Page 1 - 1961-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VA I In in ter oru! z ia ru lu i:

Anul XIII. Nr. 2053 Marţi 1 august 1981 4 pagini 20 bani ® Ne vorbesc colectiviştii din
Bobîlna despre munca şi viaţa
lor (pag. 2-a)

® Gît mai puţină fontă decla­
sată ;

o Folosirea fondurilor de in-
vsstija : In mod ritmic şi gos­
podăresc ;

® Noua organizare a campio­
natului regional de fotbal;

0 Recrutarea şi pregătirea e-
levilor pentru învăţămîntul seral
— sarcină permanentă

(pag. 3-a)

MICI O Z I P IE R D U T A , M C I UN L a C. S. H u n e d o a r a
BOR RISIPIT!
C a lita te a -» -o b ie c tiv p rin c ip a l

Au terminat treierişul Rămaşi ie urmă a l în tre c e rii s o c ia lis te

Dacă întreaga suprafaţă de 54 o o o o o v e v o c o o o o OOOOOOOOOOOOOO

Muncind organizat, colectiviştii ta lucrarea nu a durat decît şapte hectare însămînţată cu grîu la iu re d u s d e c la s a te le
G.A.C. din Vurpăr a fost recoltată
<Jin satele Uleş şi Sălciva, raionui zile. cu forţele proprii, in mai puţin de-o Măririd debitul de făşoară întrecerea so­ fost reduse la 3,42 6
lila, au terminat cu cîteva zile în Paralel cu treierişul, membrii gos­ săptămînă, nu acelaşi lucru se în- aer insuflat în fur­ cialistă, colectivul la sută, faţă de 5 Ia o
tîmplă în prezent la treieratul griu­ nale, respectîncl cu secţiei a Il-a furnale sută cît prevede ad- o
urmă treierişul griului. La gospodă­ podăriilor agricole colective din sa­
ria agricolă colectivă din satul U- tele Uleş şi Sălciva, au transportat
la baza de recepţie 5 500 kg. şi res­
stricteţe graficele de obţine rezultate tot misul. Fruntaşi în %
leş, batoza deservită de batozarul pectiv 13.000 kg. grîu în contul lui. Cu o batoză, care poate realiza

Ioan Safter a treierat zilnic contractului încheiat si a muncilor zilnic 9.000 kg. grîu, în 6 zile co­ încărcare şi descăr­ mai bune în ceea ce lupta pentru îmbu­ wm m m m m m
11—13.000 kg. boabe. In felul aces­ S.M.T. lectiviştii din Vurpăr n-au treierat care a furnalelor, cît priveşte îmbunătăţi­ nătăţirea calităţii
de cît cca. 20.000 kg. şi datorită entuzias­ rea calităţii fontei. fontei s-au situat e- .....................Z.'A/.-.V^.V.VÍ.-AV.W.-AVtóWXZtóMft'Z
Treieră, intens mului cu care des- chipele care deser­
Principala cauză care a dus la Astfel, în această vesc furnalul nr. 6. Pe şantierul construcţiilor de locuinţe din Deva lucrează şi e-
.strei au treierat pînă în prezent re­ acest rezultat nesatisfăcător este lună, declasatele au chipa de instalatori sanitari condusă de maistrul Dumitru Covaci. In
slaba organizare a muncii la ali­ ultimele 3 luni ale acestui an, echipa a dat numai lucrări ie călitale,
Membrii gospodăriei agricole co­ colta de pe circa 25 ha mentarea batozei. A g lo m e ra f cu un c o n ţin u i de fie r r id ic a t 'ealizînd şi economii în valoare de circa 20.000 lei.
lective „Valea Streiutui“ de pe raza La G.A.C din Strei se acordă a-
oraşului Călan, au muncit cu spor Intr-uua din zilele trecute, din întreg colectivul benzilor de cauciuc declasatele au scă- IN FOTOGRAFIE: Instalatorii Dumitru Covaci, Tiberiu balinl şi
pentru strîngerea la timp şi fără ceeaşi atenţie şi arăturilor de vară cauză că la baza de recepţie secţiei aglomerator cu benzi metalice, zut la 6,2 la sută Dumitru Tăuceanu după terminarea lucrului.
pierderi a recoltei de cereale. Aşa şi însămînţării plantelor furajere luptă pentru îmbu­ la expedierea aglo­ faţă de 10 Ia sută
se explică faptul că la 26 iulie, au in mirişti Astfel, colectiviştii au e- grîul a fost transportat umed, dele­ nătăţirea calităţii a- meratului, respecta­ cît prevede admisul, H COLECTIV HARNIC Si PRICEPUT
terminat de secerat grîul de pe cele fectuat. cu sprijinul S.MT., arături gatul batozei a fost chemat la Vin- glomeratului. Prin rea graficelor de re­ iar conţinutul de fier
90 ha. cultivate. Pentru ca şi treie­ de vară pe 18 ha. şi au însămînţat ţul de Jos. Şi batoza a stat mai luarea unor măsuri paraţii a agregate­ în aglomerat a Hala de vagoane de la Simeria In echipă, sub conducerea şefu-1
porumb pentru masă verde pe 5 ha. bine de 2 ore. Oare în acest răstimp, tehnice şi organiza­ lor mecanice, în pe­ crescut cu 2-3 la Triaj cunoaşte zilnic animaţia unei lui de echipă Loghin Piscoi, lucrea­
rişul să se desfăşoare în ritm ra­ torice, ca înlocuirea rioada 1-24 iulie a.c. sută.
Merită menţionat faptul că la preşedintele G.A.C., tov. Ionel -lică­
pid, paralel cu secerişul, colectiviş­ Strei, colectiviştii s-au îngrijit ca,
paralel cu treierişul, să-şi achite şi
tii de aici, au transportat la arie

