Page 12 - 1961-08
P. 12
^ Pßg. 4 mum u l s o c M L i m n z m Nr. 205Q
f r .... .
SOffiBSHSBÖSSÖi
Vizita delegaţiei de partid Largul răsunet international
şf guvernamentale a R P. Romîne al proiectului de Program al P*CtIS*
în Uniunea Sovietică
Printre muncitorii depoului de locomotive „Moscova-Triaj“ 0 armă puternică a păci si umanismului socialist
ROCKWELL k e n t : U n iu n e a S o v ie tic ă
MOSCOVA 2. Trimişii spe- structor X. F. Panin, Erou al că ele au demonstrat din nou că ATENA 3 (Agerpres). — TASS înfăptuirea visului secular al sute a exprim at sp eranţele om enirii în treg i
cjâii Agerpres, G. Răducanu şi muncii socialiste, care a iniţiat între popoarele noastre se întă transmite : lor de milioane de săraci, umiliţi
Al. Cîmpeanu tra n sm it: în anii războiului marea mişca şi asupriţi. Acest program este o N E W YO R K 3 (Agerpres). - zeze profund. Fiecare teză a sa
re pentru înlocuirea dte către reşte unitatea de vederi de nez Proiectul • de Program al armă puternică, inegalabilă h păcii TASS transmite :
In cursul zilei de miercuri de echipajele locomotivelor a munci druncinat în problemele con P.C.U.S. a fost primit cu o uriaşă şi umanismului socialist. exprimă speranţa, năzuinţa şi vo
legaţia de partid şi guvernamen torilor plecaţi pe front, şi alţi struirii comunismului şi ale însufleţire în Grecia, a declarat Cunoscutul pictor american inţa către o pace trainică în lu
tală a R. P. Romîne a vizitat de- inovatori. Tovarăşul Gheorghe luptei pentru pace. El a a- Programul constituie cea mai Rockwell Kent, preşedintele Con mea întreagă. In bunurile pe care
' poul de locomotive „Moscova- rătat că oamenii muncii din într-un interviu acordat corespon bună dovadă că Uniunea Sovietică siliului naţional al Asociaţiei de le va aduce o pace îndelungată,
‘!Tfiaj“, întreprindere cp glorioa- Gheorghiu-Dej le-a strîns puter Romînia au primit cu în dentului agenţiei TASS, unul din depune eforturi în numele păcii prietenie americano-sovietică, a fiecare din noi vede întruchiparea
l se tradiţii revoluţionare, leagă- nic mîinile fruntaşilor în produc sufleţire proiectul noului Pro declarat următoarele intr-o con dorinţelor sale.
ţiei, le-a urat din inimă noi suc gram al P.C.U.S., care ră conducătorii Partidului Uniunea şi al preîntâmpinării oricărei po
. nul unor iniţiative îndrăzneţe de democrată de stînga I. Iliu. sibilităţi de război. vorbire cu un corespondent al a- Pentru oamenii din lumea în
Programul indică drumul spre
j muncă comunistă. Locuitorii tî- cese. sună ca o chemare nu numai „Un plan grandios" genţiei TASS în legătură cu pro treagă care nu doresc un război
nărului raion în construcţie — Trecînd din secţie în secţie, pentru oamenii sovietici, dar şi iectul de Program al P.C.U.S. : distrugător, nu doresc exploatare,
pînă nu de' mult mi'că aşezare delegaţia a putut cunoaşte dru pentru oamenii muncii din în BEIRUT 3 (Agerpres). grandioase în domeniul tehnicii y;A citi acest program, înseamnă sărăcie, nedreptate, fiecare frază
rurală din preajma' depoului’ — mul dezvoltării şi modernizării treaga lume, pentru toate po „Noul Program al P.C.U.S. es care au uimit lumea întreagă“. a înţelege sufletul poporului so a acestui program sună ca o che
au făcut delegaţiei: o caldă pri- întreprinderii, care se măsoară poarele care luptă pentru liber te un plan grandios“, — astfel ca vietic şi a afla principiile pe care mare proclamînd pacea şi frăţia
ţrjire. Pe faţada clădirii ne-a în- elocvent în comparaţia dintre tate, pace şi viitorul luminos al racterizează ziarul libanez „Al- Autorul arată în continuare că se bazează. modul său , dx viaţă. pe tot pămîntul.
