |
L O N D R A 26 (Agerpres). rilor occidentale faţă de regimul
i r Ifan w m La rubrica !.scrisori primite din de la Bonn, semnatarul scrisorii a-
partea cititorilor“, ziarul britanic trage atenţia că „se ştie că mulţi
G uardian“ publică un ciclu de miniştri vest-germani au fost auziţi
comentarii formulate de cititori ai pronunţînd discursuri incendiare
ziarului pe marginea unor articole

Havana : grandioasa paradă sportivă Fărădelegile săvfrşiie de militarii apărute recent în „G uardian“ şi în şi pretinzînd anexarea „păm întu-
consacrată aniversării revoluţiei cubane alte ziare engleze în jurul proble­ rilor germane pierdute“. Poate că
francezi îa Bizerta mei Berlinului occidental. Toţi — se spune mai departe în scri­
HAVANA 26 (A g erp res). semnatarii scrisorilor se pronunţă soare — puterile occidentale ar
pentru tratative în vederea solu­ putea obţine de la viitorul cance­
ţionării acestei probleme. lar garanţii în sensul că se va re­

La 25 iulie în p ia ţa Revoluţiei din H avana îm fa ţa m onum en­ PARIS 26 (A gerpres). de pucişti, faţă de care s-a dat în Algeria şi iată-i în prezent !,Să sperăm — se spune într-una nunţa la asemenea procedee şi in­
tului lui Jose M arti, a avpt Ipc o m are paradă sportivă consa­ Corespondenţii din Bizerta ai dovadă de atîta în g ă d u in ţă “. ia Bizerta“ . din aceste scrisori — că guvernul tenţii. Trebuie să li se arate lim­
crată aniversării a 8 ani de lâ începerea luptei arm ate a poporu­ presei democrate franceze rela­ britanic va face presiuni pe lingă pede germanilor că frontiera Odcr-
tează despre noi acte de sam a­ Soldaţii regim entului 8 de ca­ Ziarul „P aris Jo u r“ scrie : „Pe administraţia americană pentru a Neissş este definitivă...“.
lui cuban pentru libertate şi independenţă. volnicie săvîrşite de m ilitarii valerie cu care a discutat cores­ străzile pustii ale părţii europe­ intra în tratative cu Rusia în pro­
Sutele de coloane de spo rtiv i sosiţi din diferite regii uni ale francezi. „In dim ineaţa zilei de pondenta, i-au declarat: „Toată ne a oraşului paraşutiştii conti­ blema germană“. Corespondentul „O piniei publice britanice —¦'
25 iulie m -am întors în B izerta treaba a fost făcută de paraşu- nuă să-şi ocupe poziţiile. în trea­ se pronunţă pentru o schimbare scrie un alt cititor — trebuie să 1
ţării form au un şir lung de cîţîv a kilometri. unde atm osfera continuă să fie tiştii ,şi de m em brii legiunii- ga zi şoseaua care duce de la a politicii occidentale, considerînd se amintească că nici N .A .T.O ., şi
In ju ru l orei 9, la p a ra d ă au! so sit preşedintele O svaldo Dor- extrem dte în co rd ată, scrie M a­ stră in e “. Ia r unul din ei a adău­ Bizerta spre Tunis a cunoscut că ar fi mai realist din partea gu­ cu atît mai puţin guvernul vest-
deleine Riffaud corespondenta gat : „Nu am văzut niciodată o m are afluenţă de automobile. vernelor din Occident să ţină sea­ german, nu au vreun drept în pro­
ticos, prim ul m inistru Fidel C astro, membrii guvernului revoluţio­ ziaru lu i „L ’H u m an ité“ . P a ra şu - războiul, insă acum ştim ce este. N um eroşi tu n isien i p ărăsesc o- blema Berlinului. A sosit vremea
n ar precum şi cosm onautul iurl! G agarin, oaspetele Cubei. tiştii au ocupat noi poziţii pe D ar ei, p araşutiştii, au partici­ raşul pe jos, cu boccele.în mînă,
pat la patru războaie. La înce­ iar alţii îm ping cărucioare în
Înainte de începerea parazit sportive, deasupra pieţei au tre­
cut în diferite form aţii de zbor escadrile de avioane sportive şf terasele clădirilor, unde au pă­ ma de starea de lucruri reală şi să ca guvernul britanic să-i spună
truns sfărîm înd uşile caselor.
elicoptere. Au străb ătu t vertiginos văzduhul avioane de vînătoarc cu In prezent ocupă clădirile închi­ put în Europa, în rîndurile care şi-au încărcat în grabă co­ recunoască în mod oficial R.D. limpede lui A denauer eă nu va to ­
reacţie. sorii şi şcolii din cartierul eu­ WehrmaçhUilui,. apoi în Vietnam, piii şi lucrurile“.
ropean. Ei au avut o atitudine
Din tribune oaspeţii din d iferite ţă ri ale Americii Latine sc a n ­ b ru tală faţă de cadrele didactice mmsa ss [ 18 [ Germană. lera nici un fel de şantaj diplo­
dau : „A rgentinienii sîn t a lă tu ri1 de F jdel 1“, „U ru g u ay en ii sîn t franceze care au protestat împo­
alături de F id el!“, „Brazilenii1 sînt alături de F id el!“. In tribune triva acestui act. Sînt sem nalate In ce priveşte atitudinea pute- matic din partea Bonnului“ .
şi în p iaţă au ră s u n a t putern ic mi? de g l a s u r i : „C uba — dav cazuri de jaf. T ancurile au ocu-i se© 9=
yankei; — n u !“. -m

