Page 15 - 1961-08
P. 15
2057 VRU M UL SOCIALISMULUI pag. 3
&
O consfătuire cu efect Spectacole cinematografice
6 AUGUST 1961
Era pe Ia începutul lui iunie. Tre au primit în cantităţi suficiente că lăiirii răspunderii în muncă, mobi DEVA; Vikingii; Zboară co
cuse a 3oua lună pe care construc rucioare, mistrii, fire cu plumb, corii; SIMERIA: Setea; HUNE
torii de locuinţe din Hunedoara o roabe ctc. lizării brigăzilor şi echipelor la în DOARA : Fii atentă, bunicuţă!; Spessart; ORAŞTIE Cenuşăreasa;
încheiaseră fără să-şi îndeplinească PETROŞANI: Adio copilărie; Pes Contemporanul secolului; SEBEŞ;
sarcinile. Ritmul de muncă pe şan- îmbunătăţirea compoziţiei forma- deplinirea planului. Ia buna gospo cuitorii de bureţi; ALBA IULIA: Imagini ale unul trecut glorios;
' !tier era nesatisfăcător. Calitatea ţiitor de lucru este încă una din Trenul prieteniei; Dama de pică; TEIUŞ: N-am ucis; ZLATNA: Cad
unor lucrări lăsa de dorit. problemele importante rezolvate în dărire a materialelor etc. Comunişti LONEA: Ultima zi, prima zl; frunzele; I U A: Porlul fără apăţ
urma consfătuirii. APOLDUL DE SUS: Viraj în
Ce părere au constructorii, frun ca tovarăşii Andrei Weber, Simion BRAD: Setea; HAŢEG: Hanul din noapte.
taşii de pe şantier? Propunîndu-şi La indicaţia comitetului de partid,
să afle această părere, redacţiile conducerea şantierului, împreună cu Napău, Iacob Ciorbă, Titi Brăniş-
ziarelor „Drumul socialismului” şi biroul organizaţiei de bază şi co tearut, Duţu frazarin şi alţii obţin
„Uzina noastră” au organizat îm mitetul de sindicat, a analizat si
preună cu Comitetul de partid al tuaţia tuturor brigăzilor şi a trecut cele mai bune realizări, mobilizînd
Î.C.S.H. o discuţie cu un grup de Ia o mal bună organizare a lor, a-
constructori fruntaşi — muncitori, vîndu-se grijă ca toate brigăzile să prin exemplul lor întreaga masă de
Ingineri şi tehnicieni — din cadrul fie omogene, ca fiecare să aibă un
şantierului. număr corespunzător de muncitori muncitori. 'n n r in n /* >
calificaţi. In fruntea formaţtilw djp
Aăulte au fost lipsurile scoase a- lucru au fost repartizaţi meseriaşii Situaţia şantierului a fost astfel f A I I ) 81 f
tunci la iveală. Eforturile construc cu cea mai bună pregătire profesio
torilor erau frînate de slaba apro n ali îndeosebi din rîndul membrilor îndreptată. Productivitatea muncii C
vizionare a punctelor de lucru cu şi candidaţilor de partid. Brigăzi
materiale şi scule, de lipsurile în lor condiţse de comunişti 11 s-au realizată în luna iunîe a fost cu 40 i ŞCOALA PROFESIONALA OE UCENICI
organizarea procesului de produc încredinţat locurile de muncă cele l A UZINEI „VICTORIA“
ţie şi alte deficienţe. Multe au fost mal grele la sută mai mare decît prevedeau
însă şl propunerile făcute în vede
rea îmbunătăţirii activităţii pe şan Munca brigăzilor care concură la sarcinile de plan. Trimestrul II a
tier. Trăgînd învăţăminte din cu- construcţia unui bloc a fost în aşa
vîntul participanţilor la discuţii, co fel organizată şi eşalonată îrţcît te fost încheiat cu 171 noi apartamente
mitetul de partid al întreprihderli, asigură o succesiune raţională â o-
organizaţia de bază de pe şantier peraţiilor de lucru, elimlnîndu-se în predate — adică cu 3 la sută mal
n-au lăsat ca cele spuse de frun grămădirile de oameni sau inver-
taşi, crlticile şi propunerile lor să mult decît prevedeau sarcinile de L aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pentru
rămînă vorbe în vînt. „SUfmuS şi c a l i t a t e a
plan şi cu 60.000 lei economii peste t a n u l ş c o l a r 7967| 7962 p r i m e ş t e u c e n i c i p e n t r u
Problemele ridicate în discuţia cu construcţiilor de locuinţe t urm ătoarele meserii:
fruntaşii au fost serios analizate plan la preţul de cost.