vechea locomotivă din 1919 şi pu întregii omeniri. Djarida“ proiectul de Program al „locuinţele gratuite. transportul Toţi compatrioţii mei trebuie să
ftîmpinat urarea care ne-a înso- ternicele şi rapidele maşini Die P.C.U.S. „In 20 de ani — scrie citească programul şi să-l anali- Uniunea Sovietică a exprimat
|ijit pretutindeni pe pămîntul ma- sel' şi electrice care astăzi îşi re După ce mitingul a luat sfîr- gratuit, trecerea la ziua de muncă speranţele omenirii întregi''.
; rîî Ţări Sovietice : „Bine aţi şit, sub bolţile imensei secţii n-au de 5—6 ore, toate acestea repre
' .venit“. împrospătează forţele în imense contenit vreme îndelungată a- ziarul — oamenii sovietici vor ob zintă visul cel mai scump al mun Experienţa Cubei confirmă concluziile
Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- le hale luminoase şi curate, ade plauzele furtunoase, cuvintele de ţine uriaşe realizări economice. citorilor şi ţăranilor din întreaga
Dej, Ion Gheorghe Maurer şi cei- vărate laboratoare. Tovarăşul salut în cinstea prieteniei so- Aceste realizări vor duce la gra lume“. vroiectului de Program
i lalţi membri ai delegaţiei de Gheorghe Gheorghiu-Dej a rele vieto-romîne. dul suprem °dre dreptate socială Ziarul'„An-Nida“ îşi intitulează
partid şi guvernamentale a R.P. vat calitatea înaltă şi randamen Tovarăşului Gheorghe Gheor spre care năzuieşte întreaga ome articolul consacrat acestui Pro HAVANA 3 (Agerpres). voluţiei. Numai imperialismul a-
j Romîne, au fost întîmpinaţi cu tul acestor locomotive. nire. Nu există astăzi în lume gram — „Socialismul, comunismul, Proiectul de Program al P.C.U.S. merican încearcă să îngreuneze şi
I căldură de B. P. Beşcev, minis- ghiu-Dej i-au fost apoi înrnîna- vreun om care să se îndoiască de înseamnă pace şi prietenie. între este comentat cu însufleţire de in cele din urmă să zădărnicească
| itrui căilor de comunicaţii, L. A. Expri'mînd profunda satisfac te daruri din partea muncitori posibilităţile economice ale U.R.S.S. popoare. Imperialismul este singu eforturile paşnice ale poporului
' JKnrpcv, şeful căii ferate Mosco- ţie a delegaţiei de partid şi gu lor depoului. Pe unul din ele, o mai ales în urma succeselor sale presa cubană. „Experienţa acumu nostru pentru construirea unei so
l.va, E. E. Alekseev, şeful depou vernamentale a R. P. Romîne machetă a sputnicului şi o roată ra sursă a războaielor“. lată de Cuba confirmă în între cietăţi noi mai echitabile, ur.de să
lui. de veteranii întreprinderii, pentru întîlnirea cu colectivul de dinţată se află gravată in gime concluziile proiectului de Pro nu existe nici exploatatori, nici ex
poului, tovarăşul Leonte Răutu, scripţia : „Primului feroviar din s. thero : Poporul sovietic va atinge gram că imperialismul nu cunoaşte ploataţi.