Prof. Neii: Conducătorii politici americani

In faţa tribunei, se succed coloane de sportivi ai Cubei re­ p a t poziţii în pieţi. In astfel de TUNIS 26 (Agerpres). spaţiul aerian al Tunisiei. Aceste trebuie să renunţe
voluţionare. Executarea exerciţiilor ştîrneşte tumulte de aplauze. condiţii încetarea focului poate D atorită exodului masiv al lo­ violări au avut loc în regiunile
fi în orice mom ent încălcată de cuitorilor Bizertei în oraş au mai Tunis, Beja, Soku el Arba, Kef, la formulele învechite
Atunci cînd în piaţă au a p ă ru t sportivi purtînd drapelele de vreo provocare“. rămas foarte puţini civili. Refu- Kasserine, Gabes, Sfax, G afsa şi
stat ale Cubei, Uniunii Sovietice şl ale celorlalte ţări socialiste, zînd să se conformeze prevederilor Kairouan. NEW YORK lift (Agerpres). situaţie din Berlinul occidental
toţi cei prezenţi au intonat cu însufleţire „In tern aţio n ala“ , im nul M. Riffaud descrie cîteva sce­ rezoluţiei adoptate de Consiliul de intr-un discurs rostit la Cler-
proletariatului mondial. ne îa care a fost m artoră ocu­ Securitate, trupele franceze conti­ Marţi a fost aniversarea Repu­ mont, dr. Fred W arner Neil, p ro ­ este cît se poate de anorm ală şî
lară : „Sute de cadavre în des­ nuă să ocupe o parte din oraş. fesor de relaţii internaţionale la că ea nu poate fi p erm anentiza­
G randioasa p a ra d ă sp o rtiv ă la «.are au p articip at ap ro x im ativ compunere au fost înm orm înta- Totodată, potrivit relatărilor agen­ blicii Tunisiene. D ar, din cauza Colegiul din Clermont (statul tă. Este absurd să vorhifh des­
75.000 de oameni a durat m ai b ine de 7 ore. te dum inică fă ră nici' un fel de ţiei tunisiene T.A.P., aviaţia fran­ C alifornia), a cerut conducători­ pre Berlinul occidental — aşa
dezinfectare, din cauza lipsei de ceză a violat în mai multe rînduri evenimentelor de la Bizerta nu au lor poliţiei americani să renunţe cum a făcut secretarul de stat
m ateriale corespunzătoare. P rin ­ la formulele învechite şi să depu­ Rusk, ca despre o parte a „Stătu
tre victime am văzut corpul m u­ fost organizate obişnuitele festivi­ nă eforturi cinstite pentru a ob­ quo-ului“ , care trebuie menjinufi
ţine reglem entarea problemei: cu orice pref. S tătu qou-ul nu
tăţi şi nu s-a încetat lucrul. B erlinului occidental şi a pro­ poate fi m en ţin u t la infinit. Re­
blemei germane. petarea afirmaţiei că ne vom sh
S e pun !a ca le noi p ro v o c ă ri tilat al unui m uncitor voluntar. =©<S©®= Prof. Neil a avertizat că în tua pe „o poziţie ferm ă“ în a-
îm potriva Cubei această problemă foarte im por­ ceaştă problemă — nu înseam nă
Pe pieptul lui vreun paraşutist Ţapile afpo-asiaiice sppijină lupta tantă, Statele Unite nu trebuie politică. Este num ai sofistică să
sau m ilitar din legiunea străi­ să se orienteze după Bonn. „Po­ afirm ăm — a şa curft au făcu t
litica Germaniei occidentale, a preşedintele Kennedy şi alţii —