mai mult de jumătate din recoltă obligaţiile contractuale. Ei au pre­ reau, sau un alt membru al con­ u> < x> oooooooooooooc> ooooooooo< x> ooooooooocooooooooooo< <- munci entuziaste. Lucrătorii din ză un colectiv de 17 lăcătuşi, ma­

şi la 22 iulie au început treierişul. dat în contul contractului 10.300 kg. siliului de conducere nu puteau sta Nici un vagonef de cărbune rebutai secţie luptă cu însufleţire pentru joritatea tineri. Colectivul respec­
MimUru! de zor, colectiviştii din grîu, obţinînd chitanţa nr. 1. la arie pentru ca batoza să treiere îndeplinirea la timp a planului de tiv îşi depăşeşte lună de lună nor­
Iniţiativa Nici un vagonel de se poate de bune. In cursul lunii producţie. Aici munca se desfăşoa­ ma de producţie eu 15—20 la sută.
C u s p r i j i n u l S - ÍV?. T totuşi ? cărbune rebutat" a fost îmbrăţişată iunie, bunăoară, au fost şterse pen­ ră în lanţ, în fruntea luptei pentru
Era necesară doar o mai bună de ţoale. brigăzile sectorului III de tru şist doar 32 tone cărbune. In îndeplinirea planului de reparaţii Tot aici lucrează şi muncitorii-
Membrii gospodăriei agricole co­ la S M.T. Alba lulia. colectiviştii la /:. M. Petrila. Muncind cu însu­ şi lucru de bună calitate aflîndu-se elevi seralişti lulius Piscoi şi Jo-
lective din Alba lulia şi-au organi­ de aici au terminat cu cîteva zile în organizare şi atunci, cu siguranţă luna iulie a rebutat o singură sim Blaj, care, ca şi la şcoală, se

zat în aşa fel munca îneît să poată urmă treierişul cerealelor păioase că în acest interval de timp se pu­ fleţire pentru traducrea ei în viaţă, brigadă. Şi aceasta, din motive o- echipa de lăcătuşi de la reparaţi­ străduiesc să fie mereu în frunte.
sirînge nitr-un timp scurt recolta Acum, pe tarlalele eliberate de tea treiera mult mai mult decît
cerealelor păioase de pe 197 hec­ 20.090 kg grîu. mineriij au înregistrat rezultate cîl bieciive. ile periodice la cutia vagoanelor. Din echipă mai face parte şi
snopi şi paie, tractoarele de la proaspătul absolvent al Şcolii pro­
tare. S.M.T. efectuează arături de vară. CU PAŞI SIGURI fesionale C.F.R. din Simeria, Sigis-
Cu sprijinul mecanizatorilor de nuind Furca. El şi-a făcut majo­
ritatea uceniciei în cadrul acestui
V|T. . -f ri i n - —— • ţ ţ -,- -ţ i. -- \ colectiv harnic, unde a fost ajutat
câlif, ¦ .,