conducătorii ei de azi, mecanici membru supleant al Birou R. P. Romînă, tovarăşului Gheor alte relaţii între state decît do
'de locomotivă şi alţi muncitori. lui Politic al C.C. al P.M.R., ghe Gheorghiu-Dej“. telurile sale chiar înainte de termen minarea, subordonarea şi asupri Ziarul subliniază în continuare
şeful Direcţiei de Propagandă
In întreprindere privirile se Membrii delegaţiei au fost a- rea celui slab de către cel tare“ —
scrie într-un articol de fond zia
opresc asupra plăcii modeste dar şi Cultură a C.C. al P.M.R. poi invitaţi să viziteze muzeul COLOMBO 3 (Agerpres). — lor numai pe calea războiului, rul „Combate“. „Propria noastră că politica externă de pace a ţă
plină de semnificaţie, pe care se a felicitat pe muncitorii şi teh depoului, unde este prezentată TASS transmite : care pentru oamenii simpli în experienţă, scrie în continuare zia rilor socialiste, bazată pe princi
poate c iti: „Aici la 10 mai 1919 nicienii depoului pentru succe prin fotografii şi diagrame glo seamnă calamităţi uriaşe. rul. ne-a demonstrat că în condi piile păcii, egalităţii, autodetermi
rioasa istorie a întreprinderii. Saranankara Thero, secretar ţiile dezvoltării revoluţiei noastre nării popoarelor şi respectării in
a avut loc. primul subotnic co sele obţinute şi cucerirea titlului al Consiliului păcii din Ceylon, Sînt convins că în urma în dependenţei şi a suveranităţii state
munist din ţară“. de întreprindere a muncii comu In cursul vizitei oaspeţii au laureat al premiului internaţio făptuirii cu succes a Program u socialiste duşmanul intern al cla
niste. Evocînd tradiţia de luptă fost însoţiţi de I. S. Kodiţa, vice lui P.C.U.S. prăbuşirea inevita sei muncitoare nu mai poate între lor, „coincide întrutotul cu intere
Tradiţia glorioasei întreprin revoluţionară a ceferiştilor şi e- preşedinte al Prezidiului Sovie nal Lenin „Pentru întărirea pă bilă a sistemului capitalist care prinde un atac serios împotriva re-
deri a dat rod bogat. In 1958 a venimentele din 1933 de la Gri- cii între popoare“, a declarat generează războaie se va produ sele şi ţelurile finale ale poporului
apărut aici prima brigadă de viţa, tovarăşul Leonte Răutu a tului Suprem al U.R.S.S., E. I. ce mai curînd decît se aşteaptă“ .
muncă comunistă. In anul a- Afanasenko, ministrul învăţă unui corespondent TASS : „Pro nostru, ale guvernului nostru“.
iectul de Program al Partidului
cesta întreprinderea a cucerit vorbit despre abnegaţia cu care mântului al R.S.F.S.R., preşedin
înaltul titlu de întreprindere a astăzi feroviarii din Romînia tele conducerii Asociaţiei pentru Comunist al Uniunii Sovietice Uimire şi derută în presa vest-berlineză
muncii comuniste. Membrii dele luptă pentru îndeplinirea planu prietenia sovieto-romînă, A. L. entuziasmează toate popoarele
gaţiei au aflat cu deosebit in lui şi dau viaţă hotărîrilor Con Orlov, locţiitor al ministrului care au obţinut recent indepen
teres despre codul eticii comu gresului al III-lea al P.M.R. cu Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
niste, care este elaborat de mun privire la desăvîrşirea construc I. K. Jegalin, ambasadorul denţa şi luptă în prezent pentru BERLIN 3 (Agerpres). TASS industriale de 2,5 ori pînă în palele obiective în domeniul po
citorii întreprinderii şi este res ţiei socialiste. progres. Cînd te gîndeşti la m a tran sm ite: 1970 şi de şase ori pînă în 1980. liticii externe. Concomitent, a-
pectat cu stricteţe în întreprin U.R.S.S. în R. P. Romînă, S. G. rile realizări’ ale Uniunii Sovie Ca rezultat, volumul producţiei cest lucru este considerat o pre
dere. Afişat din loc în loc, el ex Tovarăşul Leonte Răutu a Zavoljski, şef de sector la C.C. tice din ultimii 40 de ani ajungi Ziarele vest-berlineze speciali industriale a S.U.A. va fi lăsat misă pentru crearea societăţii
primă în cuprinsul său noua mo al P.C.U.S., S. T. Astavin, şeful la convingerea fermă că poporul zate în propagandă anticomu cu mult în urmă, iar nivelul de comuniste în Uniunea Sovietică“.
