Page 14 - 1961-08

mp 2
C ® m M e tn la iI r e g io n a l «le p a r t i d H u n e d o a r a c u p r i v i r e l a în d e p lin ir e a s a r c in i lo r
tr a s a te d e c e l d e a l llld e a C o n g re s a l P .M .R . p r iv in d c o n s tru ire a s o c ia lis m u l »1
Congresul al IIMea al P.M.R. nomico-organlzatorke a unităţilor
a elaborat un vast program de agricole socialiste.
dezvoltare a economiei naţionale
în viitorii 6 ani, stabilind în ace­
laşi timp şi obiectivele măreţe ce
se vor înfăptui în perspectivă, pînă
în 1975. Hotărîrile Congresului au
însufleţit pe oamenii muncii de pe
întinsul patriei şi i-a mobilizat la
o luptă hotărîtă pentru a da viaţă
sarcinilor de plan în industrie, agri­
cultură, transporturi, pe tărîm cul­
tural etc.
Aşa cum se subliniază în Rapor­
tul tovarăşului Gheorghe Gheor-
ghlu-Dej la Plenara C.C. a1. P.M.R.
din 30 iunie — 1 Iulie a.c., reali­
zarea şi depăşirea planului de stat
pe. 1960 crează condiţii favorabile
pentru îndeplinirea cu succes a
şesenalulul,
in primele 5 luni ale acestui
an — se arată în raport — pla­
nul producţiei globale industriale
pe ansamblul economiei naţionale
a fost îndeplinit în proporţie de
103,4 la sută obţinîndu-se peste
plan o producţie în valoare de mai
mult de un miliard de lei. Faţă
de aceeaşi perioadă a anului tre­
cut producţia industrială a cres­
cut cu 17 la sută.
La obţinerea acestor succese re­
marcabile o contribuţie însemnată
au adus-o şi oamenii muncii din
regiunea Hunedoara.
Îndrumate permanent de către
organizaţiile de partid, colectivele
de muncitori, ingineri şl tehnicieni
din întreprinderile regiunii noastre
luptă cu elan sporit pentru reali­
zarea sarcinilor de plan şi a an­
gajamentelor luate în întrecerea so­
cialistă. Astfel, în primul semes­
tru al acestui an, planul produc­
ţiei industriale globale a fost în­
deplinit în proporţie de 102,7 la
sută.
In această perioadă s-au dat
în folosinţă oamenilor muncii în
oraşele şi centrele muncitoreşti ale
regiunii peste 1.000 apartamente.
Volumul de mărfuri vîndute cu
amănuntul prin comerţul socialist
a fost cu 117 milioane lei mal
mare ca în aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut. Aceasta reflectă creşte­
rea continuă a nivelului de trai
al oamenilor muncii.
Plenara C.C. al P.M.R. din 30
iunie — 1 iulie a.c. a analizat re­
zultatele obţinute în îndeplinirea Di­
rectivelor celui de-al III-lea Con­
gres, privind dezvoltarea agricul­
turii şi a stabilit măsuri în vede­
rea încheierii, pînă în 1965, a pro­
cesului de colectivizare a agricul­
turii, întărirea economico-organlza-
toiică a unităţilor socialiste şi
creşterea continuă a producţiei a-
gricole.
in urma măsurilor polltico-orga-
nircatorice luate de către Comite­
tul regional de partid, în perioada
care s-a scurs de la Congresul al
111-lea al P.M.R. şi pînă în pre­
zent, s-au înregistrat rezultate de
seamă în direcţia transformării so-
fllisţe la sate şi a întăririi eco-
Creşterea producţiei agricole
in condlţiunile regiunii noastre,
creşterea producţiei agricole este
foarte strîns legată de ridicarea
fertilităţii solului. O parte a tere­
nului arabil este aşezat în zona
de deal şi munte, avînd o fertili­
tate scăzută. Chiar în zona de şes
există suprafeţe de teren de slabă
fertilitate, datorită faptului că ele
au ppermeabilitate prea mare sau
că suferă de exces de umiditate.
