Page 98 - 1961-07
P. 98
DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 2050
Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe
G.A.C. „Mesteacăn —
în plină dezvoltare Bercul de arte se află expus un panou cu mal f
plastice „Miiierni“
Au trecut doar doi ani de cînd duri în care sînt adăpostite ani al clubului sindica ( Cu planul d e d e s fa c e r e m ulte Ilustrate frum os colorate. 7
ţăranii muncitori din satul Mes malele de muncă. telor din Lupeni depăşit r
teacăn şi-au unit pămînturile, con întruneşte aproape Sînt peisaje din minunatele noas i
stituind o gospodărie agricolă co Sporirea continuă a efectivelor 100 de membri, M agazinul de mobilă din Te- tre staţiuni balneo-climaterice.
lectivă. In acest timp gospodăria 'de anim ale Impune însă şi dezvol muncitori, intelec iuş are tot mai m ulii cumpără
colectivă din M esteacăn s-a în tă tarea spaţiului de adăpostire a tuali şi elevi din tori. De la începutul anului şi Cine sînt expeditorii australe
rit mult, a devenit una dintre gos acestora. Pînă la sfîrşitul anului, oraş. pînă ta 20 iulie a. c., prin acest
podăriile agricole colective frun- colectiviştii din Mesteacăn vor mai magazin s-au vindut 93 camere îlor? Sin i muncitori de la C.F.I.,
iaşe din raionul Brad. Cărui fapt construi un grajd pentru 100 vite Iată în clişeul de combinate, 53 dormitoare, 114
se datoresc succesele obţinute aici m ari şi o m aternitate pentru 24 faţă pe elevul loan garnituri de mobilă pentru bu care, prin grija partidului, au
pe linia dezvoltării gospodăriei ? scroafe şi o lăptărie. Vor fi, de Radu, membru în cătărie, 184 biciclete, 46 aparate astăzi posibilitatea să se odih
Muncii plină de însufleţire desfă asemenea, construite două gropi secţia de pictură a de radio, 21 m aşini de cusut nească în cele mai frumoase sta
şurată de colectivişti, organizării betonate cu o capacitate de 150 cercului, executînd „Ileana", 3 motociclete şi alte
şi planificării judicioase a întregii tone în care va fi însiîozat po un portret în ulei. produse, a căror valoare depă Iţiuni ale ţării.
activităţi, sprijinului permanent şi rumbul destinat hranei animalelor. şeşte sum a de /.253.000 lei, cu — Mă simt m inunat aici la >/¦
îndrumării primite din partea orga Pentru realizarea acestor construc m E8KTURA POLITICA 375.000 lei mai m ult faţă de pre Sinaia — scrie pe una din ilus
nelor de partid şi de stat. ţii au fost din vrem e procurate vederile planului de desfacere pe trate mecanicul de locomotivă 7
200.000 bucăţi cărăm idă, 36 m.c. att apărut această perioadă. 1
In centrul p r e o e u p ă r llo r — bile manele, 20 m.c. lemn de brad, Aron Iga. Mincarea este exce
10 m.c. şipci, 7.000 bucăţi ţiglă şi GH. GHEORGH1U-DEJ: Arti Majoritatea produselor vîndute lentă, nc petrecem tim pul in con 7
creşterea anim alelor olane, piatră, var etc. Colectiviştii cole şi cuvîntări 1959-1961. în acest m agazin au fost cum
sînt hotărîţi să efectueze la rea părate de către colectiviştii din diţii pe care altădată nu te pu
Pricepuţi crescători de animale, lizarea construcţiilor cît mai multe GH. GHEORGHIU-DEJ : 40 de Teiuş şi împrejurimi.