W ASHINGTON 26 (A gerpres). nă a încrustat cu cuţitul emble­ popopului tunisian spus el, nu este num ai provo­ că întrueît Statele Unite nu cer
Pentru a doua oară în decurs ma „tinerei naţiuni“ (grupare catoare, ci osten tativ provoca­
de eîleva luni, în S.U.A. se în ­ toare". Sici o m odificare a situ a ţie i d in
cearcă să se creeze un „guvern“ luţie „cu privire la recunoaşte­ fa sc istă ). Iată deci, că acum N EW YO RK 26 (Agerpres). tuaţiei militare şi diplomatice în Prof. Neil a declarat că pro­ erlinu1 occidental, această pro*
al contrarevoluţionarilor cubani rea g u v ern u lu i dub’ân în e m ig ra ­ poate fi văzută şi la Bizerta a- Grupul afro-asiatic de la O.N.U. legătură cu agresiunea franceză îm­ punerile Uniunii Sovietice cu blemă apare num ai pentru că
care şi-au găsit adăpost şi sp ri­ ţie, de îndată ce va îi creat...“. ceastă emblemă fascistă, pe care privire la reglem entarea proble­ ruşii seam ănă discordie. Poziţia
jin în Statele Unite. mei Berlinului occidental sînt noastră în problema Berlinului
După cum anunţă agenţia Pe de altă parte, după cum a- am văzut-o deseori pe pereţii s-a întrunit marţi, la cererea dele­ potriva Tunisiei. In cursul întru­ rezonabile şi constructive. „Ce occidental este neîntemeiata din
France Presse, un grup de tra n s ­ nu'ntă ziaru l m exican „E l P opu- punct de vedere m ilitar, diplo­
fugi cubani „au creat la W a­ Iar“, imperialiştii americani pun ciădjrjlor din Paris, simbol al gaţiei tunisiene. Această delega­ nirii, reprezentantul Indiei a pre­ m atic şi juridic.
shington o adunare provizorie la cale noi planuri de agresiune rebeliunilor repetate, organizate ţie a făcut o expunere asupra si- zentat participanţilor proiectul
în vederea constituirii unui gu­ îrripotrlva Cubei. scrisorii a cărei redactare a fost
vern cuban în exil“. Aceeaşi a- g>g»g~ --Ţ '' = = = -------- —— hotărîtă la precedenta întrunire a
genţie menţionează că „întruni­ Z ia ru l nţenţionează că sînt!
rea a fost organizată cu ajuto­ pregătiţi mercenari cubani în ve­ Creşterea costului vieţii grupului care a avut loc sîmbătă.
rul lui Victor Anfuso, congres­ derea unei provocări îm potriva Scrisoarea exprimă sprijinul grupu­
man, reprezentant din statul Cubei la care să participe de a-
New York a! P a rtid u lu i dem o­ seiîienea H aiti, şi alte ţări din în Anglia lui afro-asiatic faţă de lupta po­
crat". Este vorba despre ace­ America Centrală. porului tunisian. In scrisoare este
laşi Anfuso care recent a propus
C ongresului un proiect de rezo- Se pare că contrarevoluţiona­ LONDRA 26 (A gerpres). cum părare a salariilor în ulţinjii aprobată rezoluţia prezentată Con­ interese americane afectează pro­ Prof. Neil a subliniat că dacă
rii cubani şi sprijinitorii lor din siliului de Securitate de R.A.U. şi punerea sovietică cu privire la Statele Unite nu vor să accepte