Printre măsurile care sporesc fer­
tilitatea solului — aşa cum s-a a-
râtat în Raportul C.C. al P.M.R.
la plenara din 30 Iunie — 1 iulie
a.c., o atenţie deosebită trebuie a-
cordată folosirii pe scară din ce
In ce mai mare a îngrăşămintelor
organice. De la efectivele de anima­
le pe care le avem în prezent în
cuprinsul regiunii, se obţin peste
1,8 milioane tone îngrăşăminte or­
ganice, cu care se pot îngrăşa a-
nual peste 80.000 ha. In 1960 au
fost îngrăşate cu asemenea îngră­
şăminte 70.000 ha., adică 35 la su­
tă din terenul arabil. In 1961, su­
prafaţa îngrăşată cu gunoi de
grajd ajunge la 82.000 ha. teren
agricol.
In raport cu sporirea efectivelor
de animale vor creşte şi cantită­
ţile de îngrăşăminte naturale, ast­
fel, îneît, în anul 1965 se vor produce cereale, chiar şi acolo unde se apli­
peste 2,5 milioane tone, cu care se
vor îngrăşa circa 100 mii ha. De­
şi foloasele acestuia sînt bine cu­
noscute, totuşi în modul de pregă­
tire şi de aplicare mai persistă
încă o serie de deficienţe. Fermen­
tarea, în multe cazuri, se face cu
mari pierderi, din cauză că nu
se dă atenţia cuvenită aşezării Iui
în platforme. Unele unităţi mai
"irorfică obiceiul de s-l împrăş- producţie a acestor terenuri este ne­ gim pluviometric bogat şi tere­ de lapte, în aşa fel, ca în anul cultivate cu porumb siloz, trebuie iunie — 1 iulie ac . să Fie reali­ me ale construcţiei socialiste 13
Ci pe ehTip cu mult timp înainte cesar să se treacă în cel mai scurt nuri în cea mai mare parte aşezate. 1961 să 9e realizeze în medie pe pus un mare accent pe extinde­ zate cu succes. Este necesar să sate si a sporirii producţiei agrlcold,
>4%
$ il Á P © R T U L
la s a te şl d e z v o lta re a a g r ic u ltu r ii
Sectorul cooperatist al agricul­
turii regiunii cuprinde în prezent
81,48 la sută din numărul total
al gospodăriilor ţărăneşti, 83,7 la
sută din suprafaţa arabilă şl 80,4
la sută din suprafaţa agricolă.
Perioada de după Congres este
caracterizată ’de intensificarea rit­
mului de trecere a ţăranilor înto­
vărăşiţi în gospodăriile agricole co­
lective. Astfel, de la 1 iulie 1960
şi pînă la 1 iulie 1961, au intrat în
gospodăriile colective 18.891 fa­
milii cu 50.748 ha. Aceasta înseam­
nă că numărul familiilor intrate în
G.A.C. a crescut cu 69,1 la sută,
iar suprafaţa cu 60,3 la sută faţă
de aceeaşi perioadă a anilor 1959-
1960.
In raioanele lila, Sebeş, Alba,
oraş Deva şi Hunedoara, în linii
mari, procesul de colectivizare se
apropie de sfîrşit. Acest lucru se
datoreşte muncii politico-organlzato-
rice desfăşurate cu perseverenţă de
către organele şi organizaţiile de
partid, sfaturile populare şi cele­
lalte organizaţii de masă.
Sînt create toate condiţiile ca
procesul de terminare a colectivi­
zării satelor de şes şi coline să
fie încheiat înainte de data stabi­
lită de Congres.
Comitetele raionale şi orăşeneşti
de partid, comitetele executive ale
sfaturilor populare trebuie să ve­
gheze şi pe mai departe ca tran­
sformarea socialistă a agriculturii
să continue cu respectarea strictă
a liberului consimţămînt al ţărani­
lor muncitori, combătînd cu severi­
tate orice încercare de încălcare a
acestui principiu leninist.
Este necesar să ducem în con­
tinuare o muncă temeinică şi per­
severentă pentru întărirea econo-
mico-organizatorică a gospodăriilor
agricole colective.
Partidul orientează agricultura pe
calea dezvoltării intensive şi mul­
tilaterale, punînd accent deosebit
pe dezvoltarea întregii producţii a-
gricole, în special grîu şi porumb
pentru faptul că acestea permit să
se asigure un puternic avînt al
creşterii animalelor, ceea ce în­
seamnă mai multă carne, mai mult
lapte, mai multe ouă, necesare îm­
bunătăţirii apropizionării populaţiei. din Geoaglu să asigure întreaga
Directivele Congresului al III-lea
al P.M.R. prevăd ca pînă în anul
1965, producţia globală agricolă să
crească în condiţii climaterice nor­
male cu 70-80 la sută faţă de anul
1959. Dotarea agriculturii cu tot
mai multe mijloace mecanizate, se­
minţe de mare productivitate, can­
tităţi sporite de îngrăşăminte, asis­
tenţă tehnică mai calificată, asi­
gură condiţii din ce în ce mal
bune pentru punerea în valoare
a tuturor resurselor de care dis­
pune agricultura ncastră socialistă.