colectiviştii din satul M esteacăn au ore de muncă patriotică. ani de luptă a partidului. team visa. 7
acordat, încă de la înfiinţarea gos Al d o ilea avans
podăriei, o atenţie deosebită dez *** Curs seral anul II oraşe. O altă ilustrată a sosit de la 7
voltării creşterii animalelor. In Materiale în ajutorul celor ce stu In aceste zile sediul gospodă Vasile Roaită şi este trimisă de 7
acest scop au fost luate în primul diază în învăţăm tntul U.T.M. riei agricole colective din Teiuş Florentina Oprisa, taxatoare, alta 1
rînd măsuri pentru înlocuirea tu a cunoscut o vie animaţie. Pe a venit de la Borsec, fiind expe 1
turor vacilor care dădeau o pro A. DAVIDESCU-DEAC: Umăr feţele colectiviştilor care au ve
ducţie scăzută cu altele de rasă iîngă umăr. nit să-şi ridice cel de-al doilea diată de muncitoarea Elena Bră- r
superioară. In mai puţin de o ju avans în bani; se putea citi multă
m ătate de an, din cele 26 vaci în AL. TRiPŞA , M. ROŞ1ANU, AL. bucurie şl hotărîrea de a munci tina, una de ta Eforie, a tova i
scrise de colectivişti, mai rămăse ROŞCA: Experienţa noastră în mal bine, mal cu spor pentru răşului Traian Albu, mecanic de
seră în gospodărie doar 6. Locul realizarea de economii. întărirea gospodăriei colective.
lor l-au luat însă altele pe care locomotivă etc. i
gospodăria le-a procurat din fon I. MARIN, A. PĂSTRĂNAC, l. — S în t m îndru că la realiza
durile proprii. In plus, chiar din S. .i. .a. .lt o r ram uri BOTA: Organizarea consfătuirilor rea sumei de 110.300 lei care ni Privind ilustratele, citind rîn i
primul an a fost reţinut tot tine de producţie, atenţia de producţie. se împarte nouă colectiviştilor
retul bun de prăsilă. In felul aces ca al doilea avans în bani, ml-am durile aşternute din toată inima 7
ta colectiviştii şi-au creat un nu cu v en ită ! BRĂTILĂ TATU : Mişcarea ar adus şi eu contribuţia — a spus
măr apreciabil de animale pe care tistică de amatori din întreprinde tinărul îngrijitor-mulgător Viorel şi cu dragoste, iţi dai seama cit t
au luat hotărîrea să-l sporească rea noastră. Laurenţiu, care a prim it 1.312 de m ult preţuiesc partidul, oa >7
toi mai mult. tel.
1menii muncii din patria noastră.
Primind un ajutor substanţial Sum e de bani cuprinse între ZATOSCHIL OSWA1.D 1
din partea statului, care le-a acor 600 şl 1.200 lei au prim it şi co
dat însemnate sume de bani drept lectiviştii loan Hlrceagă, Nlcolae 1
credite pe termen lung şi fără do- 7
bîndă, colectiviştii din Mesteacăn In afara culturii mari şi a creş Ilîrceagă, Mitrofan Iocşa, Mar Pregăfiri pentru
au mai cumpărat anul acesta încă terii animalelor, membrii gospodă tin Eghet, Ileana Fostoc. Ştefan 7
28 vaci de lapte şi 6 viţele. In pre riei agricole colective din satul Oniţă, loan Petric şi m ulţi alţii. festivalul regional de 7
zent colectiviştii de aici deţin ca Mesteacăn au condiţii să dezvolte 7
proprietate obştească 70 de vaci şi alte ram uri de producţie. Aici, C a r n e e r i p © p a a la ,§ B e d a s e a t i v ADRIAN OŢOIU te a tru 7
pentru lapte din rasa Pintzgau, 41 spre exemplu, ar da rezultate din 7
juninei şi viţele. 26 capete tineret, cele mai bune creşterea păsărilor. MumcSfori la odihn ă Formaţia de teatru a căminului
numeroase animale pentru muncă. D ar consiliul de conducere al culiural „Nicolae Bălcescu" din 1
Pe lingă acestea, gospodăria deţi G.A.C. consideră că o astfel de In biroul de mişcare al C.F.I.
ne şi 12 scroafe de prăsilă, 66 activitate n-ar fi îndeajuns de ren Corul şi orchestra semlsimfonică din operele „Rlgoletto“ de Verdi, 7
porci contractaţi pentru ' a-i -vinde tabilă. In prea mică m ăsură se „Ivan Susanin“ de Glinka, din o- de la Atelierele centrale Crişclor lila a început să se pregătească 7
statului la greutatea de 90-100 kg., preocupă colectiviştii din M estea ale clubului m uncitoresc „11 Iunie“ peretele „Ana Lugojana“ de Filaret pentru Festivalul regional al for 7
104 de oi, toate cu lînă semifină căn de o altă ramură de producţie din Călan (dirijor tov. Herman Barbu, „Văduva veselă“ de Frantz maţiilor de teatru de amatori 7
şi 12 fam i’ii de albine. care le-ar putea aduce mari veni Roth) a organizat în ziua de 22 iu Lehar, „Contesa M ărită“ de Kal-
turi. Fste vorba despre albinărit. lie a. c. două spectacole muzicale man, „Vînzătorul de păsări“ de „Aniversarea republicii“.