S.U.A. au în v ăţat prea puţin din In tim p ce în C ăm era C om u­ ani în M area Britanie. Ziarul Liberia şi care nu a putut fi adopl- Berlinul occidental ?“ — a în ­ propunerile sovietice privitoare
nelor m in istru l dte F in a n ţe a re­ „Daily M irror“ publică un ase­ tată dq Consiliu dini cauza opozi­ trebat Neil. Trebuie să înţele­ la reglem entarea problemei B er­
eşecul penibil al încercărilor lor menea tabel sub titlul „Preţul a ţiei puterilor ocoidentale. gem în prim ul rînd că actu ala linului occidental, ele trebuie să
cunoscut g ra v ita te a situaţiei e- zece ani' de guvernare conserva­ prezinte o alternativă rezonabilă.
anterioare de a atenta la liber­ cgnomice a ţarii sale, presa bri­ to are“ . 2©®»#=
Conducătorilor regimului de
tatea poporului cuban. tanică publică cifre şi tabele V aloarea lirei sterline şi pu­ Divergenfele ffliirc membrii ia Bonn, a spus în continuare
com parative din care reiese scă- terea eu de cum părare, ţinînd prof. Neil nu le-ar fi pe p lac
deTea sim ţito are a puterii de

E«®®S®®Ô«E seama de evoluţia preţurilor, a .!piefei comune“ un ieşit acest lucru, însă cred că este
scăzut în aceşti ani cu peste 25 lin non In ivenlâ tim pul ca germ anii occidentali
SCURTE ŞTIRI — SCURTE STÎRI la sută, reprezentînd astăzi nu­ să fie puşi la locul lor în aceas­
m ai cît 14 şilingi şi ju m ă ta te tă problemă. Este tim pul ca Sta-;
din 1951 (o liră sterlină are două­ tele Unite să pornească în poli­

1 MOSCOVA. La 25 iulie, gene- CARACAS. Preşedintele Fede­ BUFNOS AIRES. După cum zeci de şilin g i). In acest timp BRUXELLES 26 (Agerpres). rile occidentale membre ale orga­ tica lor de la adevăratele intere­
ralul-locotencnt Ibrahim Abbud, raţiei Cam erelor de comerţ şi in­ anunţă agenţia France Presse, impozitele s-au urcat în unele Zilele acestea a avut loc la nismului. F ranţa şi Belgia au ce­ se am erirane iar nu de la inte­
preşedintele Consiliului Suprem dustrie din Venezuela, Alejandro potrivii cifrelor recensăm întului ca z u ri cu pînă la 50 la sută, p re­ Bruxelles o sesiune a Consiliului rut ca aceste ţări africane de cu- rese americane închipuite sau de
al Foiţelo r A rm ate şi prim -m i- Hernandez, a declarat că Vene­ efyciua< în anul 1960 în A rgen­ ţurile locuinţelor au crescut în ministerial al „pieţei comune“, care la interesele" Germaniei occiden­
nisiru al Republicii Sudan, ca- zuela trebuie să denunţe acordul tina, populaţia acestei ţări este aceleaşi '.proporţii (ziarul dă ca a pus din nou în lumină divergen­ rind independente să nu fie consi­ tale“ .
i c se află în vizită la Moscova, comercial cu Statele Unite, de­ de 20.800.945 de persoane. exemplu ’preţul unei locuinţe me­
derate ca atare în cadrul asocierii In. încheiere prof. Neil a de­
a oferit o recepţie. dii caţe a evoluat de la 2.150 ţele dintre membrii acestui orga­
Au participat L.I. Brejnev, pre­ oarece c! îm piedică dezvoltarea TOKIO 26 (A gerpres). TASS lire sterline în 1951 la 3.800 de nism economic. lor la „Piaţa comună“ ci ca „a- clarat : „Cred că pentru început!
ţării. transm ite : ranjamentelc preferenţiale“ care le cel mai bun lu cru a r fi ca con­
şedintele Prezidiului Sovietului lire în 1961), iar tarifele la gaz In ce priveşte problema „cola­ ducătorii ţării noastre să facă
Atlt timp cit nu va fi denun­

