Page 13 - 1961-08

^H u n erJo arn.f)e^a PIIOEÉTAm DW TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Citiţi în pag. 2-a LU C R Ă R ILO R A G R IC O LE

raportul DE V A R Ă , A T E N Ţ IA C U V E N IT Ă !
“---------------- — an c H——M—B——WManaoproj a m i .... ¦iuitiÎA
COMITETULUI REGIO­
NAL DE PARTID HUNE­

DOARA CU PR IV IR E LA Auterminat
ÎNDEPLINIREA SARCINI­

Sîmbătă 5 august 1961 4 pagini 20 bani LOR TRASATE DE CEL In majoritatea gospodăriilor a- Miceşti, Vinţ şi Vurpăr din raionul
DE-AL III-LE A CONGRES gricole colective din regiunea noas­ Alba, Pricaz, raionul Orăştie, şi
AL P.M.R. PRIVIND CONS­ tră, batozele au fost deservite de Vata de Jos din raionul Brad.
TRUIREA SOCIALISMULUI echipe de colectivişti care au lucrat
LA SATE SI DEZVOLTA­ în două schimburi. Aceasta a per­ Direct de la arie colectiviştii s-au
REA AGRICULTURII. mis ca cea mai mare parte din străduit să-şi achite şi obligaţiile
batoze să treiere zilnic peste 10.000 contractuale. Astfel, membrii gos­
— text prescurtat — kg. boabe. Aşa se face că 25 de podăriei agricole colective din Pri­
gospodării agricole colective din
Anul XIII. Nr. 2057 raionul Fila, printre care cele din caz, de pildă, au transportat Ia"
saiele Bălata, Chimîndia, Bampo-
IM C IN S T E A Z IL E I toc şi Şoimuş au terminat cu cî- baza de recepţie tot griul contrac­
tat.
IIii » 11 ~ '-•««>«'1in-ryi-^.*itimiClM.fMgy teva zile în urmă treierişul griu­
Acum membrii acestor gospodă­
M IN E R U LU I lui. Pînă la 2 august a. c. treieri­
rii agricole colective, .avînd spriji­
,p rr .rîrtraxjTOnxtrs:'!! ' r~'r-'r~'r Minerul Arghir şul a fost terminat şi în gospodă­ nul staţiunilor de maşini şi trac­
Bălică de Ia sec­ toare, dau o adevărată bătăliei
X îs z e c e z i l e 1 torul IV al minei riile colective din Petreşti, Lan- pentru a executa arături adinei de
! Deva conduce o e- vară pe toate suprafeţele planifU
Minerii din Teliuc au avut de întimpinat multe greutăţi 1 chipă în cadrul bri­ crăm, Miercurea din raionul Sebeş,
găzii lui Poenar cate.
în lunaT
A r ü tta r a , d e v a r ă — ¦© la ie ra s *©
Itrecută. Printre altele, ei au lup.tat cu apa care a erupt la orizontul ^
importantă
if $80 m. Din această cauză în 20 de zile minusul de producţie a ajuns 1

T;ja aproape 5.000 tone. ! Trofin. In luna tre­ In gospodăriile agricole de stat amintite mai sus, efectuarea ară*

!X Se apropie Ziua minerului însă. Acest prilej i-a îndemnat pe 1 cută echipa condu­ din regiunea Hunedoara, recoltarea turilor este lăsată pe ultimul plan.
t minerii din Teliuc să muncească cu avînt sporit. Drept urmare, ! să de el şi-a reali­ orzului şi griului a fost terminată. La aceste gospodării, deşi recolta*;
[în 10 zile ei nu numai că au recuperat rămînerea în urmă dar au* zat planul de pro­ Normal ar fi ca miriştile rămase rea păioaselor a fost terminată,-
!'[..depăşit şi planul cu 660 tone minereu. In mod deosebit s-au evl-*j ducţie în proporţie să fie arate pentru a pregăti vii­ terenul nu a fost eliberat de pale şl
fdenţiat minerii sectoarelor I şi II. Cei de la sectorul l au extras"] de 101,5 la sută şi toarei recolte condiţii optime de ve­ astfel arăturile nu se pot executa.
nu a rebutat nici
Xpeste plan maimult de 1.300 tone minereu. ^ un vagonet de mi­ getaţie. Constatările de pe teren Aşa se prezintă situaţia la G.A.S.