Din vînrările produselor obţinute Cele 17 familii de albine pe care în sala clubului din localitate. Zeilor, „Lăsaţi-m ă să cînt“ de G.
de la animale, gospodăria va rea le deţine acum gospodăria sînt Dendrino, „Liliacul“ de Johan Sub conducerea tovarăşei Ida 7
liza anul acesta venituri în va mult sub posibilităţi — dacă avem Spectacolele au avut drept scop S trauss etc. 7
loare de '’este 200.000 lei ceea ce în vedere faptul eă aici există con popularizarea în rîndurile maselor Ciocian, formaţia a pus în re 7
diţii deosebit de prielnice pentru de oameni ai muncii a celor mai Concomitent, auditorilor li s-au petiţie piesa „Neam urile" de 7
reprezintă aproape 50 la sută din această ramură. Mal multă aten cunoscute şi apreciate onere şi o- prezentat aspecte din viaţa şi opera
ţie poate apoi să fie acordată po- perete din repertoriul clasic şi mo Teofil Buşecan. 7
totalul veniturilor anuale. miculturii. Pe terenurile în pantă marilor compozitori amintiţi.
supuse eroziunii (şi sînt destule dern. Pentru o cît mai bună Inter y
Cu c h e ltu ie li red u se, pe raza satului M esteacăn), s-ar Avîrid concursul sopranelor Alice Concertul popular organizat la pretare a acestei comedii, un a- 7
ni,tea organiza plantaţii cu meri, 7
adăposturi peri şi cireşi. Faţă de această pro Suciu, Rodica Toma şi a tenorului Călan a fost primit cu multă căl port deosebit il aduc artiştii ama 7
blemă, la M esteacăn n-a existat Traian Hurgoi. în cadrul concertu tori Ana Kaipp, Sim ion Codrea- 7
corespunzătoare însă suficientă preocupare. Consi lui popular an fost prezentate arii dură interpreţii fiind viu aplaudaţi.
liul de conducere al G.A.C., o rg a nu, losif Stoica şi Petru Balaj. 7
Colectiviştii din Mesteacăn s-au nizaţia de bază de aici au datoria SILVIU CERCEA 7
străduit şi au reuşit să construias să studieze cu mai multă atenţie 7
că adăposturi pentru animale din posibilităţile de dezvoltare m ultila
cele mal corespunzătoare. Procu- terală a acestei unităţi, să ia m ă Filmul documentar-istoric „Ima nilor muncii. Cu acest prilej în lo CalendarulE. OBREA : In culisele războiu arilor a
rînd pe plan local mari cantităţi suri nentru înfiinţarea tuturor ra gini ale unui trecut glorios“, inspi calităţile amintite, filmul a fost vi
de cărăm idă, lemn şi var, con murilor de producţie care ar pu rat din lupta şi activitatea partidu zionat de peste 15 000 spectatori. lui rece.
strucţiile realizate pînă în prezent tea aduce venituri din ce în ce mai lui nostru în cei 40 de ani Numai la Hunedoara au urm ărit
i-au costat mult mai puţin decit mari gospodăriei colective. de existenţă, care a rulat de E. P H O E B U S : Biitz — eşecul pe luna august
se prevăzuse în planul de produc curînd la Deva, Hunedoara . şi secvenţele sale peste 6.100 munci agresiunii împotriva Cubei.
ţie. Pentru grajdul construit în ? Petroşani a fost prim it cu muit tori, ingineri şi tehnicieni siderur-
anul trecut şi în care pot fi a d ă Consolidînd succesele obţinute pe interes de masele largi ale oame gişti. G. GHEZERMAN: Legile dez in cultura de cîmp necorespunzătoare, se curăţă şi se
postite 50 vite mari, s-au cheltuit calea întăririi gospodăriei colecti voltării sociale. verifică puterea de încolţire a aces
doar 90.000 lei deşi în deviz se ve, luptînd pentru obţinerea de noi tora. Gospodăriile agricole de stat
prevăzuse 120.000 lei. Cu mult sub realizări, colectiviştii din satul V. G. A FA N A SIEV : Filozofia Se continuă recoltatul ovăzului, şi colective vor trim ite probe de se
nivelul cheltuielilor planificate au M esteacăn vor putea Face curînd minţe la Laboratorul de controlul
din unitatea lor o gospodărie co Sim poyioe tehşiie marxistă — Manual popular. se termină executarea arăturilor de seminţelor din Alba lulia. în vede
fost construite o maternitate pen rea verificării acestora.