subliniat că marile succese ale secţiei a 5-a pentru Europa din nistă nu sînt în stare să-şi as trai al populaţiei U.R.S.S. tre
rală a oamenilor sovietici, mo Uniunii Sovietice în construirea M.A.E. al U.R.S.S. sovietic va atinge fără îndoială cundă uluirea faţă de grandioa buie să devină cel mai ridicat Ziarele se referă în general la
rala oamenilor liberi, stăpîni pe comunismului însufleţesc întrea telurile sale chiar înainte dte ter sele perspective de dezvoltare a acea parte din Programul
destinele lor şi ale întregii ţări. ga lume, întreaga omenire mun ? men. . , Uniunii Sovietice care vor de-i din lume“. P.C.U.S. în care se prevede re
citoare în lupta pentru pace şi In cursul aceleiaşi zile dele veni realitate în următorii 10— Ziarul „Telegraph“ recunoaşte ducerea preţurilor, desfiinţarea
Tovarăşului Gh. Gheorghîu- progres. gaţia de partid şi guvernamen Uniunea Sovietică consideră 20 de ani. impozitelor, majorarea salariilor,
Dej !-au fost prezentaţi maistrul tală a R. P. Romîne, condusă de că ’înfăptuirea sarcinilor trasate
Vladimir Stanilevici, Erou al Referindu-se la convorbirile tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- pacea generală un factor impor „Pînă în 1980, se spune în. co reducerea continuă a duratei
muncii socialiste, conducătorul Dej, a vizitat Expoziţia realiză mentariul ziarului „Telegraph“, de Program „este legată de o săptămînii de lucru, rezolvarea
primei brigăzi de muncă comu care au început între delegaţia rilor economiei naţionale a tant pentru că ea este convinsă, în Uniunea Sovietică se prevede definitiv“ a problemei locuinţe
nistă din Rină, mecanicul in de partid şi guvernamentală a să se creeze premisele materiale premisă absolut necesară : men lor, desfiinţarea chiriilor şi a
R. P. Romîne cu conducătorii U.R.S.S. în condiţii de pace, că dezvolta şi tehnice ale societăţii comu tarifelor pentru servicii comu
sovietici, vorbitorul a subliniat niste... Programul partidului co ţinerea păcii în întreaga lume“ . nale.
rea planificată va asigura ma Referindu-se la partea din
La Expoziţia realizărilor munist, aprobat de Comitetul Unele ziare de dreapta mante
rele progres pe care îl prevede. Program ul P.C.U.S. referitoare festă derută şi fac aprecieri cu
economiei naţionale a U. R. S. S. Central, prevede printre altele,
Spre deosebire de U.R.S.S. ţă la politica, externă, ziarul „Der
sporirea volumului producţiei Tag“ scrie printre altele: „Co
rile capitaliste, de exemplu A-
existenţa paşnică şi preînlîmpi-
merica şi Anglia, consideră că
pot obţine prosperitatea ţărilor
Com entariile ziarelor japoneze narea unui nou război mondial totul nefundamentate asupra
MOSCOVA 3. De la trimişii bucnesc aclamaţii şi scandări de dar, exponatele a 150 de între sînt recunoscute drept princi- Programului partidului comunist!.