O atenţie deosebită se acordă
culturii legumelor. In regiunea
noastră, cu numeroase centre mun­
citoreşti, cu o populaţie în conţi-
de efectuarea arăturilor, fapt care
duce la scăderea conţinutului său
de azot, iar încorporarea sub ară­
tură nu se face întotdeauna la adîn-
cimea corespunzătoare. Aceste defi­
cienţe provoacă, în unele cazuri,
pierderi de azot în proporţie de
peste 50 la sută.
Conducerile gospodăriilor colecti­
ve şi ceilalţi colectivişti din uni­
tăţile care au întrebuinţat îngră­
şăminte minerale, s-au convins de
eficacitatea lor, fapt dovedit de
cerinţa crescîndă faţă de acestea.
Pe de altă parte, trebuie să mai
arătăm însă că sînt cazuri cînd
unele conduceri ale gospodăriilor
colective solicită şi cheltuiesc bani
pentru procurarea de îngrăşăminte
ca apoi, în loc să le folosească,
le depozitează la întîmplare, unde
din cauza intemperiilor se degra­
dează, pierzîndu-şi din eficacita­
te. Asemenea neglijenţe pot fi în-
tîlnite şi la unele cooperative care
ţin îngrăşăminte în condiţiunl neco­
respunzătoare.
Pe măsură ce Industria chimică
va reuşi să livreze suficiente canti­
tăţi de îngrăşăminte minerale, va
trebui ca unităţile socialiste să
treacă la administrarea lor raţiona­
lă pe toate suprafeţele cultivate cu
că gunoi de grajd.
Suprafeţele de terenuri podzoli-
ce, în cuprinsul regiunii, însumea­
ză peste 80.000 ha. Aceste terenuri
spălate, cu aciditate ridicată, au
un efect negativ asupra vegetaţiei,
ceea ce face ca fertilitatea lor să
se menţină la un nivel foarte scă­
zut.
Pentru creşterea capacităţii de
~W Ü M U Q
CaHESWOTZ
text prescurtat
nuă creştere, unde se consumă mari
cantităţi de legume şi zarzavaturi,
suprafaţa cultivată cu asemenea
produse nu se ridică încă la nivelul
posibilităţilor.
Faţă de această situaţie, comite­
tul executiv al sfatului popular re­
gional şi comitetele executive ale
sfaturilor populare raionale, sub în­
drumarea organelor de partid, vor
trebui să la din timp măsuri în
vederea sporirii continue a supra­
feţelor cultivate cu legume şi zar­
zavaturi, stabilind un număr de
3-4 gospodării colective din fiecare
raion, situate în jurul - centrelor
muncitoreşti, care să se speciali­
zeze în producerea de legume şi
zarzavaturi.
Organele cooperaţiei de consum
trebuie să-şi îmbunătăţească siste­
mul de contractare şi mal ales ac­
tivitatea de preluare a produselor
la timp, respectînd întocmai clau­
zele contractuale şi graficele de li­
vrare.
O plantă rentabilă cu multiple
utilizări, care are o veche tradi­
ţie în regiunea noastră, este car­
toful. Condiţiile pedoclimatice favo­
rabile, au făcut ea atît suprafaţa
cultivată cu această plantă, cît şi
producţia să crească continuu.
Directivele Congresului al III-lea
prevăd ca pomicultura şi viticultu­
ra să se dezvolte pe suprafeţe care
sînt improprii. culturii cerealiere,
plantările să se facă numai cu
viţă nobilă şi să se respecte pro­
porţia între speciile de pomi fruc­
tiferi şi struguri pentru vin şi
masă.