lectivă puternică, multilateral dez Zilele trecute, in sala clubului anul 11 la Institutul politehnic din V. I. LENiN : Despre religie. vară şi se îngrijesc arăturile des
tru 20 de scroafe, 3 padocuri pen voltată. „7 Noiembrie“ din Cuglr. din ini Bucureşti, a dezbătut în cadrul u- V. f. L E N IN : Despre cultura tinate însămînjărilor de toamnă. Pe Se pregătesc gropile şi se trece
ţiativa Comitetului orăşenesc nui referat, într-o formă vie şi a- proletară. măsura coacerii se recoltează fa la însllozarea nutreţului verde.
tru porci, grajdul pentru cai şi au V. PIŢAN U.T.M., în faţa a peste 80 tineri tractivă, diferite probleme privind solea, inul, cînepa, borc-'ugul, tri
muncitori din localitate si studenţi electronica şi aplicaţiile sale în !n fv a d ă
fost amenajate în sat încă 3 graj- bucureşteni veniţi la practică, a a- ştiinţa modernă. V. 1. LEN IN : Socialismul şi foiul şi lucerna de săm înţă. Se con
vut loc un izbutit simpozion tehnic. războiul. în tinuă cu treieratul păioaselor şi cu Pe terenurile destinate plantaţii
In continuare, a avut loc un pro recoltatul fîneţelor naturale şi arti lor noi se execută pichetajul şi gro
In prima parte a simpozionului, gram de muzică şi dans. V. 1. LENIN : Note critice ficiale. Pentru obţinerea unei pro pile. Se continuă cu recoltatul şf
chestiunea naţională. ducţii sporite de porumb, se execu valorificarea fructelor de vară Se
tov. Pivnieeanu Viorel student în tace verificarea proptelelor şi se pun
GH. D IN D F > E : Activul fără de tă polenizarea (suplimentară) arti proptele no! la solurile de meri şl
1} a c ţ i u n i e u <s?f&s#t e a ficială peri de iarnă. In scopul com baterii
partid — sprijin permanent al or generaţiei a doua a viermelui me
Biblioteca clubului „Filimon Sîr- tructori Dintre acestea, aproape 80 ganizaţiei de bază. In magazii se lopătează semin rilor, la începutul lunii august, se
bu“ din Hunedoara este fruntaşă de acţiuni au avut loc la sediul clu ţele. Spre sfîrşitul acestei perioade, face_ prima stropire în livezile de
ne regiune. Pînă în prezent, dato bului, iar peste 50 la colţurile roşii *** Curs seral anul 11 oraşe — în vederea asigurării seminţelor ne meri. folosindu-se produsul DDT
rită iniţiaţi""! bibliotecarelor Vio ale şantierelor Î.C.S.H. Materiale în ajutorul celor ce stu cesare însăm înţăriior de toamnă, se emulslonabi! în concentraţie de 0,7
ia sută.
rica Pîrlea şi Marin Dărăm uş, in diază în învăţăm întul politic începe condiţionarea seminţelor de
acest an au avut loc 130 acţiuni cu U.T.M. grîu şi orz, se schimbă seminţele
cartea în rîndul muncitorilor eons- Tot în această lună se începe
plantatul căpşunilor.
VEŞTI HÂŢEGANE De la cultura tu In grădina c?e legume
tunului colectiviştii
>o<>' /OOOO din Mihalţ realizea Se continuă lucrările de întreţi
ză venituri însem nere a culturilor: praşile şi iriga
După o săptăm înă de lucru, Pe scenă s-au perindat 5 e- nate. Ei îşi dau ţii. Terenurile de pe care au fost re
ziua de repaus e un prilej de a- chipe de dansuri. 3 brigăzi artis toată silinţa să ob coltate culturile timpurii, se pregă
dihnâ, de aflare a noutăţilor, tice de agitaţie, un cor, solişti ţină numai produc tesc şi se însăm întează cu legume
ori de vizionare a diferitelor vocali şi instrum entişti. aparfi ţie de calitate. In pentru toamnă. Se continuă cu re
spectacole. Iată ciieva din ac nind căminelor culturale din Nă- acest scop, anul a- coltatul roşiilor, ardeilor, vinetelor,
ţiunile organizate duminica tre laţi, Toteşli, Pîclişa, Cîrneştl, o cesta, colectiviştii
cută la unele cămine culturale Rîu de Mori şi Ostrov. construiesc o uscă- castraveţilor, dovleceilor. pentru
din raionul Haţeg. torie.