speciali Agerpres- C. Răducanu „Drujba" (prietenie)'. prinderi. Ele arată că obiectivul
şi AI. Cîmpeanu : va fi atins prin mecanizarea TOKIO 3 .((Agerpres). TASS tuirea principiului retribuirii ------ -------~-~:.-= z= E r9o«a:
Maşinile trec pe aleile grădi complexă, automatizarea şi in transmite : „fiecăruia după necesităţi“.'F a p
Miercuri, după vizitarea de nii botanice, printre multiplele troducerea peste tot a metodelor tul că a devenit posibilă publi Congresul Consiliului General
poului de locomotive „Moscova- sere, prin faţa pavilioanelor re de producţie înaintate. Cunoscu Ceea ce produce cea mai mare carea în faţa întregii lumi a al Sindicatelor din Japonia
, !Triaj“, cortegiul de maşini al publicane. Ele se opresc apoi în tul strungar V. N. Trutnev dă impresie în noul Program al unui asemenea program măreţ
faţa pavilioanelor zootehnice. oaspeţilor relaţii cu privire la de viitor, recunoaşte ziarul, este, TOKIO 3 (Agerpres). — TASS sporirea salariilor, împotriva „ra
'delegaţiei guvernamentale şi de Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- funcţionarea unui agregat’ de P.C.U.S., scrite influentul ziar transmite : ţionalizării“ capitaliste a producw
partid a Republicii Populare Ro- înaltă productivitate cu pro burghez „Mainiţi“, eşte faptul evident o expresie a încrederii ţiei, pentru lichidarea alianţei mi
•mîne, escortat de motociclişti1, a Dej se interesează de productivi gram, realizat de colectivul uzi Uniunii Sovietice în forţele sale. La 2 august la. Tokio au început litare japono-americane, pentru
1străbătut frumoasele magistrale tatea diferitelor specii de oi şl nei „Bolşevik“. că în 20 .dte ani în Uniunea So lucrările Congresului Consiliului crearea unei Japonii iubitoare : de
j ale Moscovei ce duc spre Expo- berbeci merinos. Intr-un alt pa vietică va fi înfăptuită trecerea „Nrml program, scrie ziarul General al Sindicatelor din Japo
: ziţia realizărilor economiei na- vilion, zootehnicianul şef al ex — Ii invităm pe fruntaşii dv. spre societatea comunistă. „Sankeî Shimbun" face propa nia — cea mai mare uniune sin pace şi independente.
| ţionale. poziţiei, A. Lobacîov, invită pe să vină la noi pentru schimb de gandă superiorităţii orînduiriî dicală din această ţară, care reu
membrii delegaţiei să guste din experienţă — spune V. N. Trut Ziarul „Nition Keidzai“ sub comuniste asupra celei capita neşte în rîndurile sale aproximativ După ce preşedintele C.G.S. din
• Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- laptele cu un conţinut' de 5,7 la liniază că, în conformitate cu liste, şi aceasta poate influenţa 4 milioane de muncitori şi func Japonia, Kaoru Ota, a rostit cu-
Dej, Ion Gheorghe Maurer şi nev. Programul P.C.U.S., în viitorii în alegerea sistemului lor dte
sută grăsime. Obţinerea unui Nu mai puţin interes stîrneşte ţionari din instituţiile şi întreprin vîntul de deschidere, secretarul ge
i ceilalţi membri ai delega asemenea procent înalt de gră zece ani Uniunea Sovietică va stat popoarele ţărilor slab dez
ţ i e i au fost întîmpinaţi sime asigură o producţie supli macheta turbinelor ce se con crea baza tehnico-materială a voltate. „Influenţa pe care o va derile de stat şi particulare. neral al Consiliului General al
Ila sosirea la expoziţie de mentară de unt de 700.000 de to struiesc pentru centrala dte la comunismului, depăşind America exercita programul nu numai a- Sindicatelor, Akira Iway, a pre
ne anual. „Krasnoiarsk“. Fiecare din aces în ce priveşte producţia pe cap supra Uniunii Sovietice, ci şi a- La lucrările congresului partici
IÎK. N Rudnev, vicepreşedinte al te turbine va avea o putere e- de locuitor, iar în alţi zece ani supra întregii lumi, constată zia zentat raportul conducerii C.G.S.j
j Consiliului de Miniştri al In pavilionul construcţiilor va asigura pentru popor bunuri rul, va fi foarte mare“. pă 647 de delegaţi din partea a
j U.R.S.S., K. G. Pîsin, prim-loc- materi’al-culturale care vor apro
pia Uniunea Sovietică de înfăp-
: ţiitor al ministrului Agriculturii de maşini tovarăşul Gheorghe gală cu aceea a Dneproghesului, Î N CAMERA C O M U N E L O R 59 dc organizaţii sindicale pe ra precum şi tezele pe marginea pro
Gheorghiu-Dej manifestă un ma la timpul său cea mai mare hi muri afiliate la C.G.S. gramului de activitate al acestei
! al U.R.S.S., K. D. Petuhov, pre- re interes faţă dte utilajele mo mari organizaţii sindicale.
