Page 97 - 1961-07
P. 97
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI In in fe rio ru l zia ru lu i
mulsocialismului ® TOATE GOSPODĂRIILE COLEC o In Editura tehnică aii apărut,,. ŞTIRI
TIVE LA NIVELUL CELOR FRUN (pag. 2-a)
COTIDIENE
TAŞE: G.A.C. „Mesteacăn“ — în plină o VIAŢA, DE PARTID: Cresc rîn-
durile organizaţiei de bază ooooo ooooo
dezvoltare g
e MIRCEA NEAGU: Printre sporii- ' o Fiecare inginer, tehnician şi mais
Milioanele g
vii constructori huneilorenj tru, să realizeze 10.000 lei economii
o PETRE FARGAŞIU: Veşti haţe- o E. ARMEAN: Muncitoarele de la $ d eru rg iştiio r .$
gane cuptorul I hunedareni >i
o Corespondenţii voluntari ne co o AL. GINJU: Lupta oamenilor mun
>i
munică cii din japonia pentru un trai niăi bun,
• Grijă pentru recolta de stru In acest an. în toate sec- >(
o Din programul' de radio ţiile Combinatului siderurgic g
guri din Hunedoara s-a dat o sus- >
e Carne' cultural ® Spectacole cinematografice ţinută bătălie pentru reduce- g
(pag. 3-a) rea preţului de cost. Prin e-
LUCRĂRILO R AGRICOLE forturlle colectivelor de m un
D E V A R Ă - TOATĂ ATENŢIA! citori, tehnicieni şi ingineri,
au scăzut consumurile speci
fice de materii prime, mate
riale, combustibil, s-au re
Treieră de soi* furajer nu se făcuse decît pe 2 ha. iar din cele 40 ha. planificate a dus rebuturile şi declasatele,
din cele 10 prevăzute. se însăm înţa cu porumb furajer, a crescut productivitatea
In actuala campanie agricolă, co nu a fost însăm înţat nici m ăcar un
lectiviştii din satul Uleş, raionul Nu este un motiv întemeiat acela hectar. muncii, producţia.
IHa, şi-au organizat temeinic m un că terenul pe care a fost grîu nu
ca. Ca urm are a acestui fapt, el s-a putut elibera, deoarece, la P ri De ce tocmai luni? Acestea au făcut ca preţul
au secerat într-un timp scurt grîul caz sînt forţe de muncă suficiente de cosi al producţiei să sca
de pe cele 42 ha. Gu cîteva zile iar tractorul destinat acestei ope Cu circa 10 zile în urmă, colec dă continuu,, să se realizeze
în urmă — avînd aria pregătită raţiuni stătea nefolosit în ziua de tiviştii din Sarmlsegetuza au înce însemnate economii peste
•— au început şi trelerişul. Pînă 26 tulie. put recoltatul griului. Au lucrat oa sarcina planificată. Recent,
la 26 iulie, membrii gospodăriei menii cu seceri, coase şi cu sece cu prilejul încheierii situaţiei
agricole colective din satul respec Este necesar ca şi arăturilor de rătoareă-legătoare, proprietate” obş preţului de cost pe primul se
tiv au treierat rleia recolta de pe vară să li se acorde o atenţie spo tească, şi au reuşit ca pînă în pre mestru al anului, s-a consta
18 ha. rită. zent să recolteze aproape în în tat că au fost realizate în a-'
tregime. grîul de pe cele 200 ha ceastă perioadă 11.573.000 lei
Se pol obţine TreîerişuS pufea li cu ltiv ate.. Consiliul de conducere al economii peste plan.
re zu lta t® şi mai bune început gospodăriei s-a preocupat şi de
am enajarea ariilor de treier. A fost Cele mai frumoase rezulta
Colectiviştii din Pricaz au ter La gospodăria agricolă colectivă stabilit locul, au fost^aduse două te le-au obţinut jurnaliştii,
minat în ziua de 25 iulie recoltatul din Ohaba, raionul Sebeş, grîul a batoze. Pînă aici totul a decurs care au realizat mai mult de
griului de pe cele 185 ha. Grîul de fost cultivat pe o suprafaţă de 540 mulţumitor, dar consiliul de con 7.600.000 lei economii peste
pe circa 130 ha. a fost recoltat cu ha. Pînă la data de 26 iulie, lu- ducere nu s-a preocupat în egală plan şi laminatorii de la la
ajutorul combinei, iar snopii de pe crînd cu combinele şi m anual, co m ăsură şi de începerea treierişu- minorul de 650 mm. cu
celelalte 55 ha. au fost transportaţi lectiviştii au recoltat grîul aproape lui (pînă la 26 iulie nu se treie 2.128.982 lei economii.