1 Brigăzile conduse de comuniştii Toni Iordan, Nicolae Dănăilă, j nereu". ne dovedesc că nu toate gospodă­ din Bîrcea unde nu au fost arata

? Ioan Enăşcău şi Cosma Culcea au obţinut cele mai mari depăşiri-, riile agricole de stat acordă aten­ decît 40 ha. din 200 planificate,

Xde plan. "] ţia cuvenită arăturilor de vară. Din la G.A.S. din Călan unde nu s-au

Xi planul de 2.504 ha. pe care trebuie efectuat arături decît pe 33 ha*
Hoadele unei însufleţite întreceri
efectuate arături de vară, pînă la din 179 prevăzute şi la G.A.S.
2 august a.c., nu au fost arate din Mintia unde nu s-au arat decît

Minerii din Ghelar au muncit în anul acesta cu mult spor. Apli-"] decît 1.430 ha. Rezultate mai bu­ 95 ha. din planul de 275 ha. Fă-i

At fiînd metode noi de muncă şl desfăşurînd o întrecere socialis-1 ne obţin gospodăriile agricole de ţâ de posibilităţile de care dispun

fILtxă însufleţită îî.niitrrne Nbrriîigr^ăTzii şieîsepcnt(o-a(nre.f,n ei reuşesc să întîmpine"] z¦••••«#• ; stat din Alba Iulia, Petreşti şi Sîn- gospodăriile agricole de stat, ară­
ziua minerului cu rezultate cît se poate de bune. Astfel, în primele!
tămăria Orlea. turile realizate pînă la 2 august

17 luni ale anului, .au înregistrat un plus de producţie de peste 6.800 j IN B L O C U R I NO Deşi forţă mecanică există, în riu pot să mulţumească. Consiliile
gospodăriile agricole de stat din gospodăriilor de stat în care nu s-au
ttone minereu. •) In curind şi blocul C îşi va pri­ Bîrcea, Orăştie, Călan, Galda şi arat suprafeţele planificate trebuie
mi locatarii. Pînă atunci echipele Mintia efectuarea arăturilor se pre­ să la măsuri urgente pentru a elU
t- De remarcat că în perioada amintită, calitatea minereului a fost -j De cttva timp, la intervale di)e- Exploatarea minieră din Deva nu de zugravi dau zor cu lucrările de zintă nesatisfăcător. Din lipsa de bera terenul şi a executa arăturile
t îmbunătăţită cu 5,6 la sută. rite, constructorii îşi iau rămas bun finisaj. El, ţin să-şi îndeplinească interes de care dau dovadă consi­ de vară.
de la cîte un bloc, tăsînd să le ia au avut asemene.. locuinţe. De a- angajamentul, de a termina noul liile gospodăriilor agricole de stat
Cele mai frumoase rezultate le-au înregistrat colectivele sec-J locul noii locatari. Ei se mută a- ceea, le îngrijesc cu toată atenţia. bloc în cinstea zilei de 23 August.
poi în altă parte pentru a începe o După acesta, vor urma să-şi pri­
Jrioarelor Mina Vest, Vadul Dobrii şi raionul I. DDinintrtere echipe^ - nouă lucrare. Pe aceeaşi linie şl cu un colorit mească locatarii alte şi alte blocuri
care Incintă privirea se află blo­ pînă cînd noul cvartal de locuinţe
ts-au evidenţiat cele conduse de Victor Jalbă, loan Pali şi Nicolae-j Aşa se petrec lucrurile pe şantie­ curile D 1 -ci D 2. Printre alţii, aici din oraşul Deva va însuma peste
rul cvartalului de locuinţe „23 Au­ au primit apartamente şi minerii 300 de apartamente.
t Ballci. S u c c e s e aî i lI ei » mBîrafil n0 0e^ 8r* i3lSoi»wr» 1 gust" din oraşul Deva. Pînă în pre­ Gheorghe Vam, Beta Dugă şl Gro­ Mai m ulte plante furajere
!1 d in iiîîlîie a s a } zent, aici s-au dat în folosinţă 5 în m irişti
blocuri cu 192 de apartamente. La za A. Petru. Locuiesc la etaje di­
X ) ferestrele unde pînă mai ieri lu­ ferite, dar cu toate acestea nimeni
crau de zor constructorii, au apă­ nu-i împiedică să se sfătuiască cum
} rut acum perdele noi. Posesorii trebuie să-şi facă apartamentele Pentru a asigura animalelor o bază care cele din comunele Şoimuş, Veţel
[ In urmă cu trei ani, de la sectorul III al Exploatării miniere Ani-^ şi Hărău. Deşi în aceste comune mi­
mai frumoase. furajeră corespunzătoare, în unităţile so- riştea a fost arată în proporţie mare,
noasa a pornit o valoroasă iniţiativă de sporire a randamentelor. Iniţiativa* cialiste din raionul llia s-a prevăzut să totuşi nu s-a însămînţat nici măcar
se însămînţeze în mirişti porumb fura­
a fost îmbrăţişată de către toate sectoarele de la Aninoasa şi chiar din -j

