Page 99 - 1961-07

Nr. 2050 DRUMUL SOCIALISMULUI aciBTOEPggg;ad&SKHi pag. 8

BBggBBHBBn— a a — t m

V3ÂŢA DE PARTID Fiecare inginer,

Cresc tehnician şi maiştrii,

rîn d u ri ieo r g a n iz a ţie isâ realizeze 10.000 lei
economii

de bază Pentru creşterea productivităţi!
muncii şi reducerea preţului de cost

încrederea pe care o manifestă bătut probleme legate de realiza­ tid pentru pregătirea celor mai al m aşinilor de cusut, colectivul de Brigada de zugravi, condusă 29 IULIE 1961
oam enii muncii în partid este de* rea planului de producţie. Le-au buni oameni al muncii pentru a de­ ingineri, tehnicieni şi m aiştri al de comunistul Alexandrii An-
term inată de faptul că în fruntea fost încredinţate sarcini concrete; veni candidaţi de partid nu se în­ sectorului mecanică-serle. de la U.M. d-eevici care lucrează pe şan­ PRjOGRAMUC I: 5,40 Muzică uşo;: de reporter; 19,30 Pe teme internaţiona­
tuturor acţiunilor se află detaşa­ fie să m uncească în diferite bri­ cheie odată cu prim irea acestora în Cugir a lansat o chemare la între­ tierul nr. 6 construcţii din ră; G,4o Muzică de estradă; 8,00 Din le; 20,20 Noapte bună, copii: „Şacalul şi
mentul de avangardă a clasei mun­ găzi răm ase în urm ă, fie să ajute partid. Biroul organizaţiei de bază cere către toate sectoarele din uzi­ Petroşani —¦ cartierul Live- presa de astăzi; 9,50 Artişti de peste peştii", poveste populară din Cnmbod-
citoare — comuniştii, luptătorii ho- Ia ridicarea calificării profesionale (secretar Gheorghe Cenaru), s-a nă, avînd drept scop mobilizarea hotare, oaspeţi ai Festivalului „Georgc gia; 20,30 Muzică de dans; 21,45 Album
tărlţi pentru fericirea poporului, a muncitorilor tineri sau să acti­ îngrijit ca toţi candidaţii să pri­ întregului colectiv de muncă la rea­ zeni. execută numai lucrări de Encscu“: Dimitr Uzunov (R.P. Bulga­ artistic; .22,30 Ciclu cvartete de coarde
oamenii care nu se tem de greu* veze ca agitatori etc. In scopul ri­ mească sarcini concrete în raport lizarea de cît m ai multe economii ria); iM,03 'Dansuri populare sovietice; Beethovcn; .23,15 Muzică de dans.
tăţi, care sînt strîns legaţi de mase dicării nivelului politico-ideologic al cu pregătirea lor politică şi profe­ la preţul de cost şi îm bunătăţirea calitate. Indicele lunar de ca­ 12,20 Album sportiv; 13,05 Concert dc
şi ştiu să le mobilizeze la înfăptu­ tovarăşilor din activul fără de par­ sională, cu puterea lor de muncă. continuă a calităţii produselor. Che­ muzică uşoară; 14,00 Din cele mai cu­ BULETINE. DE ŞTIRI: 5,00; ;G,00;
irea măreţei opere de desăvîrşire a tid s-au făcut în faţa acestora ex­ Totodată, aceştia au fost încadraţi marea prevede, printre altele, ca fie­ litate este de 1,05— 1,08. noscute melodii populare romîneşti; 7,00; 11,00; 43,00; 15,00; 17,00; 19,00;
construcţiei socialiste în patria noa­ puneri despre rolul de conducător în cursurile de studiere a Statutu­ care inginer, tehnician şi m aistru IN CLIŞEU: întreaga bri­ 15,45 Actualitatea literară în ziarele şi 52)00; 23,52 (programul I); 12,00;
stră. al partidului în construirea socia­ lui P.M.R. şi în alte forme de în- să realizeze în acest an cel puţin revistele noastre; ‘16,15 Vorbeşte Mos­ 14,00; 16,00; 18,00; 50,00; 21;00; 23;00
lismului, despre lupta partidului în văţămînt corespunzătoare pregăti­ 10.000 lei economii. gadă într-un moment de re­ (programul 11).
Prin exemplul lor comuniştii din anii ilegalităţii, despre înaltul ti­ rii lor politice. paus. cova i; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii:
organizaţia de bază nr. 2 de lă tlu de membru de partid, despre Aplicînd procedee tehnologice a-
mina Petrila au reuşit să cîştige trăsăturile moral-politice ale co­ Mai mulţi membri de partid prin­ vansate, fiecare din ei -a reuşit ca Importanţa ştiinţifică a .Muzeului de
stim a şl încrederea întregului co­ munistului etc. tre care Vasile Sidorov, Gheorghe în primele 6 luni din acest an, să
lectiv. Ei sînt sufletul întrecerii so­ Darie, Gheorghe Micbiev, Iosif Or- realizeze economii de peste 6.000
cialiste, iniţiatorii luptei pentru o Tovarăşi ca Andrei Miliai, miner ban şi alţii, fie din iniţiativă pro­ lei.