la arie şi s-a început treierişul. în întregime. Totodată, au amena rase niciun bob). Au planificat, să
jat şi dotat cu tot materialul ne înceapă treierişul luni, deşi, dacă Cărbune de calitate
De cînd au început recoltatul ce cesar 3 arii. Dar dacă pentru re paralel cu secerişul se efectua şi su p erio a ră
realelor păioase, colectiviştii din coltare, consiliul de conducere şi transportul snopilor la arie, pînă
Pricaz au folosit cu pricepere fie organizaţia de partid de la gospo în prezent putea fi treierată o can Pină acum, în cvartalul.23 > Calitatea - preocupare La toate exploatările m ini
care zi bună de lucru la cîmp (in dăria colectivă din Ohaba nu au titate însem nată de boabe. principală a fiecărui miner ere din Valea Jiului se duce
clusiv dum inicile), ceea ce a făcut precupeţit nlciun efort, nu acelaşi August din oraşul Deva s-au ţ în prezent o susţinută luptă
ca în prezent să mal fie de treierat lucru au făcut cu treierişul care Pentru efectuarea arăturilor de pentru extragerea unui căr
o mică parte din recoltă. Treierişul pînă Ia 26 Iulie nu începuse încă. vară, colectiviştilor le-au fost re dat în folosinţă peste 100 de > bune care să întrunească toţi
va fi term inat astfel pînă la 30 partizate de către S.M.T. 3 trac indicii de calitate. La mina
iulie. La G.A.C. din Ohaba, nici a ră toare. Dar în loc să fie folosite la apartamente. ţ Uricanl, ca urmare a extin
turilor de vară şi însăm înţării po arat, consiliul de conducere le-a derii iniţiativei „Nici un va
Dacă la recoltarea griului s-au rumbului în mirişti nu li se acordă repartizat la cărat de piatră. In fotografie: Vedere par¦ > gonet de cărbune rebutul"
obţinut rezultate bune, nu acelaşi atenţia cuvenită. Deşi colectiviştii procentul de cenuşă din căr
lucru se poate spune despre a ră tu cunosc foloasele pe care le aduc Conducerea gospodăriei colective ţială a noului cvartal. c bunele extras în această lună
rile de vară. Pînă în ziua de 26 arăturile de vară ei nu au arat a scăzut cu circa 3 la sulă
iulie, la G.A.C. Pricaz, s-au arat (pînă Ia aceiaşi dată) decît 28 ha., de la Sarm isegetuza procedează M inerii de la mina Vulcan au menea, în abatajele cu intercalaţii faţă de norma admisă. Ş i io
num ai 10 ha. din 70 ha. planifi minele Vulcan, Lupeni şi Pe
cate, iar însăm înţarea porumbului greşit întîrziind începerea treierlşu- M ai devrem e cu muncit în acest an cu mult spor. mari de ş.teril s-a luat m ăsura de trlla s-a îmbunătăţit sim ţi
tor calitatea cărbunelui. Pro
Muncitoarea Elena Lazăr lui şi efectuarea arăturilor de vară. 8 zi ie Ei se m îndresc cu faptul că din a se excava separat sterilul şi a se ducţia dată de aceste trei
de la fabrica „A rdeleana“ din colective miniere in luna cu
Alba iulia, secţia croitorie, O rganele locale de partid şi de Printre angajamentele din între abatajele minei lor au fost extrase depozita în spaţiul exploatat pe po rentă a avut un conţinut de
depăşeşte zilnic norma cu 25- cerea socialistă pentru o calitate cenuşă cu peste 1 la sută mal
30 la sută. In luna trecută stat trebuie să ia m ăsuri eficace mai bună a produselor, luate de peste planul primelor 6 luni ale a- ditură. mic decît cel admis.
ea a economisit 1.900 dm. p. muncito '" de la ¦'¦'zilerele centrale
piele feţe, din care s-au con în scopul efectuării la timp a tu din Gurabarza, este şi acela al to nului_26.000 tone de cărbune coc- Pe lîngă aceasta, în cadrul bri Prin îmbunătăţirea calită
fecţionat 65 perechi feţe bo varăşilor Pavel Cornel, Ioan Matei, ţii, minerii Văii Jiului au rea
canci bărbăteşti. turor lucrărilor agricole de vară. Ioa” Anca, Roman Tomescu şi Ioan sificabil şi energetic. In această pe găzilor a fost numit pe fiecare lizai economii egale cu va
Bum bu. Ei s-a., angajat ca în loarea a cîteva sule de tone
IN CLIŞEU : Tov. Elena Locul iraoîoarefor cursul lunii iulie a. c. să confecţio rioadă colectivul minei a sporit cu schimb cîte un miner care să ră s de cărbune.