. (_ întregul bazin carbonifer din Valea Jiului. . -j lor sînt oamenii muncii, mineri, jer pe 700 ha. Pînă Ia 2 august a.c.
constructori etc. Să facem deci cu­ în acest raion porumbul pentru niasă
t De atunci, la Aninoasa, mai mu lte brigăzi lucrează cu randamente ] noştinţă cu cîţiva din aceşti noi verde nu a fost însămînţat decît pe o un hectar cu porumb pentru masă ver­
suprafaţă de 138 ha. Puţine sînt gos­ de. Oare consiliile de conducere ale
X mari, de peste o tonă de cărbune pe post, sau chiar mai mult peste cele pla- "j locatari. Randamente sporite podăriile agricole colective din raionul acestor gospodării nu sînt dornice să
lila care s-au preocupat de însămîn-
[ nificate. In ultima vreme, brigăzile conduse de comunistul Aurel Gristea ] Gheorghe Bolat şi Aurel Groza ţarea porumbului, Printre acestea pu­ realizeze de la animale producţii spo­
tem aminti gospodăriile colective din rite? De ce atunci nu însămînţează
[ de la sectorul I, Ştefan Biro de la sectorul IV şi Alexandru Hegy de la ") sînt vecini în blocul D 1, ocupînd Calificarea muncitorilor la locul de Ştefan, care au depăşit randamentul porumb pentru masă verde ? Gadrel«
muncă, asigurarea brigăzilor mediocre planificat în medie cu 1,380 tone pe llia care au însămînţat 32 ha. cu po­ tehnice agricole, care deservesc gos­
ir sectorul II, au lucrat cu randamente de peste 6 tone cărbune pe post. MI-"] apartamentele 1 şl 2. Niclcînd a- cu cadre ce au acumulat o experienţă post, depăşind în acelaşi timp planul podăriile respective, trebuie să arata
ceşti doi mecanici de mină de la mai înaintată îii minerit, intensificarea ia producţia brută de cărbune cu 17,25 rumb, Brănişca, 20 ha. şi Dobra. Slab colectiviştilor că orice zi întîrziere la
Ţ nerii din brigada lui Ştefan Biro, de pildă, şi-au sporit randamentul în ] vitezelor de avăf‘isafe"',ătîi ia lucrările la sută.
din abataj cît şi la pregătiri, sînt doar se prezintă situaţia înşămînţărilor în însămînţarea porumbului pentru ma­
f cursul lunii iulie a. c. cu încă 1,470 tone pe post. "] Semnificativ este faptul că aceste
o parte dip condiţiile care au făcut ca depăşiri n-au cauzat cu nimic la cali­ restul gospodăriilor colective, printre să verde duce la pierderea apei din
! .__I 1-----'X----• ¦—•----> Jw V. la Exploatarea minieră din Uricani să
se obţină randamente sporite. tatea cărbunelui, din contră baremul sol şi deci la scăderea producţiei.
1----tX-r-J«__Il_JI de cenuşă a fost redus la 43,3 la sută
Succesele se daloresc în bună mă­
După re d u ce re a sură şi sectoarelor electro-mecanic ca­ faţă dc 44 Ia sută cît este admis.