Suprem al U.R.S.S., A. I. Miko- ţa t acest acord, a spus el în Ploi torenţiale au provocat la şi electricitate au în re g is tra t de! borării" între cei şase membri vest- leagă economic de fostele puteri în faţa poporului american de­

îan, prim -vicepreşedinte al Con­ (jpntinuare, nu vom avea condi­ 24 iulie puternice inundaţii pe asemenea scum piri serioase. (La europeni ai „pieţei comune“; din­ dominante, să fie menţinute. In claraţii realiste, nu propagandist
siliului de M iniştri şi alte p e r­ colo de afirmaţiile propagandistice
soane oficiale. ţiile necesare pentru industria­ insula Hokkaido. Rîurile s-au gaz de încălzit — de la 17,6 despre „încrederea :r, principiul felul acesta fostele puteri colonia­ tice, în legătură cu această pro­
lizarea ţării. Acest acord creează revărsat inundînd mii de case. pence - h la 25,3 pence, tone de integrării“, sesiunea nu a dus la le caută să-şi amenajeze interesele blemă. O asemenea cale cere un
La recepţie au rostit toasturi condiţii avantajoase pentru pro- Aţi fost în tre ru p te leg ătu rile te­ cărbune de încălzit — de la 5 adoptarea nici unei hotărîri con­ în ţările africane şi să se opună curaj adevărat, nu pseudo-curajuî'
Ibrahim Abbud şi L. I. Brejnev. dţişele nord-am ericane în dauna lefonice şi com unicaţiile ferovia­ lire sterline şi 5 şilingi la 9 crete, din cauza conflictului care-i infiltraţiei economice a celorlalte m anifestat prin adoptarea unei
m ărfurilor venezueleze. re' de pe nouă linii. In 43 dfe lo ­ lire sterline şi 15 şilin g i etc.). opune în această privinţă pe cei ţări din „Piaţa comună“. Tocmai „pociţi' ferme“
RIO DE JANEIRO. După cum curi digurile au fost rupte ceea Preţul unui pachet de ţigări a doi parteneri principali, Franţa şi din cauza aceasta Germania Federa­
anunţă agenţia France Presse, BUENOS AIRES. Valul de ce a dus la inundarea a 10.000 crescut de asemenea în propor­ Germania occidentală. lă a intrat în divergenţă cu ţări ca — = Jr— —
cu prilejul unei conferinţe de greve din A rgentina continuă. de hectare de sem ănături. Peste ţie de 1,5 pînă la 20 la su tă, ca Franţa şi Belgia, pretinzînd „un
presă, preşedintele Braziliei, Ja- La 25 iulie 17.000 de m uncitori 35.000 de locuitori au avut de şi preţul berei şi al băuturilor Pe de altă parte, în cadrul se­ regim mai suplu“ care să permită Tratative imediate!
nio Q uadros, a a n u n ţa t la 25 din industria chimică din Ar­ suferit în urm a inundaţiilor. Se spirtoase. M ăsurile de a u sterita­ siunii s-a discutat problema aso­
Iulie că B razilia va relua rela­ gentina au declarat o grevă de sem nalează victime. te anunţate de guvern la 25 iu-1 cierii la „Piaţa comună“ a ţărilor participarea şi altor ţări la aju­ PA RIS 26 (A gerpres).
ţiile diplom atice cu U niunea So­ 24 de ore. G reviştii revendică lie prevăd noi scum piri ale a- şi teritoriilor africane foste colo­ torarea ţărilor africane“. („Ajuto­ Birou! Federaţiei generale a
vietică. m ajorarea salariilor. cestor articole. nii ale uneia sau alteia din pute- rarea“ ţărilor africane este terme­ muncii din Belgia a adoptat la
25 iulie o rezoluţie în care se
pronunţă pentru rezolvarea pro­
blemei Berlinului occidental pe
calea tratativelor. „In loc să se