i şedinţele Consiliului Economiei derne de înaltă tehnicitate. Re drocentrală din Europa. Congresul se desfăşoară sub lo
1Naţionale al oraşului Moscova, Delegaţia vizitează apoi pavi
! şi B. N. Bogdanov, directorul ţine atenţia, printre altele, linia lionul Azerbaidjanului dominat D ezbateri în problem a ad erării zincile intensificării luptei pentru Lucrările congresului continuă.
I expoziţiei'. automată prezentată aici’ de uzi de sonde, utilaj petrolifer şi pa
Viziţarea expoziţiei începe cu na „Krasnîi Proletarii“. Liniile nouri oglindind utilizarea meto A ngliei la „P iafa co m un ă” Rasiştii si fasciştii americani
pavilionul principal care înfăţi automate cu rotoare, nouă rea delor celor mai înaintate pentru
şează o imagine generală a dru
mului plin de victorii parcurs de lizare a tehnicii sovietice, sînt extracţia petrolului’. * *> *
poporul sovietic după Revoluţia de asemenea studiate cu interes. Vizita se încheie prinlr-o so
din Octombrie. LONDRA 3 (Agerpres). lor să sprijine această hotărîre, din nou J)y a lucru”
însoţiţi de K. Rudnev tovară lată-ne în pavilionul Lenin lemnitate. K. Rudnev înmînează La 2 august au început în Ca primul ministru Macmillan a de
şii Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi gradului unde membrii delega tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- mera Comunelor dezbateri în legă clarat că „naţiunea se află în faţa WASHINGTON 3 (Agerpres). prejudicii relaţiilor S.U.A. cu ţă
membri ai delegaţiei vizitează în celei mai dificile şi importante rile pe care ei le reprezintă, De
continuare pavilionul Academiei ţiei urmăresc mijloacele utiliza Dej şi Ion Gheorghe Maurer Me tură cu hobărîrea guvernului brita probleme din istoria sa“. După cum anunţă agenţia Uni partamentul de Stat a cerut Mi
de Ştiinţe unde admiră succesele te în industria oraşului pentru dalia de Aur a Expoziţiei, iar ce ted Press International, fascişti din nisterului Justiţiei să găsească o
epocale ale ştiinţei sovietice. Ra înfăptuirea planului septenal în lorlalţi membri ai delegaţiei me nic de a începe tratativele cu pri Incercînd să liniştească opinia Ku-Klux-Klan şi din Partidul na modalitate pentru a depista şi opri
chetele meteorologice, sputnicii cinci anî. Despre aceasta poves dalii de bronz. vire la aderarea Angliei la Piaţa publică britanică care şi-a mani zist american au trimis pe adre la timp aceste cărţi poştale şi scri
: şi navele cosmice, „medicul“ e- tesc asemenea filelor unui calen festat îngrijorarea că preţul ce se sele ambasadelor şi legaţiilor ţă sori cu conţinut insultător.
comună. Cerînd Camerei Comune- rilor afro-asiatice din Washington
: lectronic care pune diagnosticul Ministerul Justiţiei a anunţat că
\ a peste 90 de boli sînt numai u- cere Angliei pentru aderarea la cărţi poştale şi scrisori pe care „problema este în studiu“.
nele din exponatele care stîrnesc sînt scrise cuvinte ca !.Trăiască
interesul membrilor delegaţiei. Piaţa comună va fi renunţarea la Verwoerd şi Salazar“, precum şi Este semnificativ că Departa
mentul de Stat nici nu-şi pune
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- S C U R T E Ş T IR I — S C U R T E Ş T IR I suveranitatea naţională,- Macmillan numeroase insulte.