Analizînd sub acest aspect si­
tuaţia în care se află patrimoniul
vlti-pomicol din regiunea noastră,
constatăm că suprafaţa de 4.400
ha. cu vie şi 6.500 ha. <5u pomi
este mult prea mică faţă de posi­
bilităţile de extindere a acestor
plantaţii. In raioanele Alba, Sebeş,
Orăştîe, lila, Haţeg, Brad, oraş De­
va şi Hunedoara, mai sînt supra­
feţe însemnate improprii culturii
cerealelor şi care corespund din
toate punctele de vedere plantări­
lor de pomi şi vii. Unele gospo­
dării colective din raioanele Alba
şi Sebeş vor trebui specializate
pentru producerea materialului să-
ditor viticol, iar staţiunea horticolă
cantitate de material săditor pomi­
col necesar.
In acest scop, comitetele raio­
nale de partid şi sfaturile populare,
pe baza unor studii întocmite de
cadrele de specialitate, vor stabili
măsuri care să ducă la valorifi­
carea tuturor terenurilor care se
pretează a fl plantate cu pomi şi
vii, ţinînd seama de cerinţele faţă
de specie, climă şi sol. Extinderea
suprafeţelor cu specii valoroase va
trebui să ducă la înlocuirea trepta­
tă, prin defrişarea suprafeţelor ocu­
pate cu pomii care sînt în declin
şi a viilor hibride, îndeosebi cele
amplasate la şes.
timp la aplicarea amendamentelor
calcaroase. Avem suficiente zăcă­
minte de piatră de var în toate ra­
ioanele şi va trebui, începînd încă
din anul 1962, prin industria lo­
cală şi forţele proprii ale gospo­
dăriilor colective să se organizeze
acţiunea de măcinare a rocilor de
var, în aşa fel îneît, anual, să
fie îmbunătăţită o suprafaţă de
5.000 ha.
Va trebui ca în cel mai scurt
timp, specialiştilor din gospodăriile
de stat şi gospodăriile colective, să
li se asigure aparatura necesară
pentru analize agro-chimice simple,
să se acorde o mai mare atenţie
organizării caselor-laborator în fie­
care G.A.G., iar utilizarea îngră­
şămintelor chimice şi a ierbicidelor
să se facă în cantităţile şi combi­
naţiile cerute de însuşirile fiecărei
parcele de teren şi de cerinţele fie­
cărei plante.
Pînă în anul 1965 se prevede
ca suprafaţa arabilă a ţării să
crească de la 9.800.000 ha. la
10.200.000 ha. Legat de această sar­
cină, în regiunea noastră, suprafaţa
arabilă în anul 1962 va trebui să
ajungă la 200.500 ha. Rău este că
nu se acordă grija cuvenită pen­
tru înlăturarea oricărei risipe de
teren arabil. Există aproape în toa­
te raioanele gospodării colective
care au părăsit suprafeţe întinse
de teren arabil situate în zena de
deal, pe care Ie Folosesc ca pă­
şuni sau fineţe, dar nu s-au îngri­
jit ca cel puţin în aceeaşi măsură
să transforme în arabii alte tere­
nuri de la şes care au o produc­
tivitate mai mare.
Prin specificul regiunii, cu re­
pe pante, procesul de eroziune a
solului se accentuează din an în
an. Avem peste 11.000 ha. ero­
date care şi-au pierdut total ca­
pacitatea de producţie, lai alte cir­
ca 70.000 ha, se găsesc în diferite
stadii de erodare.
Pe lingă lupta ce trebuie dusă
în vederea ridicării capacităţii de
producţie a pămîntului, prin folosi­
rea raţională a fondului funciar,
un mijloc important de creşterea
producţiei agricole, îl constituie
mal ales extinderea Irigaţiilor pe
toate suprafeţele unde sursele de
apă ne stau la dispoziţie şi care,
cu cheltuieli relativ mici, pot fi
amenajate în vederea satisfacerii
cu apă a plantelor cultivate.
In timp ce în sectorul de stat,
suprafaţa Irigată s-a extins în ul­
timii doi ani cu peste 400 ha., în
sectorul cooperatist şi individual,
din acest punct de vedere, nu s-au
făcut progrese mari.
Ţinînd' seama de posibilităţile de
Irigare pe care ni le oferă cursul
apelor din cuprinsul regiunii şi mai
ales de faptul că suprafeţe întin­
se de teren pot fi Irigate gravita­
ţional, fără prea multe cheltuieli,
Dezvoltarea sectorului zootehnic
întărirea economico-organizatorl-
că a gospodăriilor agricole colective, lapte, cu 350 litri mai mult ca în
este legată nemijlocit de dezvolta­
rea creşterii animalelor. Experien­
ţa a dovedit că acele gospodării
care au ştiut să îmbine în mod
raţional cultura plantelor cu creş­
terea animalelor, au obţinut veni­
turi mari şi, ceea ce este foarte
important, realizează venituri în
tot timpul anului.