Programele desfăşurate în fa consum, precum şi pentru sămînţă.
in d eta şa re ţa spectatorilor s-au bucurat de IN CLIŞEU: E-
un binemeritat succes. chipa de zidari de In vii
Sala căm inului cultural diii. la G.A.C. Mihalţ
G rijâ pentru recQ!ta Sălaşul Inferior era plină pînă Răspunsuri la lucru. Se continuă ultimele praşile, se
la. refuz. Sălăşenii veniseră să face copcltul în plantaţiile tinere şl
o‘e struguri la parte la programul pe care îl la 129 d e în tr e b ă r i Pe marile şantiere ale Hunedoa
prezentat, brigada artistică de rei se lucrează din plin. Ritmul in în pepinierele de viţă. Se aplică o
agitaţie, soliştii vocali şi or Două din brigăzile ştiinţifice tens face ca marile agregate side ultimă stropire în viile pe rod şi ori
chestra căminului cultural din constituite de către secţia de in- rurgice, moderne, de mare produc
Pui. văţămint şi cultură şi subfiliala tivitate să se înalţe cu fiecare zi. de cîte ori este nevoie în pepiniere.
S.R.S.C., au organizat ieşiri la << La furnalele de mare capacitate,
De la descli. lerea cortinei şl sate. Brigăzile au fost constituite o cuptoarele Martin de 400 tone, sau Se face pregătirea inventarului ne
pînă în final, aplauzele au ră din activişti de partid, profesori, la cele 4 linii ale laminorului de cesar vinificaţiei.
sunat după fiecare punct. „Hai medici, ingineri agronomi şi zoo- profile mici şi mijlocii, constructorii
cu noi în colectivă" . „Dimineaţa raportează că m ajoritatea lucrări STAŢIUNEA EXPERIMENTALA'
pe ogoare", „Bădiţă cu bundiţă" tehnişti. jurişti etc. lor sînt înaintea graficului. HORTICOLA GEOAGIU
etc., executate de soliştii vocali In sala căminului cultural din O
Membrii gospodăriei agricole co s-au bucurat de aprecierea unani Pe toate şantierele am întîlnit
mă. Programul s-a încheiat Ur Măceu, brigada ştiinţifică con- mulţi sportivi. Am văzut pe mon-
lective din Răhău sînt vechi culti ziţi, pentru că, in acordurile or dusă de profesorul Petru Crişo- ? tori şi sudori, între cer şi pămînt,
chestrei de muzică populară a suspendaţi la înălţimi ameţitoare,
vatori de viţă de vie. Pentru a căm inului cultural din Pui şi ale van a dat răspunsuri la 56 de « aşezînd fermă lingă fermă, făurind Printre sportivii numărul secţiilor va creşte prin în
fanfarei din Paroş, sălăşenii au întrebări puse de locuitorii sa imensele hale în care nu peste mult fiinţarea unor echipe de baschet,
ela o recoltă bună de struguri, viţa jucat şi dansat pînă spre miezul tului. timp vor prinde viaţă puternicele constructori hunedoreni handbal şi tenis de cîtnp.
nopţii. agregate siderurgice, pe excavato-
cere o îngrijire deosebită. Stropi In afară de problemele privind rişti şi şoferi transportînd mii de de constructori care în tim pul li mai mult de 2.000 de oameni ai Asociaţia Constructorul cuprinde
In acelaşi timp, pe es'trada a- apărarea sănătăţii, lucrarea pă- metri cubi de pămînt de la funda ber pot fi găsiţi pe stadioane, la muncii. acum peste 9.500 de membri, faţă
rea ei împotriva unor boli ca făi- menajată într-o livadă din mij mtntului, îngrijirea animalelor ţiile noilor agregate şi construcţii club jucînd şah sau luînd cu asalt de 4.800 cîţi cuprindea la sfîrşiîul
etc., cei peste 150 de participanţi de locuinţe. crestele Carpaţilor. Multe s-ar pu Şi la celelalte competiţii organi anului tre c u t Ea deţine locul ’de
narea sau mana, este obligatorie. locul satului, la Sălaşul Superior, tea spune despre mecanicul Deac zate pe plan local şi regional la fruntaşă pe regiunea Hunedoara.