calitate superioară a cărbunelui, şef de grupă, Gheorghe Duca, mi­ prie, fie din însărcinarea organi­
pentru îndeplinirea angajamentelor ner şef de schimb, Tiberiu Aîzler, zaţiei de bază, se ocupă de educa­ La obţinerea acestor succese a'
şi realizarea de economii peste Inginer şi alţii, azi membri de p ar­ rea celor mai buni muncitori din contribuit şi punerea în aplicare a
plan, introducerea tehnicii noi şi tid, făceau parte din rîndul acti­ revirele principale ale producţiei celor 30 de inovaţii, care au adus
organizarea tot mai bine a proce­ vului fără 'de partid. de cărbune. economii antecalculate de 28L939
sului de producţie. lei.
O preocupare atentă a manifes­ O rganizaţia de bază din secto­
Spiritul Inovator, conştiinciozi­ ta t organizaţia de partid şi faţă de rul 11 se va călăuzi şi de acum Rezultatele de pînă acum. dove­
ta te a şi răspunderea m embrilor şi prim irea în raidurile membrilor şi înainte în munca de creştere a rîn- desc că angajam entele luate cu o-^
candidaţilor de partid însufleţeşte candidaţilor de partid a celor niai durilor sale după indicaţiile con­
in permanenţă colectivul sectorului destoinici şi m erituoşi membri ai ducerii partidului, străduindu-se ca cazia chemării la întrecere vor fi
pentru îndeplinirea sarcinilor tra­ organizaţiei U. T. M. Astfel, din şi în viitor să pună accentul, pe
sate de partid. Datorită acestui rîndurîle uteniiştilor, numeroşi ti­ calităţile politice, morale şi profe­ realizate pînă la sfîrşitul anului şi
fapt, în primele 6 luni ale anului, neri fruntaşi în producţie şi în ac­ sionale ale celor ce solicită prim i­
planul producţiei globale a secto­ tivitatea obştească au devenit mem­ rea în partid, să vegheze cu stric­ chiar depăşite.
rului a fost depăşit cu 10,4 la s u ­ bri şi candidaţi de partid. Printre teţe la respectarea Statutului şf să
tă, productivitatea muncii a cres­ aceştia se num ără Gheorghe Ivă- ebbe
cut cu 3,4 la sută, iar preţul de nuţ, miner şef de brigadă care îm­ acorde calitatea de membru de
cost a fost redus cu 3 la sută pe preună cu ortacii săi depăşeşte lu­ In în tre ce re a s o c ia lis tă
tona de cărbune. n a r sarcinile de plan cu 12 la su* partid num ai acelora care sînt cu
tă. Ştefan Laszko, Victor Lozka, Desiâşurînd larg întrecerea so­ asemenea s-au obţinut succese fru­
Cu trei ani în urmă, organizaţia Ionaş Sever, Viorel Encîu şi alţi adevărat demni de a purta înal­ cialistă, colectivuj de muncă al de-
de partid din acest sector num ăra tineri primiţi recent candidaţi de polui de locomotive C.F.R. din SI- moase şi în ce priveşte reducerea
30 membri. Astăzi, num ărul mem­ partid sînt dintre cei mai merituoşi tul titlu de membru de partid, de meria a încheiat semestrul întîi al
brilor şi candidaţilor de partid a membri ai U.T.M. anului curent cu succese deosebite preţului de cost. Norma de consum
crescut de aproape 3 ori. In m a­ membru al avangărzii revoluţiona­ în realizarea sarcinilor de plan.
rea lor majoritate, membrii şi can­ Muncind în acest fel, organiza­ Pianul de producţie, bunăoară, a specific a fost redusă cu 15 la sută.
didaţii de partid, primiţi în ulti­ ţia de partid a putut să cunoască re a clasei muncitoare din ţa ra fost realizat în proporţie de 108,36
mii ani, sînt din rîndurîle munci­ bine oamenii, să cunoască m ăsu­ la sută, productivitatea muncii a Acest lucru a fost posibil dato­
noastră — Partidul Muncitoresc crescut cu 0,70 la sută faţă de a-
ceeaşi .perioadă a anului 196(1 De rită folosirii combustibilului infe­ istorie naturală „Grigore Antipa“; 19,05 1
Romîn. Scrisori din ţară; 20,30 Ce e nou în li­
rior, remorcării de trenuri supra to- brării; 21,00 Emisiunea pentru sate;
S. R. IO SIF 22,30 Muzică de dans.
nate şi bunei întreţineri .a locomo­
PROGRAMUL ÎI: 12,30 Muzică popu­
tivelor. lară romînească; 14,03 Muzică uşoară p r o d u s e le S.C.IL-
sovietică; 15,00 Din folclorul popoare­ StMflEftiA fabricate
NiCOLAE BODEA lor; 16,30 ,Muzică uşoară; 17,30 Carnet
d in (apte
corespondent
p a s te u riz a i : 4
torilor care lucrează nemijlocit în ra în care cei ce solicită primirea