într-o şedinţă comună a biroului trebuie îm bunătăţite“
organizaţiei de bază şi conducerea .9 Aceste cifre nu exprimă însă toate
şantierului, care s-a ţinut chiar a
doua zi. Concluziile analizei au fost sarea operaţiilor. Prin grafice s-a rezultatele obţinute. Activitatea şan
materializate într-un plan concret stabilit la flecare punct de lucru
de măsuri tehnico-organizatorice şi cînd trebuie să înceapă şi cînd să tierului din ultimele două luni se L — Modelor; in lemn
politice. Pe baza acestui plan, care termine fiecare formaţie — de zi
a fost dezbătut apoi cu foţi cons dari, mozaicari, tîmplari, parche- caracterizează prin creşterea simţi L
tructorii într-o consfătuire de pro tari, instalatori de calorifere, zu toare a preocupării întregului colec
ducţie, conducerea şantierului a gravi etc. — lucrul respectiv. — Strungari în metale
luat măsuri practice în vederea îm tiv pentru îmbunătăţirea continuă
bunătăţirii organizării muncii, a- Respectarea acestei organizări a
provizlonării locurilor de muncă, fo contribuit mult la scurtarea timpu a calităţii construcţiilor. A crescut L
losirii mal depline a utilajelor. In lui de execuţie, la înlăturarea situa
funcţie de posibilităţile reale, s-au ţiilor cînd unele formaţii stricau lu răspunderea fiecăruia pentru calita L — Mecanici utilaj uzine cocsochimice:
întocmit grafice cu termenele de crările executate de altele. t
dare în folosinţă a tuturor blocuri tea muncii proprii şi a întregului
lor cuprinse în plan. Mobilizat de Ţinînd seama de criticile şl pro
organizaţia de bază, colectivul a punerile făcufe în consfătuirea eu colectiv. Pe şantier s-a încetăţenit C — Mecanici utilaj siderurgie
pornit lupta pentru a realiza la ter fruntaşii, conducerea şantierului şi-a C
men fiecare obiectiv. Rînd pe rînd, întărit preocuparea pentru extinde regula ca începînd de Ia lucrările Comunistul !uliu Kiş de la Atelierele centrale de reparaţii Alba
cea mal mare parte a deficienţelor rea mecanizării, pentru folosirea de fundaţii, lucrul să se preia de lulla este fruntaş In muncă, depă sindu-si lunar sarcinile de plan cu l — Turnători formari
de pe şantier au fost înlăturate. mai din plin a utilajelor. Prin în
fiinţarea unei noi staţii de prepa către formaţii de la o meserie la 30—40 la sută.
Multe neajunsuri pricinuise cons rare a betoanelor la lotul III, numă
tructorilor slaba aprovizionare a rul betonierelor a fc;t redus cu 60 alta, cu proces verbal. ŞI atunci IN FOTOGRAFIE. Comunistul !uliu Riş reparînd un motor Diesel.
punctelor de lucru cu var, cărămi la sută — 7 din betonierele exis
dă şi alte materiale In urma criti tente la acest lot puţind fi utilizate cînd lucrările de iencuire, spre e- Se primesc candidaţi de la vîrsta
cilor ce i-au fost adresate, condu în altă parte. Indicele de folosire de 14 — la 18 ani.
cerea şantierului şi-a dat seama că a betonierelor este în prezent de xemplu, nu sînt de calitate cores
deficienţele se datoresc nu atît u- 0.95 la sută faţă de 0,40—0,50 ia
nor livrări întîrziate cît lipsurilor sută cît era înainte: Prin introduce punzătoare, formaţia de zugravi re
din activitatea internă a şantierului. rea a două lopeţi mecanice !a sta
Ca urmare, ea a trecut la îndepli ţiile de preparare a betoanelor, pro fuză să înceapă lucrările de zugră
nirea sarcinilor din planul de mă ductivitatea muncii a crescut Ia ă-
suri privind întărirea serviciului de ceste staţii cu 30 Ia sută. Prin in-, vire. Maiştrii controlează şi el ca C e r e r ile de în s c rie re se fa c z iln ic ia
aprovizionare a şantierului şi Ia îm traducerea unor clupe mecanice, a
bunătăţirea transportului Infern. Lu crescut simţitor productivitatea la litatea fiecărei lucrări în parte. Piuă anul frecut, activitatea cabine Pentru sprijinirea mişcării de ino L se cre ta ria tu l ş c o lii în fre 1 5 — 3 0 augusf
crul la transportul principalelor ma filetarea ţevilor pentru instalaţiile In fruntea luptei pentru îmbu tului tehnic la întreprinderea noastră vaţii, îmbunătăţirea procesului tehno
teriale s-a organizat în două schim sanitare şl termice era slabă. In anul 1959 s-a înregistrat logic şi pentru popularizarea şi apli ' a. Ca E X A M E N U L D E A D M IT E R E ÎN C E P E
buri. asigurîndu-se ca aproviziona nătăţirea calităţii lucrărilor de cons doar o singură inovaţie. Analizînd sla carea inovaţiilor, s-au făcut schimburi c
rea muncitorilor din schimbul de Considerând că' numai elaborarea trucţii se află organizaţia de bază, ba activitate a cabinetului tehnic, co dc experienţă şi consfătuiri cu inova c Z IU A DE 1 SEPTEM BRIE 1961.