p re tu rilo r

Magazinele cooperativei de con­ re execută reparaţii de bună calitate,
sum „9 Mai” din Teiuş au cunoscut
o vie animaţie de cumpărători în transporturi, care asigură aproviziona­
prima zi după aplicarea Hotărîrii
partidului şi guvernului cu privire rea fiecărui sector cu cele necesare x>oooc ÎNTRECERE la a r ie oo<x
la reducerea preţurilor de vînzare etc. b
cu amănuntul la unele bunuri de
consum si a unor tarife. In perioada 1—26 iulie a. c. randa­
mentele cele mai mari au fost înre­
înainte de apariţia acestei Hotă-
rîri, magazinul metalo-chlmic din gistrate de minerii din brigăzile con­
Teiuş făcea zilnic vînzări în medie
'de 5.200 lei. In prima zi după re­ duse de Spiridon Timofte şi Nicolae Aria colectiviştilor din Şibot este las ? Treierişul încă nu s-a ter­ delegatul de batoză — răspunse
electrificată. Aici lucrul începe la minat. De-abla l-am început. Mai zimblnd Popa.
ducerea preţurilor acelaşi magazin Se îmtaăfaţeşîe ora 6 dimineaţa şi durează pînă la vorbim noi azi, mâine...
alimentarea cu energie ora 9 seara. Batoza este deservită — 7.058 kg. Atila a realizat e-
a vîndut mărfuri în valoare de de două echipe. Una lucrează de E 1 august. Munca a început cu chipa din schimbul de dimineaţă
8.700 lei. S-au cumpărat din ma­ electrică dimineaţa, iar alta după-masă. In­ spor. Echipa lui Toma Popa a por­ în 8 ore — spuse delegatul.
tre aceste două echipe s-a încins
gazin mai ales materiale electro­ Pentru alimentarea cu energie e- o întrecere vie, susţinută. nit hotărâtă s-o ia înainte. Bato­ — Azi v-am luat-o înainte.
lectrică a zonei Oradea, la tensiu­ za înghiţea snop după snop. Din — Asta s-o crezi tu — ti replica
tehnice. nea de 110 kW., la Gurabarza a — Cine face mai mult ? Au în­ lui Popa, Elena Stremţan.
fost dată în funcţiune o nouă sta­ trebat brigadierii pe cei doi şefi ...cînd in cînd Maria Viorel, Lucre- Apoi, se adresă tovarăşilor săi
Magazinul de textile, care înainte ţie de transformare înzestrată cu de echipă. ţia Chira sau Pomulus Mihu. în­ din echipă:
un transformator de mare putere. trebau pe delegatul de batoză: — La treabă tovarăşi, să le ară­
'de ultima reducere de preţuri făcea Prin aceasta se realizează economii — Asta rămîne de văzut — au cît ti ceasu' ? Cît am făcut pînă tăm ce putem noi.
pe seama reducerii pierderilor de e- răspuns ei. acum ?
zilnic vînzări de aproximativ 5.000 nergie electrică în reţele, creindu-se Colectiviştii din echipa E-
în acelaşi timp posibilitatea ca într- — E ora 12. Aveţi aproape 6.000
lei, după reducerea preţurilor de un viitor apropiat zona Oradea să
fie alimentată cu energie electrică — Eu cred — spunea comunista kg. ¦ lenel Stremţan, s-au apucat cu ho-
vînzare cu amănuntul a vîndut în de 110 kW. direct din centrala Pa-
roşenl. Elena S tre m ţa n şe fa echipei din — Tăcem peste 7.000 azi — zi­ tărire de lucru. Munceau într-un
prima zl mărfuri de peste 10.700 lei. brigada I-a de clmp — că v-o ceau colectiviştii. Le-o luăm îna­ suflet. Stogurile din apropierea ba
De asemenea, în staţia Sebeş Al­ luăm înainte. inte celor din brigada I-a.
ADRIAN OŢOIU ba a fost dat în exploatare cel de tozei scădeau văzînd cu ochii. Ba­
corespondent al doilea transformator de mare pu­ — Nu cumva le lauzi — i-a răs­ — Da(i-i zor — îi îndemna şe­ toza mergea strună. Oamenii
tere. In acest mod se realizează a- puns Toma Popa, şeful echipei din ful de echipă.
slgurarea integrală a livrării de e- nu-şi permiteau nici o clipă de ră­
nergle electrică către zona minieră
Brad — Roşia Montană — ZIatna. J brigada II-a de timp. Flecare membru al echipei mun­ gaz. Toţi erau animaţi de aceeaşi