Moscova — noi case de locuit, nul folosit de propaganda occiden­ ia m ăsuri cu caracter m ilta r..,
magazine, restaurante e necesar să se înceapă neîntîr-;
De pe întinsul Ţării Sovietice creează în interiorul marilor baraje tală pentru a ascunde caracterul ziat tratativele, care să se des­
In cinstea C ongresului al din beton în diferite scopuri : pen­ făşoare într-o atm osferă de bu­
XXII-lea al P.C.U.S., num ai or­ tru evacuarea apei adunată prin colonialist al planurilor de pene­ năvoinţă“, se arată în rezoluţie.
ganizaţia „Glavm osstrol“, care drenai, pentru verificarea rezisten­
este departe de a fi unica în tre­ ţei părţilor interioare ale construc­ traţie economică în ţările slab dea- „Rezolvarea acestei probleme,
prindere de construcţii din capi­ ţiei, pentru comunicările de sec- subliniază Federaţia Generală a
tala sovietică, va da în exploa­ deri. In cinstea congresului se siuni. Un om poate deservi 3—4 Tehnologia producerii prin ardere vici între maluri etc. Fireşte, dacă voltate). Consiliul ministerial al Muncii, trebuie găsită nu de ge­
ta re 1.620.000 m. p. de su p ra fa ţă v p t . deschide, de asemenea, pes­ dă astfel de m aşini. a cocsului din antracit a fost ela­ barajul are o lungime de cîteva n erali ci de oam eni politici şi de
locuibilă, ceea ce rep rezin tă a- te’ ‘200 noî restaurante, braserii borată de inginerii de la Institutul sute de metri, desigur nu întreaga ;,Pieţei comune“ nu a luat nici o diplom aţi care în acest scop tre­
proape 1.000 de locuinţe. In a fa ­ şi bufete. Proiectul unei şcoli neobişnuite ucrainean de cercetări în domeniul buie să treacă imediat la o ac­
ră de case de locuit, această or- !a Taşkent înnobilării cărbunelui. Experimen­ poternă poate fi utilizată. decizie în acest sens, mărginin- ţiu n e“ .
: g an iza ţie va m ai pune la d.ispo- Un amplificator de sunete tarea industrială a noului cocs s-a Oamenii de ştiinţă sovietici s-au
' ziţia locuitorilor Moscovei 30 de produs la uzina „KÎnap“ La Taşkent a fost elaborat pro­ terminat, obţinîndu-se un metal du-se să anunţe că problem a v a fi
| şcoli de cu ltu ră generală, 13 din Leningrad iectul unei şcoli neobişnuite, spe­ de calitate superioară. gîndit însă să folosească în mod
’ şcoli internate, 53 g răd in iţe de cială pentru condiţiile climei cal­ raţional aceste galerii subterane. discutată mai tîrziu, în cursul lunii
; copii şi creşe, 75 m agazine, 5 La uzina „K inap" din Lenin­ de din republicile Asiei Centrale. Centrale electrice pe bază
' cinem atografe şi noi spitale cu grad a fost realizată o garnitură de flux s»i reflux ...Să ne imaginăm că am cobo- septembrie.
3.400 de paturi. Urncală de utilaj pentru am plifi­ S. K. S arkisov, can d id at în rît în poterna cimentată a unei
carea sunetului, destinată clădi­ şţjinţe tehnice, care a condus lu­ In peninsula Kola într-unul din­ mari hidrocentrale. In faţa noastră; -------- ¦-
Străzile din M oscova se pre­ rii palatului care se construieşte crările de cercetare, a declarat tre golfurile Mării Barenţ, a fost
lu n g esc tot m ai miilt. Traseele lg . Kremlinul din Moscova. Acest că o asemenea şcoală poate să ales- locul unde va fi construită pe o suprafaţă de multe zeci de M a rio n e te le congoleze târâg ân eazâ
1tr a n s p o r t u l u i în com un to ta liz e a ­ u jla j, purtînd m arca „Krem- fie construită prin metode indus­ prima centrală electrică experimen­ metri, se întinde o „plantaţie“ de relu area lucrărilor parlam entului
ză de pe acum m ulte m ii 'de k'î- lm -I“, va fi folosit în sala cen­ triale, din elemente prefabricate. tală din U.R.S.S., care va folosi roşii. In această seră nu se vede
tra lă cu 6.200 de locuri din cla- Fiecare pavilion de studii va a- energia fluxurilor si a refluxuri­ nici obişnuitul pămînt — acesta a LEOPOLDVILLE 26 (Ager­ tarii patrioţi să trădeze intere­
1lom elri. La M oscova se prevede mrea congreselor partidului. Cu vea 8 clase. Folosirea unor dis­ lor. fost înlocuit cu cheramzit de alu­ pres). sele poporului.
pozitive de protecţie îm potriva miniu, satu'rat cu o soluţie nutri­
' crearea a încă 25 "de lin ii de au- f"iţp ru l lu i se v a a sig u ra repro- soarelui va permite să se regle­ Centrala va fi construită la uzi­ tivă. D easupra stelajelor atîm ă Deşi m ajoritatea covîrşitoare Ultimele ştiri sosite din Con­