procesul de producţie. în partid dovedesc prin fapte că Muncitoarele de la cuptorul 1 (S
Organizaţia de bază s-a ocupat merită această cinste. Faptul aces­ @Hü
ta a dat posibilitate organizaţiei de
îndeaproape de creşterea şi educa­ partid să primească de la începu­
rea activului fără de partid din

rrndul căruia a primit un marc nu­ tul anului şi pînă acum 19 m un­ In jurul cuptorului I de la fabri­ Lucrînă cu grijă, pricepere şi nice, proiectele de viitor, se dis- / p is ru a n te i
m ăr de membri şi candidaţi de citori, tehnicieni şi ingineri în rîn- ca de teracotă din Deva e m ultă 'rapiditate, echipa I-a s-a situat şi cută de multe ori în colectiv. Am B s re -s m n -' - •—
partid. Aceştia au fost invitaţi la duiile membrilor de partid. forfotă. De la prima vedere nu-ţi în trim estrul ÎI al acestui an prin- auzlt-o pe Maşalko Maria amin-
8dunările de partid unde s-au dez- dai seama că. de fapt, toată mun­ tre fruntaşe, depăşind cu 0,1, 13 tind despre vilele şi blocurile nă­ 29 IU LIE 1961
Preocuparea organizaţiei de par­ ca se desfăşoară aici după norme ş i 14 la sută planul, dînd în ace- m inate ce înlocuiesc rînd pe rînd DEVA : Un strigăt in stradă;
bine stabilite. iaşi tim p calde de bună calitate. ultimele construcţii vechi de la E - Omul care aduce Ploaia; H U NE­
forie, despre tratamentul ireproşa- DOARA : Dragostea te aşteaptă; In H iid S a b
Sus, pe cuptor. o echipă de femei Bineînţeles .că la aceste realizări tiil ce se acordă la sanatoriu. Ma- P E T R O Ş A N I: Cenuşăreasa; Vi-
transportă şi clădeşte pentru uscare au contribuit în bună m ăsură dis- ria Furdui, discută despre casa c h ln g ii; A LB A IU LIA : Şeful de -f
cahleîe abia uscate. O altă m unci­ ciplinu in muncă. nouă ce şi-a construit-o, iar S ză zi gară; Setea; S IM B R IA : Cocoşa-
toare orăfuieşte cu pricepere, iar Agneta îşi face de pe acum planul tu l; S E B E Ş : Drumul spre înalta SÎNT hrănitoare %>i
o a treia aşează cahlele în rînduri, O gamă întreagă de măsuri vin pentru concediul din anul viitor. societate; O R JiŞ T tE : Policarp,
rînduri. De. aci, urmează să fie in­ să uşureze şi să protejeze munca Maria Mureşan, Agneta Popa, Sa- maestru caligraf; Războiul vesel; Şl FOLOSITOARE
troduse în cuptorul >•e .anim se des­ femeilor. Conducerea fabricii a a- veta Dărăbanţ vorbesc despre m un­ H AŢEG : Pline şl trandafiri; ORGANISMULUI ;$l SE ''^L325^ '
carcă. menajat o sală unde muncitoarele cile patriotice ce se vor efectua BRAD : Confidentul doamnelor ; GASFSC DE VÎNZARE LATOATE MAGAZI­