Lazăr la m asa de croit. e în cîmp neze 80 tn.l. jghiaburi pentru trans iocoooccoo<x.oococo< x)< X xx*
portoare cu raclete. peste 4 la sută productivitatea m un pundă de alegerea cu grijă a şis
Din activitatea In . numeroase gospodării agricole 'ŢŢ
femeilor colective din raionul Brad, strînsul re Organizîndu-şi bine locul de m un cii, iar prin reducerea preţului de tului din cărbune Mecanicii de
coltei de păioase s-a terminat sau se că aceşti tovarăşi c.i reuşit ca la T m mvT< ? .
In cadrul lucrărilor gospodăreşti apropie de sfîrşit. De pe mari supra data de 22 iulie să termine şi ul cost a realizat economii suplimen crater au primit sarcina să vegheze
şi de înfrum useţare care se desfă feţe cultivate, grîul a şi fost transpor tima operaţie — vopsirea jghiaburi- ŞţgţiŞŞIj:
şoară în raionul Haţeg, comitetele tat Ia arii, eliberîndu-se terenurile. Fi lor. tare în valoare de 404.000 lei. ca în buncăr să nu se verse decît .v.WXSNWtwlííí.v
'de femei îşi aduc din plin contri resc ar fi ca pe aceste suprafeţe să se
buţia. De la începutul anului şi execute neîntîrziat arături de vară. P. TOD O latură importantă a activităţii cărbune curat, să aleagă eventua wmm
pînă în prezent "au 'p articip at la lu corespondent Multe din străzile oraşului D ev i
crările de construcţii ale căm ine Dar lucrurile nu stau întocmai aşa. minerilor şi tehnicienilor de aici a lele bucăţi de şist. M aiştrii mineri,
lor culturale şcoli, întreţineri şi Gele mai multe tractoare repartizate •— ® — sînt acum iluminate fluorescent
curăţiri de străzi etc. un num ăr de raionului Brad de către S.M.T. Dobra, constituit-o îm bunătăţirea continuă conducători nemijlociţi ai produc
aproape 6.000 femei, care au efec în loc să fie trimise la gospodăriile co Planul de livrări Dotaţi cu mijloace moderne, elec«
tuat 93.620 ore de muncă pa lective pentru a executa arături, stau a calităţii cărbunelui extras. Astfel, ţiei. în baza sarcinilor primite, au
triotică, în valoare de 99.746 Tei. la sediul brigăzii din Baia de Griş (ca depăşit tricienii verifică în mod sisteniatW
în ziua de 24 iulie a. c.) în timp ce procentul mediu de cenuşă în căr controlat îndeaproape felul cum fie reţeaua fluorescentă.
Printre comitetele de femei care agronomul de sector, tovarăşul Aurel Muncitorii de la ferma de păsări a
au obţinut cele mai frumoase rea Radu, se învîrte cu sau fără rost prin G.A.S. Mintia, trupul Leşnic, au livrat bune a fost sim ţi care brigadă şi IN FO T O G R A FIE : Aspect din
lizări se num ără şi acela din Sar- raion.' în primele 6 luni ale anului cu 500 kg. timpul unei asemenea verificări.
misegetuza, care numai în primul carne de pasăre mai mult decît a fost tor^ redus, fapt „N ici un vagonet schimb se ocupă de
trim estru al acestui an a realizat La gospodăriile colective din Mes planificat. Totodată, preţul de cost al pentru care mina extragerea unui
5.190 ore muncă patriotică în va teacăn, Ţebea şi din alte sate se pot unui kg. de carne în greutate vie a fost
loare de 15.970 lei, precum şi co executa arături pe mari suprafeţe. Lo redus cu 2 Iei. Vulcan a primit de cărbune rebutul11 carbune cît mai
mitetul femeilor din oraşul H aţeg cul tractoarelor este deci acum în cîmp
cu 5.730 ore în valoare de 14.325 nu la sediul brigăzii. Se impune acest Pînă la data de 23 iulie a. c., uni de la începutul a ___________________________ _________________ curat. O rodnică ac
lei. lucru cu atît mai mult cu cît în raionul tatea respectivă a livrat statului 274.912
Brad planul arăturilor de vară este buc. ouă, în loc de 254.000 buc. cît a nului şi pînă acum tivitate în această