' s v ' „ y*X'- ' ; «Mr, : *'&<•'.v•*L.\-' întorşi de la concurs, cei’ trei mun­ meni, introducerea noilcr reţete de fa­ un valoros schimb de experienţa, în în permanenţă să-şi însuşească tai­
citori brutari de la fabrica de pîine bricaţie, stabilite la concurs, urmări­ care am învăţat multe lucruri noi. nele meseriei. Acum, stăpîn pe cu­
din Deva, Sever Petruică, Ioan Ma­ rea procesului tehnologic pe faze de Deşi am avut la dispoziţie aceleaşi noştinţe, luptă cot la cot cu cei­
ica şi Ioan Resiga au povestit colegi­ lucru, complect,, ea laboratorului cu utilaje, care există şi în fabrica noa­ lalţi muncitori pentru îndeplinirea
lor de muncă despre telul cum s a încă o laboranta, înzestrarea fabricii stră şi am folosit făină normală, re­ la timp a planului de producţie.
desfăşurat concursul, despre lucrurile
noi pe Căre “’le-au învăţat. Dar cel cu încă un cuptor semiautomat tip zultatele au fost cît se poate de bune. Şeful de echipă, Loghin Piscoi,
mai mult au povestimcpurnenilor despre S.A.B. Sibiu, executarea a: 30 bucăţi Garc este secretul ? Unitatea echipei,. este un om în- vîrstă, calculat şi
grija pe care o acoidă partidul şi gu­ ceasuri indicatoare pentru orientarea ;dragostea de 'muncă, respectarea- re­ foarte conştiincios în muncă. Cînd
vernul muncitorilor din sectorul de timpului pe faze de lucru potrivit gra­ ţetei de fabricaţie, a timpului de coa­ îţi vorbeşte despre oamenii din
panificaţie. ficelor de sincronizare ete. Dezbăiîud cere, iată secretul succeselor noastre. echipă, devine darnic la vorbă şi
Deci la darea unei pîini de bună ca­ pentru fiecare găseşte cîte ceva buri

...Ca să pornească cu paşi siguri sa c o n c u r s u l , , P e n t r u litate contează foarte mult omul, preo­ de spus. Aşa ne-a vorbit de Cor­
ia îmbunătăţirea continuă a calităţii cuparea lui. nel Ştefan, Viorel Dobra şi de al­
pîinii, muncitorii din sectorul de pa­ plinea de cea mai hunii ţii, care, atunci cînd e vorba de
La cuvînt s-au înscris şi alţi mun­

nificaţie din Deva au organizat zilele calitate" citori brutari. Petru Curteanu, Parte­ rămîrierea în urmă, nu precupeţesc

trecute o consfătuire ia care a luat nie Malea, Sever Petruică şi alţii, au nimic pentru a ieşi din impas.