Specificul regiunii oferă mari po­
sibilităţi pentru extinderea şi dez­
voltarea şeptelului. Păşunile şi fî-
neţele naturale reprezintă 57 la su­
tă din suprafaţa agricolă a regiu­
nii, Iar din terenul arabil peste 13
la sută se cultivă cu plante de nu­
treţ. La aceste condiţii naturale
deosebit de favorabile creşterii ani­
malelor, se ă(făUgă! priceperea şl
tradiţia de burii brescători a ţăra­
nilor din regiune.
Sub îndrumarea comitetului re­
gional de partid, comitetul execu­
tiv al sfatului popular regional a
luat o serie de măsuri în scopul
de a sprijini dezvoltarea şeptelului
în G.A.C. şi de creşterea produc­
ţiei animaliere. La 1 ianuarie 1961,
gospodăriile agricole colective deţi­
neau : 14.703 capete bovine din ca­
re 6.959 vaci şi junlnci, 2.837
porci din care 1.022 scroafe şi
42.636 ovine.
Potrivit Hotărîrll C.C. al P.M.R.
şi a Consiliului de Miniştri cu pri­
vire la stimularea creşterii anima­
lelor, gospodăriilor agricole colecti­ rilor în ferme mari care să ducă la
ve le-au fost acordate credite pe
termen lung şi fără dobîndă pen­
tru procurarea, de vaci, viţele şi
materiale de construcţie în valoare
de peste 26.000.000 Iei. Ca urmare
a aplicării hotărîrll, efectivul de a- gricole colective numai 53 au stupi, nalizele făcuta de Biroul Comitetu­ se preocupe îndeaproape de întrea*
nimale proprietate obştească va tre­ Iar gospodăriile de stat deţin doar lui regional Şî birourile comitete­ ga activitate a unităţilor agricole
bui să crească pînă la sfîrşltul
anului 1961 la 26.200 bovine din
care 11.461 vad, 8.000 capete por­
cine din care 2.500 scroafe, 75.000
ol din care 40.000 cu lînă fină şi
semifină.
In 1965, animalele proprietate ob­
ştească vor trebui să ajungă la bo­
vine 42,6 capete la 100 ha. din
care vaci 21,3; porcine 31 din care
scroafe 7,8 ; ovine 220.000 din care
140.000 cu lînă fină şi semifină,
revenind la 100 ha. 120,2 capete.
O sarcină permanentă ce revine
organizaţiilor de partid, sfaturi­
lor populare, conducerilor gospodă­
riilor de stat şi colective, este de
a lua toate măsurile ca, pe baza
unei selecţii riguroase, să-şi forme­
ze animale matcă proprii, să păs­
treze, să crească şi să îngrijească
raţional prăsila care constituie
principala sursă de mărire a efec­
tivului de animale.
Un număr însemnat de gospodă­
rii colective au îngrijit în condi-
ţiunl bune animalele, aplicînd o fu­
rajare diferenţiată, lucru ce a fă­
cut ca în aceste unităţi, producţia
de lapte să depăşească 2.500 şi
chiar 3.000 litri pe cap de vacă
furajată, iar producţia medie pe
regiune a fost în 1960 de 1.850 li­
tri din care 1.450 litri lapte marfă.
Sînt însă gospodării colective ca
cele din raionul Brad. unde produc­
ţia medie pe cap de vacă furajată
a fost de numai 616 litri, deşi în
acest raion sînt condiţiuni bune de
întreţinerea şi furajarea animale­
lor.
Organele şi organizaţiile de par­
tid, sfaturile populare trebuie să
depună eforturi susţinute în vede­
rea sporirii continue a producţiei
apreciem că suprafaţa irigată pînă
în anul 1965 va trebui să crească
la cel puţin 5-6 mii ha., extinzîn-
'du-se şi asupra culturilor de cîmp
şl îndeosebi la porumb.
In acest scop, aparatul tehnic de
specialitate din cadrul O.R.I.F. şi
'din reţeaua agronomică, sub con­
ducerea organizaţiilor de partid,
vor trebui să studieze cu atenţie
toate sursele de apă şi să utilizeze
toate posibilităţile existente pentru
amenajarea terenurilor ce se pre­
tează la irigat.