cerea în condiţii, excelente a ze ilum inatul claselor. Pentru nă; apoi va fi transportată pe mare lămpi de incandescenţă cu oglinzi a deputaţilor congolezi se afla go confirmă încă o dată din plin
’‘ !!Eobuz şi p re lu n g ire a m ai m u lto r sunetului la proiectarea filmelor prim a dată se va folosi ca m ate­ în golf şi instalată pe o platform ă de cîte 300 waţi fiecare. Pentru iş Lovan.ium, lycrarile P a rla - acest lucru. Astfel, autorităţile
o.pjşnuite pen tru ecran la ţ sail de rial de construcţie apa, care va pregătită în mod special pe fundul ca plantele să fie apărate îm potri­ meritului Republicii Congo nu au O Ţi.U . au în călcat acordul rea-<
1linii de troleibuz şî tram vai. fgfthat mare, ca şi la âmplmca* urpple acoperişul de form a unei mării. Toate agregatele ei vor fi va căldurii prea mari, sub lămpi fost încă reluate şi nu există lîzjat anterior cu guvernul con-
rea. sunetelor la concerte şi a cu- căzi. F o rm în d un s tra t dte 25 dirijate cu ajutorul automaticii şi nici’ un indiciu că ar exista po­ golez legal, condus de A'ntoine
Parcul m ijloacelor de transport vfntărilor oratorilor. mm. şi circulînd încontinuu, apa telemecanicii . se află nişte construcţii metalice sibilitatea ca Parlam entul să Gizenga, privind izolarea com­
vâ proteja încăperile interioare speciale cu fund de sticlă, răcite treacă, în sfîrşit, la rezolvarea pletă a deputaţilor pentru a îm ­
I în comun se va completa cu încă La am plificatorul de sunet ş-a de razele arzătoare ale soarelui A fost de asemenea prezentat in perm anenţă cu apă. Un sistem sarcinilor ce-i stau în faţă. piedica exercitarea de presiunii
prevăzut dirijarea de la distan­ sudic. Calculele prelim inare a ra ­ proiectul unor clădiri administra­ special de troliuri permite ca pe
800 autobuze şî 300 troleibuze. ţa, conectarea autom ată a sub- tă că preţul de cost al unei a- tive şi case de locuit pentru ener- măsură ce plantele cresc, să se C orespondenţa ag en ţiilo r de asupra lor. După cum a anunţai
semenea şcoli de tip pavilion va geticienii viitoarei centrale. Ţinînd modifice înălţimea de suspensie a presă subliniază că motivul prin­ postul de radio Brazzaville, Kâ-
In S'ăptămîniîe viitoare, 210 S" sam b lu rilo r de rezervă şi alte fi foarte scăzut. In acelaşi timp seama de clima aspră din această lămpilor şi a filtrului de apă. cipal al tărăgănării reluării lu­ savubu se bucură de dreptul de
Jlo a c e ale autom aticii şi tele- oamenii de ştiinţă din Taşkent regiune situată dincolo de cercul crărilor parlam entului îl consti­ a intra şi ieşi nestingh'erit din
în trep rin d eri de prestări de ser­ rriecanicii. lucrează la elaborarea unor pro­ polar, proiectul asigură maximum Toate acestea nu sînt simplă tuie team a m arionetelor de la cetatea universitară Lovşnium
iecte de şcoli şi m ai moderne. ele confort. C lădirea va avea o fantezie, ci un proiect real de seră Leopoldville că fără voturile de­ în tim p ce ceilalţi d ep u taţi ritf
vicii vor fî deschise îa Moscova : Noua producţie a uzinei marc grădină de iarnă, iar toate în poterna hidrocentralei Irkutsk; putaţilor katanghezi vor suferi au această posibilitate.
constructoare de maşinl-unefte Economii de milioane de ruble încăperile ei sînt astfel planificate elaborat la Institutul ;,Vostghipro- o înfrîngere zdrobitoare în se­
spălătorii, ateliere de croitorie, Sa uzina metalurgică îneît în zilele grele de iarnă, ca şah,ţ“ din Irkutsk pe baza experien­ siune. După cum se ştie, îndată „Dreptul acordat lui Kasavubu
din Dnepropetrovsk din VoroşiSovsk şi în timpul nopţii polare oamenii ţelor agrofizicienilor -din Lenin­ după eliberarea sa, care a fost — a declarat comandantul ar­
saloane de coafură, ateliere de să poată trăi şi lucra fără să iasă grad. făcută cu preţul promisiunii că-şi
U zina constructoare de m aşini- va trim ite deputaţii la sesiune, m atei n aţio n ale congoleze, Vie-;
re p a ra ţii etc. iţnelte din Dnepropetrovsk a pro­ D in această seră, la fiecare zece Chombe s-a dezis de angajam en­ to r L undula — constituie o în-*
tul luat faţă de complicii săi din călcare flagrantă a obligaţiilor,
• ! In cinstea Congresului al pe care şi le-a asu m at O.N.U.
Această încălcare oferă largi po­
¦XXII-lea a l P.C .U .S., 280 m a g a ­