iau dejunul. Alături există o baie. în viitorul parc al Devei şi, bine­ LONEA: Mîndrie; TEIUŞ: Hanul NEle Alimentare,goop de c o n su m
Alte paira fem ei lucrează la des­ Lunar se distribuie săpun de sulf, înţeles. despre munca ce au pres­ din Spessart; ILIA: Volga — Vol­
cărcatul cuptorului. 'La vreo cîfiva pastă şi periuţe de dinţi şi de un­ tat-o la demolări. T o a fe sîn l in te ­ ga: Z L A l.N A • -Culisele varieteu iar: S i 1APL - un
metri de gura cuptorului sînt clă­ ghii. Se acordă sporuri de căldu­ resate cum va arăta viitorul, cen­ APOLDUL DE SU S: Cuibul vultu­
dite cu grifă sute de elemente a- ră. M uncitoarele prim esc şorţuri de tru. al oraşului nostru, m agazinele rilor
v l n d .diverse culori şi din care se protecţie, mănuşi şi cizme de cau­ noi. străzile şi aleile, poşta nouă.
vor construi sobele de teracotă. Ele ciuc. Zilnic li se distribuie ca an­ rm
vor încălzi m ii de apartamente noi tidot lapte şi apă minerală. De a- De ta capătul mesei. în jurul că­
Prin conştiinciozitatea sa in muncă, frezorul Troian Lăscăti este ce se construiesc în oraşul Deva semenea, majoritatea muncitoarelor reia se adunaseră şi membrele e-
un exemplu pentru ceilalfi m uncitori de la Atelierele R.M .R. Simeria. şl în întreaga tară. Şi, pentru ca petrec concediile de odihnă la m un­ chipei a II-a, o f a t ă ’tînără îşi s p u ­
Bl îşi depăşeşte lunar norma cu 15— 18 la sută. sobele să fie de bună calitate, şl te sau pe litoralul mării. Florlca ne şi ea părerea:
frumoase, acest mănunchi de fe­ Mihoc. se găseşte în prezent la Te-
in fotografie: Comunistul Traian Lăscău la locul de muncă. * mei depune eforturi susţinute. chirghiot, Maşalko Maria s-a în­ — Ce mai, mie una ţoale visele
tors de curînd de la Eforie. mi se împlinesc. Am dorit să mă
M uncitoarele m e i vîrstnice ,ca calific şt acum sînt calificată. Am
Despre toate acestea, despre dorit să văd marea, am văzut-o.
Maşalko Maria. Agneta Popa, Flo­ m uncă şi viaţă, ele :âis%ută ade­
riea Mihoc şi M aria Furdui au a- sea în tim pul liber. Problemele zii- Tovarăşele de muncă au apro­
cumulat m ultă experienţă. Ele au bat-o rîzînd. Iar Mari-neni, cum
împărtăşit şi celor mal tinere sau o numesc mal simplu muncitoarele
nov venite, din cunoştinţele lor. pe Maşalko Maria. adăugă:
Aşa se face că echipa l-a de la cup­
toare, formată din 7 femei, este ca­ —¦A ş a -e, Lucreţia. Visele n l se
lificată la locul de muncă, iar pro­ împlinesc.
dusele ei sini de !bună calitate.
E. ARMEAN