lucii puţin efort şi do la arie va] parte întregul colectiv. Cu această oca­ planul de propuneri, muncitorii sec­ arătat că aplicînd în oracticâ măsu­ Acum, în perioada campaniei de
zie, conducerea i.I.L. „1 Mai“ a pre­ torului de panificaţie au hotărît ca ele rile tebnico-organi'/atorice, dirnl dova­ recoltare, echipa de la reparaţii pe­
pleca spre magaziile colectiviştilor din ] zentat un plan de măsuri tehnico-or- să fie puse în aplicare în cel mai dă de mai multă preocupare, fabrica riodice Ia cutia vagonului se preo­
ganizatorice întocmit pe baza propu­ scurt timp astfel ca oamenii muncii va produce numai pîine de bună ca­ cupă şi de etanşarea vagoanelor în
Pricaz mi nou transport dc grîu. ] nerilor muncitorilor şi a necesităţilor din Deva să primească pîine din ce litate. vederea transportului de cereale.
1 în ce mai bună.
existente. Printre- altele, planul pre­ In încheiere, tov. Ioan Bodea, direc­ Numai în cele două decade ale
— Mă număr printre aceia care au torul I.I.L. „I Mai“ Deva a îndemnat lunii iulie, inscripţia „Bun pentru
vede organizarea echipei de speciali­ avut fericita ocazie să participe la colectivul să muncească cu mai inult cereale 1961“ s-a aplicat la peste
concurs, a spus muncitorul brutar ioan elan pentru a răspunde chemării parti­ 60 de vagoane reparate şi etanşate
tăţi cti un număr icorespunzător dc oa­ Malea. Nouă, ca şi tuturor lucrători­ dului de a îmbunătăţi calitatea pîi­ de echipă.
lor din panificaţie, ne revine sarcina nii şi a dat o serie de îndrumări pre­
La m i n o r u l de sirma să punem în aplicare toate cunoştin­ ţioase. In obţinerea succeselor sale,
ţele pentru a îmbunătăţi calitatea pîi­ această harnică echipă a primit un
După o construcţie, a urmul al­ 20,5 tone fiecare, cu o deschidere gospodăria cie apă, ca să nu mai lonescu, dulgherul Martin Schus­ nii. La concurs am învăţat multe lu­ Colectivul fabricii de pîine este ho­ preţios sprijin din partea maistru­
vorbim de faptul că se lucrează ter, maistrul Constantin Tănase. cruri bune. Toate acestea le voi îm­ tărît să facă totul pentru a îmbunătăţi lui pe flux, Ioan Paşcău, care se
ia, şi-apoi alta. Acesta e un pro­ de 22 metri si jumătate, ajută p& cu betoane de mărci superioare, sau şeful de lot inginerul Lucian părtăşi cu dragoste colegilor de mun­ calitatea produselor. La realizarea preocupă îndeaproape de rezolvarea
care se fabrică pe şantier. Fopescu? Toţi sini foarte buni. că. In plus, vreau să arăt că pentru acestui scop este necesar să-şi aducă greutăţilor pe care le mal are
ces firesc, logic, al zilelor noas­ constructori în turnarea betoane- a ne ridica cît mai mult cunoştinţele un aport mai substanţial şi unităţile echipa.
Şi aici ritm intens de lucru, şi Ritm intens de lucru, muncă ?- S profesionale este bine să participăm de desfacere. Acestea, din cauză că
tre Furnalelor le-a urmat oţeln- lor şi nu peste mult timp îi va aici lupta cu timpul. Şi nu miră roică („ritmul de la 650 — e vor- ( cu toţii la cursurile de minim teh­ deşi pîinea pleacă bună de la fabrică SABIN MUNTEANU
pe nimeni faptul că unul sau alt ba de laminorul de 650 mm. — nic, care vor funcţiona în curînd. Tre­ ea ajunge totuşi necoi'espunzătoarc în corespondent
riile, şi acestora laminoarele. Acum ajuta pe Instalatori în fixarea u- constructor stă peste programul considerai atunci de noi ca ceva cerea de la munca în acor-d la regie, inîinile consumatorilor. Cauza este de­
de lucru, numai şi numai pentru formidabil — spune • inginerul constituie pentru noi un stimulent de terminată de faptul că transportul şi —O -
ciclul e mai vast, incluzând în el e- tllajelor în fundaţii. Amintim că a respecta şi scurta termenul lu­ Stelian Popescu —. e depăşit“) —• îmbunătăţirea calităţii pîinii. depozitarea în unităţile de desfacere
crărilor. ială ce caracterizează activitatea se fac necorespunzător. Această de­ Turnea artistice
difteii industriale îndreptate înspre aceste poduri au fost montate în­ colectivelor care înalţă noul la­ Un alt participant la concurs, Ioan ficienţă poate fi remediată prin des­
Şi aici fruntaşii sini la mar: minor al Hunedoarei. Şi cu o a- Resiga, spunea la această consfătuire : chiderea a noi centre, unde pîinea să în regiune
dezvoltarea a ceea ce a fost şi edi­ tr-un timp foarte scurt (unul în cinste, iar adjunctul şefului de şan­ poată fi depozitată în cele mai bune
tier e pus la mare încercare semeneu caracterizare nu se poale — Am ocupat locul II la concurs. condiţii. ® Filarmonica de stat din Braşov
ficarea unor lucrări noi, în conti­ numai 6 zile, fără instalaţiile e- cînd e întrebat care dintre ei e cel Cel mai important însă pentru noi a prezintă în oraşul Deva în ziua de
mai bun: fierar betonislul Petre să nu fie învinse greutăţile! fost faptul că concursul a constituit V. ALBU 16 august un concert simfonic. Iu pro­
nuarea celorlalte. E vorba de noile lectrlce), aceasta pentru a cîştiga ADRIAN JURCA gram : Uvertura Ia opereta „Liliacul“
dc I. Strauss, „Balada“ de G. Po-
cuploare Martin de 400 tone capa­ timpul pierdut datorită întîrzieril rumbescu; „Concertul nr. 1 în Ml

citate, de noile furnale de 1.000 sosirii lor pe şantier.

m.c. fiecare, de noua secţie de la­ Vorbeam de începerea montaju­
minoare, într-un cuvînt, se subîn­ lui utilajelor. Timpul relativ scurt
ţelege, de noua Hunedoara.
rămas pînă la dala .intrării în
Pe aproximativ fosta albie a Cer- funcţiune a laminorului, tonajul
nei ( nici constructorii nu-şi mai a- impresionant al utilajelor ce vor fi
miniesc de câte ori i-au schimbat montate (2.234 tone), faptul că bemol major pentru pian şi orches­
vadul (de două-trei ori pare-se), utilnjin este dotat cu o automati­ iwhwjţ»:: tră“ de Frantz Liszt — solist Nicolae