zine noi îşi vor deschide uşile.

Ţ a Moscova sînt în curs de crea­ dus o puternică m aşină-unealtă La uzina metalurgică „Voroşi- în stradă. zile se va putea obţine o recoltă capitala congoleză. sibilităţi m arionetelor de la Leo-

te cinci m ari centre specializate autom ată pentru prelucrarea pie­ lov“ din oraşul Voroşilovsk, dato­ Sere sub apă de 15 kg. roşii la metru pătrat de In aceste condiţii, grupul de poldvilie şi celor care stau în
în prim irea de comenzi şi de selor de m obilă. In funcţie de e- rită trecerii unor cuptoare la un seră, iar producţia anuală de pe tră d ă to ri de la LeopoldRille a spatele lor de a influenţa în d i­
liv rări la domiciliu. B irouri de senţa forestieră, maşina îşi re­ nou cocs se va realiza o economie Se ştie că poterna este un cori­ întreaga suprafaţă a stelajelor — început — în strînsă colaborare recţia dorită desfăşurarea sesiu­
io m andă se vor deschide în alte glează singură regim ul de func­ de 10 m ilioane efe ruble. dor subteran, un sistem de comu­ de 200 m.p. — va fi de 18 tone. cu reprezentanţii O.N.U. — o in­ nii parlam entare şi de a exercita
ţionare şi în acelaşi timp execută nicaţie subterană. La fel sînt de­ (Agerpres). tensă activitate de am eninţări şi presiuni asupra membrilor par­
Inovaţia constă în înlocuirea

600 m agazine şi 900 întreprin- g ău ri şi fa lţu fi de diferite dim en­ cărbunelui cocsifîcabil cu antracit.! numite şi galeriile speciale ce şe (D upă ¦„N auka i jiz>“D şănt'aj pentru a sili pe parlam en- lam entului“.

f
Redacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: Deva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August“ — Petroşani