Răspund prin fapte Muncitoarea Maria Ciulea de — Nu. Nici prin glnd nu-mi tre­ cea cu îndîrjire. Snopii earu mis­ dorinţă: să treiere cit mai mult
la fabrica de încălţăminte „Ar­ ce. Tu ştii că eu nu arunc vorbe tuiţi cu repeziciune. Numărul sa­ ...Se apropia înserarea. Oame
chemării partidului deleana" din Alba Iulia este în vini. Ceea ce spun şi fac. Aşa cilor plini cu grîu creştea mereu
mereu fruntaşă în muncă. Ea îşi că să te (ii bine... sl sac după sac. era cîntărit şi pus nii nu încetineau deloc ritmul. Lu
In scrisoarea Comitetului Central bilă a capacităţii de producţie. O depăşeşte lunar sarcinile de în stivă. erau de parcă atunci începuseră
altă măsură importantă a fost pu­ ...Lucrul a început. In prima zi treaba.
ăl Partidului Muncitoresc Romîn, plan cu 4 la sută şi dă produse de treier, echipa comunistei Elena ...Este aproape ora 1 (13). Mai
nerea în funcţiune a coloanei de Stremţan, a făcut în 5 ore, 5.140 sînt doar cîteva minute pînă la — Cit am făcut ? — se adresă
condiţionarea griului, redueîndu-se de bună calitate. kg. grîu. l-a luat-o înainte celei­ sfîrşitul schimbului şi echipa Ele­
prin aceasta conţinutul de cenuşă In fotografie: Comunista Ma­ lalte echipe. nei Stremţan îşi făcu apariţia pe un colectivist, din virful stogului
din făină cu 10—15 la sută. arie. Cei doi şefi de echipă se în- nou început, delegatului de ba­
ria Ciulea la maşina de cusut. — Ei, ce zici tovarăşe Popa, tîlniră lingă clnlarul plin cu saci. toză.
Din partea muncitorilor se mă­ mă ţin de cuvîrit — l-a spus Elena
nifestă un Interes creşcînd faţă de Maşini şi utilaje noi — Ei, cum staţi — îl întrebă — Vă apropiaţi de 7.0001
Stremţan Iul Popa. Elena Stremţan pe Toma Popa. — Ii întrecem cu siguranţă / —
Îmbunătăţirea ca­ Lă întreprinderea minieră Barza con­ adăugă unul care lucra pe şira de
adresată colectivelor de muncă din lităţii făinii. Ei su- tinuă să sosească din ţară ş i. din ţă­ paie. i
rile prietene numeroase maşini şi uti­
laje noi. ®u ajutorul acestora, creşte 1XX>O O O O O O O O O O O O O o-; - • 7 — Te ţii. Dar ce crezi că eu mă — Uite, acum ne dă rezultatul — Daţi-i zor că se apropie sfîr
capacitatea de producţie şi se uşurează
sectoarele panificaţie ş’j morărit, munca minerilor. wmm şitul schimbului. Să nu rămînem
cumva de ruşine — zise şefa de e
se arată printre altele, că trebuie

acordată o atenţie deosebită îmbu­ chipă •OOOQWQ'

nătăţirii continue a calităţii făinii. îndemnul el a avut darul de a

lin regiunea noastră, cea mai mare da un nou Impuls muncii. Se în­

ţinltate producă­ ii tunecase de-abinelea. Batoza a fost

toare de făină este ?mită. Toţi oamenii. în frunte cu

moara „Nicolae P e n t r u p l i n e a d e c e a m a i praveghează cu a- Numai în luna: iulie a. c. au fost şefa tor de echipă, s-an slrîns în