M. R. mult rămas în urmă. fost planificat, preţul de cost fiind re.
dus cu 0,21 Iei per bucată. bonificaţii în valoare de cîteva sute direcţie au avut-o maiştrii mineri
de mii de lei. Laurenţiu. Farkaş, Mihai' Cioiu şi
O contribuţie de seamă la depăşirea Alexandru Trestian.
planului de producţie a adus munci Fruntaşi în lupta pentru îm bună
toarea Maria Munteanu, care a re
dus mortalitatea cu 70 Ia sută, Letiţia tăţirea calităţii cărbunelui s-au si In urma măsurilor luate, a efor
Pinfea care a depăşit planul la ouă tuat în acest timp harnicii mineri turilor depuse de comuniştii din
pe cap de găină cu 15 buc. şi conduc ai sectorului III (fost înainte sec sector, problema calităţii a devenit
torul de atelaje Miron Munteanu, care torul II). Despre felul cum au reu o preocupare principală a fiecărui
a deservit cu furaje crescătoria de pă şit ei să dea cărbune de bună cali miner. Ca urmare, procentul de ce
sări la timp şi în bune condiţiunl. tate, tov. ing. Petre Stoica, şeful nuşă în cărbunele extras a fost cu
sectorului, a declarat următoarele aproape 2 la sută mai mic decît
'Tjudfi-r- JHHwl a premiat unui colaborator al ziarului nostru: norma admisă. Pentru a dezvolta
tot mai mult realizările obţinute în
Tador Mitroi lucrează la secţia deodată că e tratat la fel ca toţi să predăm totul în cea mai per- „Sectorul nostru se numără prin această direcţie, brigăzile de m i
l-a furnale a C.S. Hunedoara. Este ceilalţi. Aproape că nu-i venea să fectă ordine... tre sectoarele miniere din Valea neri de la abataje au îm brăţişat 1-
un om trecut într-a doua vîrstă şi creadă. La început privea cu strîn- Jiului care dau cărbune cocsificabil nlţiativa „Nici un vagonet de căr
in prezent face parte din echipa de gere de inim ă la faţa senină şi Mitroi şi-a dat atunci seama de centrelor siderurgice din ţară. Una bune rebutaî“ . O rganizaţia de partid
furnalişti condusă de Ilie Mîtcă. zîmbitoare a şefuhn de echipă, ca- unde-l vine lui Mîtcă vestea de om din condiţiile de bază este aceea din sector a desfăşurat o largă
Pină a lucra în echipa lui Mîtcă, re lucra cot la cot cu el. „Oare aspru. ca producţia livrată acestor centre muncă politică pentru extinderea
era cel mai „deochial" om din sec ce l-o fi făcut să aibă atîla încre- să fie de bună calitate. In urma u- preţioasei iniţiative la toate aba
ţie. Nu se încumeta să-l primească dere în mine? Nu sînt eu om ul cel In cursul lunii iunie, echipa con- nei analize făcute de către comi tajele.