Directivele Congresului al III-lea
al partidului au stabilit ca sarcină
extinderea pe scară largă a meca­
nizării şi electrificării unui însem­
nat volum 3e lucrări din agricul­
tură.
Se poate aprecia că în urma îm­
bunătăţirii muncii politice în rîndul
mecanizatorilor, şl ca rezultat ăl
creşterii conştiinţei şl ă răspun­
derii faţă de muncă, aceştia exe­
cută an de an lucrări de mai bu­
nă calitate. Succese de seamă ău
fost obţinute de către S.M.T. în
reducerea preţului de cost, la rea­
lizarea de economii peste plan.
cap de vacă furajată 2.200 litri
anul 1960.
Trebuie să arătăm că mai avem
un număr însemnat de gospodării
colective care nu au aplicat în
practică principiul cointeresării ma­
teriale, retribuind îngrijitorii-mul-
gători cu zile-muncă fixe şi nu
după producţie, fapt ce-1 determină
să nu fie suficient de cointeresaţi
în obţinerea unor producţii tot mai
sporite. In alte părţi se practică
obiceiul ca îngrijitorii să deserveas­ zenta doar 37 la sută.
că sectorul zootehnic prin rotaţie,
la intervale scurte. Aceste prac­
tici sînt dăunătoare, duc la dimi­
nuarea producţiei şi la deprecierea
calitativă a animalelor. Dacă u-
nele gospodării şi-au format ferme
în care cresc şi îngraşă un număr
însemnat de porci, nu acelaşi lu­
cru se petrece în alte gospodării
care, deşi au bază materială asigu­
rată, neglijează această importantă
ramură de producţie.
O slabă preocupare se manifes­
tă şi în ceea ce priveşte creşterea
păsărilor. Un număr de gospodării
colective şi-au creat loturi mici de
păsări, din care cauză ele sînt ne­
rentabile. Datorită acestui fapt, s-a
format şi părerea greşită a unor
conduceri de unităţi că această ra­
mură nu ar aduce venituri.
Comitetul regional de partid con­
sideră că toate G.A.C. au posibi­
litatea să dezvolte creşterea păsă­
obţinerea de venituri însemnate.
Un sector de producţie care a
fost mult neglijat de către gospo­
dăriile de stat şi colective este api­
cultura. Din cele 257 gospodării a-
un număr de 584 familii de albine.
Această atitudine este cu totul ne-
justiflcată dacă avem în vedere fap­
tul că în regiuns sînt condiţii
prielnice pentru dezvoltarea api­
culturii.
- Este necesar ca şi în acest do­
meniu să se facă o cotitură ra­
dicală în sensul convingerii colec­
tiviştilor de a extinde albinărltul,
nu numai în gospodăriile colecti­
ve, ci şi în gospodăriile lor per­
sonale.
Condiţia principală pentru reali­
zarea sarcinilor în domeniul dez­
voltării creşterii animalelor şi ridi­ echipe, acestea exlstînd într-un nu­
cării productivităţii lor este asigu­
rarea unei bogate baze furajere.
Plenara G.G. al P.M.R. din 3-5
decembrie 1959 a stabilit măsuri
în vederea obţinerii de producţii
sporite de carne şi lapte prin pro­
ducerea de cantităţi însemnate de
furaje şi îndeosebi a porumbului
siloz.
Cu toate acestea, o perioadă de
timp, au existat reţineri în cultiva­
rea şi însilozarea acestui valoros
furaj. In urma muncii politice des­
făşurate de organizaţiile de partid
şi a convingerii practice a colec­
tiviştilor de valoarea nutritivă ce
o conţine porumbul siloz, s-a tre­
cut an de an la sporirea suprafe­
ţelor însămînţate cu această plantă.
In anul 1961, s-au însămînţat cu
2.700 ha. mai mult decît în 1960
şi cu 4.800 ha. mai mult decît
în 1959. Pentru anul 1965 se pre­
vede a se cultiva, cu porumb si­
loz, peste 10.000 ha. de la care să
se obţină o producţie medie de cel
puţin 40.000 kg. masă verde la
hectar.