i Dej examinează copia fanionu- a afirmat că tratatul de la Roma Alarmat că rasiştii şl fasciştii problema interzicerii activităţii
i !lui transportat pe Lună de cea
! de-a doua navă cosmică sovieti • MOSCOVA. La 2 august, Ei au declarat că poporul lao tulburările populare şi marile de care stă la baza Pieţei comune din S.U.A. şi-au extins sfera dc teroriste şi a practicilor rasiste ale
guvernul sovietic a oferit un ţian nu va recunoaşte niciodată monstraţii de protest în legătu ;,nu cuprinde clauza privind apă activitate şi asupra diplomaţilor de
că la 14 septembrie 1959. prînz în Marele Palat al Krem rezoluţia adoptată de către aşar ră cu rezultatele recentului refe rarea sau politica externă, ci doar culoare acreditaţi la Washington, Ku-Klux-Klanului şi a Partidului
— Ştiinţa sovietică — spune linului în cinstea lui Amintore zisul „Congres naţional“, u- rendum, cu ajutorul căruia gru clauze comerciale şi sociale“. In fapt care nu poate aduce decît
Fântâni, preşedintele Consiliu nealtă a clicii rebele, care urm ă pul colonialiştilor albi din Rho acelaşi timp însă, el a spus că nazist american.
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- lui de Miniştri al Republicii Ita reşte să anihileze prevederile co participarea la tratate înseamnă
Dej — este ştiinţa cea mai îna lia. municatului comun de la Zurich desia de sud au încercat să ho o limitare a libertăţii de acţiune Rezultatele vizitei lui Strauss în S.U.A.
intată din lume. referitoare la formarea unui gu tărască soarta aproximativ a a unei ţări şi a dat, pe bună drep
Nikita Hruşciov şi Amintore vern de coaliţie naţională. tate, ca exemplu, tratatele N.A.T.O.; BONN 3 (Agerpres). Germaniei occidentale şi la pla
Intr-una din săli oaspeţii se Fântâni au rostit cuvîntări. trei milioane de africani, guver- O.E.C.D. şi alte tratate la care Strauss, ministrul dte Război nurile strategice militare ale
i opresc în faţa maşinii elect’roni- • LONDRA. Temîndu-se de
! ;ce de calcul „U ral-11“ care re- ° TUNIS. După cum relatea ' nul Rhodesiei de sud a interzis participă Anglia. vest-german, s-a întors la 2 au N.A'.T.O. După cum relatează
! zplvă un mare complex de pro- ză agenţia T.A.P., la 1 august Macmillan a încercat de aseme gust la Bonn ,din vizita sa în ziarele, în timpul vizitei în
¦bleme printre care şi unele Te- reprezentanţi ai Comitetului In pentru două luni toate mitingu Statele Unite. Pe aeroport Strauss S.U.A., Strauss a încheiat un
; gate de zborurile cosmice. Se ternaţional al Crucii Roşii îm nea să-i sperie pe deputaţi afir- a declarat că este „foarte mul contract cu firma americană
. te’xplică că maşina în numai 30 preună cu reprezentanţi ai Aso rile şi demonstraţiile. mînd că un eşec al tratativelor în ţumit“ de tratativele sale cu „Martin Company" pentru livra
ciaţiei tunisiene de Semilună Ro care se angajează Anglia ar fi „o Mc Namara, ministrul de Război rea Bttndeswehrului de rachete
'de secunde face 9 milioane de o- şie au vizitat la Bizerta închi KrimBellkassem despre întreruperea catastrofă“ nu numai pentru An al Statelor Unite. „P'ershing“ în valoare de 480
peraţii, calculînd traiectoria u- sorile în care sînt deţinuţi cetă tratativelor franco-algeriene glia ci şi pentru întreaga lume oc milioane mărci. Aceste rachete
1riei rachete lansate s-pre Lună. ţeni tunifsieni luaţi prizonieri de Tratativele dintre Strauss şi se folosesc numai cu focoase a-
francezi în timpul luptelor de la Mc Namara S'-au referit la pla
Unul din însoţitori arată mem nurile viitoare ale reînarmării tomice.