nici un şef de echipă. Aşa se face, mai rău din secţie?". dusă de prim-furnalistul Ilie Mît- tetul de partid al minei^ asupra ca
că, după ce s-a perindat pe la toate că a cîştigat titlul de cea mai bună lităţii cărbunelui în sector, au fost Rezultatul preocupărilor sporite
schimburile, în cele din urmă, a In timpul lucrului îl vedea fot echipă de descărcare de la secţia luate o seamă de măsuri menite să pentru îmbunătăţirea calităţii pro
fost transferat, la prăţitoare şi la timpul vesel. Şi nu se putea dumi- I-a furnale a C.S. Hunedoara, iar ducţiei este că de Ia aplicarea ini
hala oalelor de turnare. In luna Mîtcă, de fruntaş în întrecerea diică la îm bunătăţirea ei. Astfel s-a ţiativei, numărul vagonetclor rebu-
martie a fost transferat la echipa Din carnetul socialistă pe profesii. A produs format o comisie pe sector compusă tale pentru şist a scăzut simţitor,
lui Mîtcă pentru o ultimă încer peste plan 281 tone fontă şi n-a din secretarul organizaţiei de partid, în prezent procentul de cenuşă pe
care. Cînd i s-a prezentat, acesta DE REPORTER avut nici o declasată. secretarul organizaţiei U.T.M.. pre întregul sector a scăzut cu 2,5 fă
l-a privit cîteva clipe iscoditor. şedintele comitetului sindical şi şe sută faţa de admis. In fruntea lup
ri nicidecum de ce-i merge vestea In aceeaşi lună, jurnalistul Tu- ful sectorului, care s-a deplasat la tei penfrh o calitate superioară a
— Bine... îi spuse în cele din ur de om aspru. Odată însă, voind dor Mitroi a avut o surpriză care fiecare Ioc de muncă şi, orlentîn- cărbunelui extras se află brigăzile
mă. Vei lucra la noi. Dar, bagă să profit° de bunătatea lui, a pă l-a mişcat: a fost premiat cu o su du-se asupra condiţiilor geologice minerilor Gheorghe Drob, Tralan
de seamă aici se face treabă... răsit locul de muncă înaintea ce mă frumoasă de bani, pentru me ale straturilor, a luat măs'uri ope P ăcurar şi Emanoil Bordea.
lorlalţi. dte deosebite în muncă, rative şi concrete pentru îm bunătă
Mitroi ştia multe despre noul ţirea calităţii cărbunelui Colectivul nostru va lupta şi pe
său şef de echipă. Ii mergea vestea — Tovarăşe M itroi! se auzi stri ...Cu cîteva zile în urmă, l-am mai departe cu tot mal multă hotă-
că-i cel mai aspru om din secţie. gat din urmă. Lucrul nu s-a ten întîlnit pe prim jurnalistul Ilie S-a hotărît ca la abatajele cu In rîre pentru a extrage cărbune de
Ea el nu se poate să tragi chiulul minat. N-am spus încă nimănui să Mîtcă la biroul organizaţiei de calitate cît mai bună“.
şi nici să nu lucrezi cum trebuie. plece!... bază al secţiei. Tocmai ieşise din tercalaţii mici de steril să se alea
schim bul de noapte si, ca deobicel,
Deşi n-are decît 2.7 ani llie Mîtcă Mitroi s-a întors ruşinat şi a în era vesel şi bine dispus. Intrebîn- gă şistul şi să se depoziteze în spa
este cel mai vechi furnalist de lă ceput să ajute la aranjarea scule- du-l despre plan mi-a răspuns că
secţia l-a. Are experienţă bogată şi lor. După 'terminarea lucrului, Mît- în primele 20 de zile ale lunii iu ţiul exploatat, pe poditură. De ase C. MATEI
un sim ţ practic foarte dezvoltat. c- ăN li-a_ luat deopa____ rte. Dr\ e di ati a ace. as lie l-a depăşii cu 126 tone fontă şi
Munca în echipă şi-a organizat-o ta, avea fruntea încreţită şi pri că n-are nici o declasată. Echipa de lăcă
at iso tifî nell incit operaţiu___n_ •i/l_e p_ rin__c_ iip___a_ 1le_ virea fulgerătoare. tuşi condusă de
se execută num ai-în colectiv. A- — Dar tovarăşul Mitroi, cifm comunistul Ale
cesta dealtfel, a fost. faptul cel. mai — La noi in echipă există o dis merge? xandru Kemeny
izbitor pentru Mitroi. Pînă atunci ciplină, îi spuse el. Nimeni nu pă de la U.R.U.M.
el era obişnuit să i se dea numai răseşte locul de muncă fără încu — E he! oameni ca el să tot fie ! Petroşani, a reali
lucrări, secundare, pe care. trebuia viinţarea mea chiar dacă a venit Este unul dintre cei mai sîrguln- zat prin recondP
să le execute de unul singur. In ora schimbului. Noi avem datoria cioşi muncitori din echipă. Luna ţionarea pieselor
echipa tul Mîtcă însă. s-a sim ţit trecută a fost premiat pentru întîia uzate, economii
oară, şi cu siguranţă că va mal de 1.200 lei.
fi şi de-acum încolo,
In fotografie:
GH. COMŞUŢA Tov. Alexandru
Kemeny, 'Andrei
Kelemen si Ale
xandru Trifu, s tu
diind desenul u-
nui compresor.
TÎT