Paralel cu creşterea suprafeţelor
rea culturilor trlfoliene care, pe planificat a se construi 194 graj­
lîngă faptul că sînt furaje de ca­ duri pentru 17.167 capete bovine,
litate superioară, contribuie şi la
îmbunătăţirea fertilităţii solului.
Păşunile şi fîneţele existente în
regiune satisfac, alături de porum­
bul siloz şi celelalte plante de nu­
treţ cultivate, necesarul de furaje
şi permit întocmirea uno<* raţii
complete şi variate.
Pentru ridicarea producţiei păşu­
nilor şi fîneţelor, comitetele raio­
nale de partid şi sfaturile popu­
lare vor lua măsuri de a aplica
întregul complex de lucrări agro­
tehnice, iar pentru extinderea aces­
tor suprafeţe se vor efectua schim­
buri de terenuri între gospodăriile
colective şi D.R.E.F.
In vederea adăpostlrli efectivului
de animale, pentru anul 1961 s-au
Atenţie deosebită dezvoltării proprietăţii
obşteşti
Ca urmare a măsurilor luate de
organele şi organizaţiile de partid
în scopul întăririi economico-orga­
nizatorice a G.A.C., an de an s-a
înregistrat o creştere simţitoare a
averii obşteşti şi o dezvoltare mul­
tilaterală.
Creşterea averii obşteşti şi a fon­ mează aproape 16 milioane lei,
dului de bază a influenţat pozitiv
şi asupra veniturilor gospodăriilor
colective. In cursul anului 1960,
gospodăriile colective au realizat
venituri băneşti în valoare de peste
44 milioane lei, din care aproape
25 milioane s-au obţinut din pro­
ducţia vegetală, ceea ce reprezintă
56,2 la sută din venitul total.
Analizînd structura formării veni­
turilor realizate, rezultă că în anul
1960, peste 40,5 la sută din totalul
veniturilor reprezintă contra-valoa-
rea produselor livrate către stat,
în timp ce în 1959 aceasta repre­
Rezultatele bune obţinute de gos­
podăriile colective în realizarea u-
nor venituri mai mari, au deter­
minat o creştere şi a veniturilor
In fiecare 6.A.C. - cadre tehnice
corespunzătoare
Un rol însemnat in realizarea
sarcinilor trasate de plenara C.C.
al P.M.R. din 30 iunie — 1 Iulie
a.c. îl au cadrele tehnice. In re­
giune avem un număr de 165 gos­
podării colective care îndeplinesc
coeficienţii economici pentru a pu­
tea încadra un inginer sau tehni­
cian agronom. Din acestea, 63 gos­
podării sînt încadrate cu perso­
nalul respectiv. Este necesar însă
ca pe măsura asigurării gospodă­
Munca de p a rtid -la nivelul sarcinilor
actuale
La îmbunătăţirea muncii organi­ dăm o atenţie deosebită îmbunătă­
zaţiilor de partid din G.A.C. au ţirii activităţii de partid, a muncii
adus o contribuţie însemnată a- sfaturilor populare, care trebuie să
lor raienale d<:. partid, privind în­
tărirea şt consolidarea sectorului
socialist al agriculturii. In urma
acestor analize au fost stabilite
măsuri concrete care au ajutat or­
ganizaţiile de bază să înlăture mul­
te din lipsurile care au existat în
activitatea lor.
Ca rezultat al măsurilor luate de
birourile comitetelor raionale de
partid, în toate G.A.C. au fost
constituite organizaţii de bază
sau nuclee de partid. Nu s-a
pus însă accent pe înfiinţarea
giupelor de partid pe brigăzi şi
măr restrîns de unităţi, deşi în ul­
timul timp, datorită lărgirii gos­
podăriilor, au fost create condiţii
de organizare a acestora.
Pentru antrenarea unui număr
cît mai mare de colectivişti şi ca­
dre de specialitate în rezolvarea
sarcinilor ce stau în faţa organi­
zaţiilor de bază, organizaţiile de
partid din toate gospodăriile, şi-au
format active largi fără de partid,
care, acolo unde sînt folosite cu
eficienţă, contribuie în mare mă­
sură la rezolvarea principalelor
probleme politice şi economice ce
stau în faţa unităţii respective.
Este pozitiv faptul că în marea
majoritate a G.A.C. organizaţiile
de partid au urmărit să reparti­
zeze membrii şi candidaţii de par­
tid în sectoarele hotărîtoare ale pro­
ducţiei, asigurînd astfel îmbunătă­
ţirea muncii politice şi legarea el
de sarcinile economice în toate sec­
toarele de activitate.