brilor delegaţiei că savanţii so- Bizerta. Agenţia arată că ini te". Delegaţia algeriană la a- cidentală. „Dacă divizarea Euro
i!Vieţici au realizat şi alte maşini thnpul vizitării lagărului dini GENEVA 3 (Agerpres). ceste tratative, a spus el, „ş-a pei va continua, a spus el. conse •(¦¦¦----------
Şleclrcnice de calcul, dte doua Sidi-Ahmed, membrii delegaţiilor Krim Bellkassem, şeful dele lovit de încăpăţînarea Franţei cinţele vor fi extrem de grave : va
trei ori mai rapidte decît „U- susmenţionate s-au convins de gaţiei guvernului provizoriu al care este de acord să discute fi ceva asemănător unui cancer R evan şarzii se scald ă în ilu zii...
I ral-II". comportarea inumană a france Republicii Algeria la tratativele problema decolonizării numai în care va mistui alianţa occidentală“.
zilor faţă de deţinuţii tunisieni. franco-algeriene recent întrerup BONN 3 (Agerpres)-. In faţa participanţilor la adu-',
Membrii delegaţiei Iac apoi în te de la Lugrin, a plecat pe ca condiţiile în care Algeriei i se Macmillan a dat încă o dată La Wurzburg (R.F.G.) a a- nare a luat cuvîntul baronul von
iţnensa incintă a expoziţiei o ex- ® VIENTIANE. Poporul lao lea aerului de la Geneva spre asigurări formale că interesele ţâ Guttenberg, deputat în Bundes
!Jcursie cu maşinile. Din loc în ţian protestează cu vehemenţă Tunisia. In declaraţia pe care a va smulge Sahara, adică 4/5 din rilor Commonwealthului şi ale ţă vut loc o nouă adunare a re
; tloc cortegiul se întretaie cu mi- împotriva revizuirii ilegale ai făcut-o pe aeroport înaintea ple rilor făcînd parte din Asocia-1 vanşarzilor. Acolo şi-au ţinut tag din partea U.C.D., cunoscut!
| drotrenurile şi cu motocicletele- constituţiei laoţicne de către teritoriul său“. Bellkassem a ţia Europeană a Comerţului Li şedinţele timp de cinci’ zile mem prin vederile sale revanşarde. El
brii organizaţiei revanşarde a vorbit din nou despre preten
circa lui Boun Oum dirijată de subliniat că pentru guvernul „Comunitatea Ackermann“. Un ţiile R. F. Germane nu numai!
' ifâxi care transportă mulţimea. consilieri americani. provizoriu al Republicii Algeria,
!Vizitatorilor de la un pavilion la
La Van Vieng, capitala pro cării, Bellkassem a arătat că principiul integrităţii teritoriale ber (E.F.T.A.) vor fi respectate purtător de cuvînt al acestei or asupra R. D. Germane, ci şi a*
Vizitatorii expoziţiei sa- vizorie a provinciei Vientiane, a „după cea de-a doua încercare este intangibil. Delegaţia alge fără însă să precizeze în ce mod ganizaţii a declarat cu neruşina supra ailor teritorii de la ră-:
1iujj.ă cu căldură pe înalţii oas- avut loc un miting la care au de a obţine pacea, tratativele riană, a spus el, pleacă cu spe va asigura Anglia aceste interese. re ziariştilor că sarcina ei con sărit. Guttenberg a cerut să se!
M ţi din Romînia. Din cînd în luat parte reprezentanţi ai tutu noastre cu guvernul francez au ranţa-că în curînd se va putea stă în „reintegrarea Europei ră promoveze o „politică de forţă“
cîtîd, pe teritoriul expoziţiei iz ror naţionalităţilor din Laos. trebuit să fie temporar întrerup- trece la tratative constructive. Dezbaterile din Camera Comu săritene şi centrale în spaţiul faţă de Uniunea Sovietică.
nelor continuă. vital vest-european“.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva <tr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 1 8 9 ; 75 Taxa plătită. în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August“ — Petroşani