In goana după profituri, mono­ luni de luptă din prim ăvara aces­ I O.C.L. mmmm:m mm
tui ari au fost organizate zilnic
Lupta oamenilor muncii din Japoniapolurile japoneze desfăşoară o ofen­ cîtc 50 de greve, m itinguri şi de­
m onstraţii. Lupta a deverfit 'deose­
sivă neîntreruptă împotriva nive­ bit de încordată în perioadele ac­
ţiunilor comune sau, cum li se mai
lului de trai al oamenilor muncii, pentru un frai mai bun spune, ale „valurilor“. In luna fe­ V IN D E
Intensifică pe toate căile exploata­ bruarie la aceste acţiuni au luat
rea, lovesc în cele mai elementare parte circa 2,3 milioane de oa­
meni, la începutul lunii m artie —
drepturi ale populaţiei muncitoare. mal 24.190 yeni, iar salariul me­ grea. Ţăranul .japonez se hrăneşte anularea legilor agrare sînt frec­ 5,5 milioane, iar la sfîrşitul lunii prin toate unităţile sale din
cu un pum n de orez pe zi, iar cînd vente în Japonia. La 22 iunie 1961, martie — aproximativ 4 milioane
Aservirea economică, politică şi mi­ diu lunar al unei treimi din to ta­ nu m ai are nici acest minim de la Tokio 2.300 de delegaţi ai a g ri­ de oameni. Hunedoara» Gtielar, Telmc şi
trai este nevoit să plece la oraş în cultorilor japonezi au cerut guver­
litară a Japoniei intereselor S.U.A., lul oamenilor muncii japonezi -este speranţa că aici va găsi ceva de nului Ikeda să-şi revizuiască poli­ In fruntea luptei oamenilor m un­
lucru. tica agrară. cii din Japonia se află Consiliul
agravează şi mai mult situaţia sub 8.000 de yeni. General al Sindicatelor japoneze Calau
In ciuda faptului că nivelul de Tabloul situaţiei mizere a oame­ (S.O .H .I.O .) care numără în pre­
.grea a oamenilor muncii japonezi. Criza din economie precum şi sa ­ trai al ţăranului este -şi aşa des­ nilor muncii din Japonia este com­ zent peste 3,7 m ilioane de mem­
tul de scăzut, guvernul Ikeda, prin pletat de condiţiile inumane de lo­ bri. S.O.H.I.O. militează pentru re­
Fenomenele de criză care bîn- lariile mici duc la un consum pe legile pe care le impune adînceştc cuit şi de politica impozitelor. vendicări de ordin economic, îmbl- so rtim en te bogate de:
şi mai mult pauperizarea oameni­ nîndu-le cu revendicări politice ale
tuie în economia Japoniei, m ai ales cap de locuitor extrem de scăzut. lor muncii de la sate. In septem­ Cocioabe înjghebate din lăzi şi oamenilor muncii. Strînsa îmbinare
brie 1960 Ikeda a declarat că este cutiii de conserve, care au pe aco­ dintre revendicările economice şi
în industria carboniferă, au ca u r­ Ziarul japonez citat, referindu-se la necesară „o-nouă politică în dome­ periş cîteva pietre pentru a nu le cele politice -constituie o caracte­ • produse zaharoase;
niul agriculturii“. „Noul“ constă în lua vîntu], constituie „locuinţele“ ristică deosebit de m arcantă a
mare închiderea unor întreprinderi nivelul consumului pe cap de locui­ primul rînd în propunerea de a se majorităţii muncitorilor şi ţărani­ luptelor m aselor m uncitoare din
reduce cu 60 la sută populaţia ru ­ lor japonezi. Aceste cocioabe în Japonia. Mărirea salariilor, înceta­
şi intensificarea exploatării muncii tor, relata recent că „în compara­ rală. In acest sens revista „Ima- care locuiesc 3-6 persoane şi în rea „raţionalizării“ producţiei, în­ ® paste făinoase;
ges“ care apare la Cairo, relatea­ care cu greu pătrunde lumina, au cheierea trata tu lu i de pace ,cu U ni­
Ia cele care îşi continuă activita­ ţie cu S.U.A., Anglia şi Germania ză că în „baza unui contract în­ devenit Focare de boli care macină unea Sovietică şi restabilirea rela­
cheiat între Tokio şi Asuncion, sănătatea oamenilor muncii. ţiilor diplomatice cu R. P. Chineză
tea. Închiderea unor fabrici şi mine occidentală, în Japonia el repre­ 80.000 de ţăran i vor fi vînduţi — iată cîteva din lozincile de anul © conserve de carie, legume şi peşte;
P a ra g u a y u lu i“. Referindu-se la politica impozite­ acesta care însufleţesc lupta oame­