Avem toate condiţiile necesare, ca
măsurile prevăzute în Raportul pre­
zentat de către tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej ia plenara din 30
Nr. 2057
84 saivane, 130 adăposturi pentru
porci şi 10 coteţe de păsări. Deşi
ne aflăm în a doua jumătate a anu­
lui, pînă în prezent, din 740 obiec­
tive prevăzute a se da în folosinţă
în acest an, nu au fost începute
decît 320 din care terminate 106.
Birourile comitetelor raionale de
partid şi sfaturile populare vor
trebui să ajute mai îndeaproape
gospodăriile colective în grăbirea
ritmului de construcţii, în aşa Fel
tricît, pînă la 1 oct. 1961, toate
obiectivele planificate să poată fi
date în exploatare. Nerealizarea'
construcţiilor prevăzute atrage du­
pă sine imposibilitatea realizării
efectivelor planificate, atît pentru
anul 1961 cît şi pentru anii urmă­
tori.
personale ale colectiviştilor Ia
ziua-muncă.
In cursul anului trecut, gospo­
dăriile colective au repartizat la
ziua-muncă membrilor colectivişti,
peste 20 mii tone cereale, iar ba­
nii acordaţi la zile-muncă însu­
ceea ce reprezintă 36 la sută din
veniturile totale realizate, faţă da
34 la sută cît s-a repartizat în
1959.
Mai sînt însă gospodării, care
obţin rezultate nesatisfăcătoare, în
raport cu condiţiile şi posibilităţile
de care dispun. Din rîndul aces­
tora putem enumera G.A.C. Benic,
raionul Alba, Ostrov, raionul Ha­
ţeg, Bretea Mureşană, raionul lila,
Beriu, raionul Orăştie, Caraci, Bai
ia de Criş, Rişca, raionul Brad etc.,
unde din lipsa de îndrumare sufi­
cientă din partea birourilor comitea
telor raionale de partid şi îndeo­
sebi a sfaturilor populare, aceste
unităţi nu desfăşoară o activitate
de producţie normală.
riilor colective cu cadre tehnice,
organizaţiile de partid, sfaturile
populare şi conducerile unităţilor
să asigure acestora condiţii de
muncă şi viaţă corespunzătoare.
Trebuie luate măsuri ca acele
cadre de specialitate agricolă care
lucrează în alte sectoare ce nu
au nici o contigenţă cu agricul­
tura să fie îndrumate spre unită-i
ţile agricole.
socialiste, să rezolve la timp şl cu
competenţă toate problemele legate
de dezvoltarea multilaterală a gos­
podăriilor agricole colective.
Să acordăm atenţie şi pe mai depar­
te repartizării membrilor şi candida­
ţilor de partid din gospodării, în
brigăzile de cîmp şi la fermele zoo­
tehnice, la construcţii, acolo unde
se hotărăşte soarta îndeplinirii
planurilor de producţie.
Munca de primire în partid la sa­
te să fie orientată mal mult
spre organizaţiile de bază care ne­
cesită a fi întărite în primul rînd;
să fie atraşi colectiviştii şi înto­
vărăşiţi! care dovedesc prin fap­
te că luptă cu hotărîre pentru
realizarea liniei politice a partidu­
lui, că sînt demni de înaltul titlu
de membru de partid. Trebuie, de'
asemena, să îmbunătăţim munca de
primire în partid a celor mai buni
Ingineri şi tehnicieni agronomi,
mecanizatori, zootehnlcieni, medici
veterinari şi altor specialişti din
agricultura regiunii.
In centrul preocupării activităJ
ţii de partid va trebui să stea rij
dlcarea continuă a nivelului polP
tic şi Ideologic al membrilor şf
candidaţilor de partid, înurmareâ
lor cu hotărîrile partidului şl gtî*;
vernului, cu cele mai importanţii
probleme ale economiei agrare.
Sarcinile mari care ne stau în
faţă în direcţia încheierii procesu­
lui de colectivizare şi a întăririi e-1
conomico-organizatorică a G.A.0.;
cer lărgirea şi intensificarea acti­
vităţii politico-educatlve, un coffJ
tact viu al cadrelor de partid şi cffi
stat cu oamenii muncii din agri­
cultură, pe care să-I lămurească 3=
supră celor mai importante problem