Şălcescu“ din Alba hună ca lifa fe " tenţie agregatele puse în exploatare 17 ventilatoare Pro- jurul delegatului de batoză care
hodka, 97 vagonete basculante, 18 tro- clniărea ultimii saci cu grîu. L-au
iulia“. însufleţit ___ ___ — Şi respectă cu rigu­ lii pneumatice, 55 perforatoare tip lăsat să-şi facă calculele şi apoi
@.P. 23, şi două maşini de extracţie l-au întrebat scurt ¦
,ţ(e chemarea parti­ rozitate procesul tip 2 BM-3000 primite din U.R.S.S.
— CU?
dului, colectivul de muncitori de de producţie. —O—
Răspunsul a venit tot atlt de la­
'Şţci a pornit la muncă hotărît să Pentru asigurarea unei calităţi Sprijinind campania conic.

ţSbţină făină, care să asigure pre­ corespunzătoare, se fac mereu ana­ agricola — 7.345 kg.!
— Mîine dimineaţă — zise L-
pararea unei pîini de cea mai bună lize de laborator,' stabilindu-se pre­ Duminică, 30 iulie, organizaţia lena Stremţan — să-i spuneţi Iul
de bază U.T.M. din cadrul gospo­ Popa şi oamenilor din echipa lui
calitate. cis gradul de umiditate, conţinutul dăriei agricole colective din Turdaş, să-şt siringă bine cureaua, dacă
raionul Orăştie, a organizat o zi de vor să ne ajungă din urmă.
Astfel, pe luna iulie, acest colec­ de gluten şi alte calităţi ale făinel muncă patriotică cu tinerii, în Apoi se adresă tovarăşilor de
scopul terminării cît mai de vreme muncă: acum haideţi acasă! si
tiv a reuşit să-şi realizeze sarcinile Toate acestea au făcut ca de Ia o a lucrărilor din campania de re­ o luă înainte spre sat.
coltare şi treieriş. Oameniit femei şi bărbaţi, mer­
c|e plan, la producţia globală în pro­ zi la alta, calitatea făinei să fie tot geau voioşi. Glumeau între ei şi
In acea zi, 15 utemişti din Turdaş, rîdeau. Erau bucuroşi de rezulta­
porţie de 101,24 la sută, Iar la pro- mai bună, ceea ce se resfrînge şi a- muncind două -ore şi jumătate, au tul muncii lor.
treierat cu combinele 4.300 kg. grîu. ...Ambele echipe merită felicitări
’«ucţia marfă în proporţie de 101,19 supra calităţii produselor de pani­ Rezultatele erau şi mai frumoase
dacă n-ar fi intervenit ploaia, care pentru strădaniile depuse. Ele au
la sută. ficaţie din regiunea noastră şi din i-a împiedic-! pe tineri să continue realizat doar cu o batoză care are
acţiunea întreprinsă. norma zilnică 10.000 kg., mal
' Progrese simţitoare s-au făcut în alte regiuni ale ţării. mult de 14.000 kg.

jjoeastă perioadă şi pe linia îmbu­ In lupta pentru calitate, s-au si­ N. BADIU

nătăţirii continue a calităţii pîinii. tuat' mereu în frunte, comuniştii

Iţi acest scop, s-a întocmit un mi­ Ioan Duca, Nicolae Giobanu, ute-

nuţios plan de măsuri tehnico-orgâ- mistul Ilie Brădilă şi alţii. Munci­

f'zatorice care, tradus în viaţă, a torii de aici, sub conducerea orga­
ut o influenţă pozitivă asupra ca- nizaţiei de partid, sînt hotărîţi a i.
ăţii făinii. şi în \iitor făina produ.să de ei să

^Printre altele' puteni aminti re- se bucure de o apreciere binemeri­

bţganizarea motoarelor de forţă, tată din partea consumatorilor;

cebâ ce a dus la mărirea considera- M. RUGINESCU IN FOTOGRAFIE: Elena Stremţan şi Toma Popa.