în paralel cu laminorul de 650 mm. că înaintată, impun un ritm intens W&ir&s- Brînduş Laureat al Concursului inter­
prinde contur noua secţie de lami­ de muncă. Aceasta cu atit mai naţional „George Enescu“ şi „Simfon
noare, destinată valorificării com­ mult cu cît colectivul şantierului
plexe a oţelului. m i''' J : m ? ' ? i.* * nia a V-a în do minor“ de Ludvig
monlaj-inslalaţii. nr. 2 are de făcut
Stâlpi de metal, ferme de metal, faţă asaltului dat de celelalte co­ van Bccthovcn. Dirijor Ion Baciu.

grinzi de metal (metalul fabricai lective ale I.C.S.IT. pentru a-i lua « Filarmonica de stat „George Enes­

la Hunedoara se reîntoarce la locul drapelul de şantier fruntaş în mun­ cu“ din Bucureşti prezintă în regiunea

de baştină sub formă de construcţie că pe întreprindere, cu cît nu tre­ noastră un concert popular. Turneul
metalică), betoane, coţraje, pămînt, îşi are fixat itinerariul în următoarele
maşini, oameni, — iaia prima buie neglijate nici instalaţiile de centre: Deva ia 16 august, Hunedoa­
ape industriale, de aer comprimai, ra la 17 august, Orăştie la 18 au­
imagine ce-ţi izbeşte ochii, Ghidul de evacuare a apelor pluviale... gust, Cugir la 19 august.
e necesar şi-l întîlneşti în fiecare
constructor: Timpul forţează. Şi pentru a-l ® Teatrul „Ţăndărică" din Bucu­
supune, munca a fost organizată reşti nc vizitează regiunea cu specta­
— Ce va fi aici'.-1 pe două şi trei schimburi, între­ colul de estradă pentru adulţi „Umor
— Laminorul de profite mijlocii. cerea a fost organizată pe baza pe sfori“. Regia este semnată de Mar­
— Dar colo, hala ceea2 iniţiativei realizării planului săp- gareta Niculescu — Laureată a Pre­
— Laminorul de sîrmă. miului de Stat. Voci: Ion Finteşteanu
Şi omul se scuză — are de is­ iămînal în 5 zile, oameni ca E- — Artist al Poporului, Maria Tănase
— Artistă Emerită, Silvia Ghicoş, Ar­
prăvit o sudură. merik Rotii, Nicolae Năstase, Mi-

In sfîrşit, laminorul de sîrmă, halcea Milruna, sînt evidenţiaţi
primul prevăzut a intra în func­ la gazeta de perete de organizaţia
ţiune. Jos, dulgherii mai modelea­ dc partid.

ză cofrajele la ultimele zone (a Aceştia sini montării. Alături de tistă Emerită, Fănică Luca — Artist

V-a şi a VI-a) în timp ce sus, tnon- ei, şi înaintea lor, pentru a le da Emerit, Francisc Verini şi alţii. Din­
tre artiştii mînuitori se remarcă Do­
torii fac ultimele retuşuri halei. In front de lucru, muncesc construc­ rina Tănăsescu — Laureată a Premiu­
Unii mari montajul propriu-zis e torii. Cum muncesc? Răspunsul lui de Stat, Antigona Papazicopol —1
terminat, exceptând prelungirea îl dau cei peste 30.000 m.c. be­

prevăzută ulterior, de 60 de me­ toane turnaţi pînă acum la hala

tri, a halei, care va începe In tri­ liniei de sîrmă, primele patru zo­ Laureată a Premiului de Stat şi alţii.

mestrul următor. ne gata pentru montaj, studiul a- Spectacolul va fi prezentat în ziua

Numai la această hală au fosl vansat al turnării beloaneior la zo­ dc 9 august la Petroşani, în 10 au­

înglobate în acest an circa 2.600 nele V şi V! Ca să nu mai vor­ gust Ia Lupeni, 11 august Ia Vulcan,
tone construcţii metalice. De cu- bim de sala de maşinit de hidro- 12 august la Lonea, 13 august la Pei
rlnd, două poduri rulante de cile ciclonare şi fiarele mecanice de la trila, 14 august la Hunedoara şi în

N>V \/v v nA V ' 15 august la Deva