au acordat un mare interes răs Este greu să cuprinzi în cîteva Andrei, sudorul Diaconii Ion, lă care au participat în număr mare, Pentru a asigura condiţii tot mat
Pentru aceasta este însă nevoie de formaţiile artistice ale colectiviş punsurilor date la întrebările rinduri pe toţi cei care sînt frun cătuşul Drosus Nachis, electricianul sportivii constructori au avut com bune de practicarea sportului, con
tilor din Berthelot şi fanfara din privind zborul tui 1. A. Gagarin L taşi în muncă şi sport. Pentru că Vasiu loan, componenţi ai echipei portări bune. Această afirmaţie este siliul asociaţiei a hotărît ca în
o soluţie specială care să fie pulve pe fiecare grup de şantier sînt sute de fotbal care activează în campio întărită de diplomele şi cupele pri ce! m ai scurt timp să treacă Ia
Fărcădin au prezentat în faţa a în Cosmos. natul regional, tehnicienii loan lo- mite pentru ocuparea primelor amenajarea unor noi baze sportive.
rizată cu vermorelul. Pregătirea peste 250 de spectatori, un bogdi La Livadia, brigada condusă nescu şi loan Adam, membri ai locuri. Sînt prevăzute a se construi două
şi reuşit program artistic. echipei de tenis de masă, Alexan terenuri de volei şi baschet, două
soluţiei cere o anumită cantitate de de Aghis Samaraghis — activist dru Spordea şi M aria Crişan din De la inginerul Ionel Ţifrea, pre terenuri de tenis de cîmp şi două
Faza îniercoimmaîă echipa de şah, tinichigiul loan şedintele asociaţiei sportive Con de handbal în 7. De curînd s-aii
apă. !n locurile unde aceasta lip al Comitetului raional P.M.R., a Mateescu şi zugravul Nicolae Cîm- structorul, am aflat şi alte am ă început lucrările de reamenajare ă
Toteştiul a fost gazda fazei nunte privind creşterea mişcării stadionului vechi. S-a prevăzut de
seşte (cum este cazul Răhăului) intercomunale a concursului cui- răspuns la 73 de întrebări. pean, cei mai buni popicari din în sportive de m asă la întreprinderea asemenea, construirea unei popică«
Mai bine de 160 de întovărăşiţi de construcţii siderurgice din Hu
ea este adusă la vie cu butoaiele. tural-sporliv. Sala căminului cui treprindere şi mulţi alţii. Este su nedoara. Sportivii constructori îşi rii cu două piste şi a unei săli dă
de aici au ascultat explicaţiile ficient să amintim că la spartachia-
Pentru a nu pierde mult timp, tural de aici s-a dovedit neîncă desfăşoară activitatea In cadrul sport, folosindu-se m aterialele re«
pătoare pentru numeroşii parii date cu privire la situaţia Inter da constructorilor, competiţia orga secţiilor: fotbal, ^volei, tir, şah şi cupei ate.
şi mai ales pentru a economisi vre cipanţi veniţi la manifestările naţională. la principiul funcţionă
nizată de asociaţia întreprinderii ia tenis de masă iar de curînd a fost La făurirea acestor baze sporti
mea prielnică secerişului şi treie- cullural-ariisiice. rii televiziunii, despre sateliţii înfiinţată şi secţia turism . Conform
artificiali, cum s-a format lumea, disciplinele volei, şah, tenis de ma planului de muncă al asociaţiei, ve, vor participa mulţi sportivi şt
rişului, în acest an colectiviştii au
despre cancer etc. să, popice şi fotbal, au participai membri susţinători ai asociaţiei.
construit nişte bazine din ciment, PETRE FARCAŞiU Sînt doar... constructori.
corespondent
plasate în vie, pe care le-au um MIRCEA NEAQU
plut cu apă. In acest fel, atunci
cînd este necesar să se execute
stropitul, această lucrare se poate
executa fără a mai fi nevoie de
braţe de muncă la căratul apei.
Măsura luată s permis colecti
viştilor ca în acest an să execute
viţei de vie, Ia timpul potrivit, cinci
stropiri, ferind-o astfel de atacul
manei, fălnării. altor boli care
dîslmg strugurii.
OCXXXXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^