duce la concedieri masive în rîndu- zintă respectiv o optime, o pătri­ lor, ziarul „Tokyo Schimbun“ scria nilor muncii japonezi.
Prin noile legi agrare, autorită­ nu fără ironie — că în Japonia
rile m uncitorilor japonezi. Cei con­ me şi o treim e“. ţile japoneze urmăresc să anuleze „doar .dreptul de a respira nu este Intensificarea luptei oamenilor © diferite produse lactate;
restricţiile existente în ceea ce pri­ supus im pozitelor“. muncii din Japonia dovedeşte că
cediaţi .îngroaşă rîndurîle armatei In faţa acestei situaţii a luat o veşte extinderea proprietăţii de pă- japonezii sînt hotărâţi să-şi reven­ @ ape minerale, vinuri de iasă şi
de şomeri. In urm a introducerii ce­ mare amploare lupta oamenilor mînt. Este uşor de înţeles că acea­ -Guvernul japonez, în loc de a dice drepturile economice şi poli­
lor mai nemiloase sisteme de in­ muncii pentru apărarea interese­ sta va avea ca urmare înghiţirea investi sumele încasate de pe urma tice, înfruntînd teroarea guvernu­ hăuliri spirtoase
tensificare a muncii, 10.000 de lor lor, împotriva exploatării şi şo ­ de către chiaburi şi moşieri a gos­ impozitelor pentru construcţii de lui Ikeda, supus m onopolurilor şi
muncitori japonezi îşi pierd în fie­ majului. Astfel, de pildă, peste podăriilor mici şi mijlocii. Ţăranii locuinţe şi de instituţii culturale, im perialiştilor americani. Aceasta w w n i w w B K W i w i r i i i — — P — W W ....... .... mmmm ¦ i i« ¦ ¦ n i ii H i . ' i w i — m ii n w n » i i w i » i i « M i w i i ii u i ' » 'i " i « H r M W M a M M i
care lună locul de muncă, iar pen­ 800.000 de muncitori din întreprin­ săraci şi mijlocaşi luptă pentru a-şi aloca aceste fonduri reînarm ării. dovedeşte odată mai m ult m aturi­
tru cei răm aşi în producţie exploa­ derile de stat şi particulare din J a ­ apăra mica lor proprietate de pă- zarea conştiinţei !maselor de o a­ i—11—i —>r~\/^ —sr -w—1<—»i—1r~u—>/'"'/—1 i—' r~i r~* f*
tarea devine absolut insuportabilă. ponia au declarat recent o grevă Lupta clasei muncitoare pentru meni ai muncii din Japonia.
de jum ătate de zi cerînd mărirea mînt, pentru un trai mai bun. Ma­ apărarea drepturilor sale vitale a ANUNŢ 3
Ziarul burghez „Yomiuri“ scria luat în Japonia forme specifice. De AL. GÎNJt) 1
nifestaţii de m a s ă . cum ar îi cea mai bine de 7 ani, oamenii m un­
în m artie 1961 că este foarte greu salariilor. îm potriva scum pirii cos­ cii japonezi pornesc în fiecare an Spitalul unificat Deva angajează: 1
a ţăranilor din M aebara, prefec­
pentru un om care a depăşit vîrsta tului vieţii, s-a ridicat Federaţia ,!ofensiva ,de p rim ăv ară“ şi încheie
tu ra iFukuoka, care .au dem onstrat
de 35 de ani să găsească de lu­ japoneză a m uncitorilor din tra n s­ fiecare an cu „ofensiva de to a m n ă “. — surori medicale, absolvente. 1
cru în Japonia. Fiecare al patrulea porturi auto cerînd patronilor acor­ în faţa clădi iii prefecturii cerînd. ©n diplom ă a Mini sterului
In cursul celor aproape două •banatafii
japonez care a atins această vîrstă darea de .ajutoare şi mărirea sala­
este şomer. In prezent, potrivit da­ riilor.

telor oficiale, în Japonia există In Japonia, ca şi în alte ţă ri c a ­ — b u c ă ta r c a ii
7.120.000 de şomeri totali sau p a r­ pitaliste, n-a fost lichidată discri­
ţiali. m inarea în ce priveşte salarizarea

Nici cei care au de lucru nu au muncii femeilor şi a copiilor. Ast­

b situaţie m ai bună. In timp ce fel, la o muncă egală, lemeile p ri­

minimul lunar de existenţă al unei mesc m ai puţin de jum ătate din sa­ ¦— fochist autorâzat

familii obişnuite formate din 5 lariul bărbaţilor, iar adolescenţii In fo rm aţii zifni.ee in h e -orel-e H fo ArSm'nhfra­

persoane era în 1959 de 32.000- sub 18 .ani m ai puţin de un sfert

33.000 yeni, salariul mediu al băr­ din salariul m uncitorilor adulţi. fia Spif&'uSui D eva.

baţilor în industiie a fost de ®ţn- La sate situaţia este tot .apt de WiJWu.J J U wJ.kJ •—t * J \ —J v— / w - / *— I >— ! >— /