dimineaţă să se facă în după-amia- unor măsuri tehnico-organizatorice comuniştii de pe şantier. Din iniţia mitetul sindicatului şi conducerea ieh- torii, la care au participat ingineri,
za zilei anterioare. nu este suficientă pentru îndreptarea tiva biroului organizaţiei de bază, nico-administrativă a întreprinderii, sub tehnicieni, maiştri şi muncitori fruntaşi. l
situaţiei pe şantier, biroul organi cele mai bune cadre de pe şantier îndrumarea organizaţiei de partid, au De asemenea, s-au ţinut, în cadru! sec
Pe şantier s-a introdus o bună e- zaţiei de bază a luat măsuri pentru sînt atrase la activitatea de auto- toarelor de exploatare, sectorul indus t P e n tru în s c rie re e sfe n e ce sa r să se ^
vldenţă şi un control riguros al fo antrenarea tuturor comuniştilor în recepţionare a lucrărilor. Colectivul luat o serie de măsuri pentru îmbună
losirii materialelor. Pentru a se cu mobilizarea întregului colectiv de din comisia de autorecepţie contro tăţirea activităţii acestuia, pentru în trializarea lemnului şl ocoalele silvice, L în a in te ze u rm ătoarele acte: J
noaşte din timp necesităţile fiecărui munca Ia înlăturarea deficienţelor. lează în mod sistematic împreună viorarea mişcării de inovaţii. Rezulta 71 de conferinţe tehnice la care au par
loc de muncă, s-a luat măsura ca Toţi membrii organizaţiei au primii cu şefii de lofuri calitatea lucrări tele măsurilor luate nu au întîrziat să ticipat 2.629 muncitori. 1
maiştri să prezinte cu o săpfămînă sarcini în vederea aplicării întoc lor în diferite stadii. Constatările 1 — C ertificat de naştere (copie le T
înainte necesarul de materiale pen mai a măsurilor stabilite. Membrii l)
tru lucrările de care răspund, în biroului au fost repartizaţi să răs t galizată de şcoală)
funcţie de sarcinile de plan. Şeful pundă fiecare de cîte un lot. Tova făcute sînt analizate în biroul orga se arate. In amil 1960 au fost înregis Dintre inovatorii fruntaşi se remarcă l1
şantierului controlează zilnic atît răşului Petre Gheorghe, secretarul nizaţiei de bază şi în colectivul de trate 38 de inovaţii, întreprinderea mecanicul Emil Meghea, care în acest — C ertificat de studii ( in original) >
Intrările cît şi consumurile de ma oi ganizaţiel de bază, i s-a încredin conducere a! şantierului care sta fiind declarată la sîîrşltui anului frun an a propus 3 inovaţii. De 9 deosebită i 1
teriale pe şantier. Cunoaşterea ope ţat răspunderea pentru lotul III ca l
rativă a situaţiei, măsurile concrete re obţinea realizările cele mai sla bilesc măsuri concrete pentru înlă taşă în mişcarea de inovaţii pe raion. Importanţă este inovaţia „Dispozitiv
luate au contribuit ca aproviziona be. Iar răspunderea pentru lotul I, turarea deficienţelor constatate. l — Dovadă tip de starea materială }
rea locurilor de muncă să se îmbu a^ fost încredinţată tovarăşului La- . La începutul anu- pentru prelucrarea t 3
nătăţească simţitor. Problema apro zăr Gligor. Ei s-au îngrijit ca Ia Rezultatele obţinute confirmă efi
vizionării locurilor de muncă cu punctele cele mal importante de lu cacitatea acestor măsuri. Blocurile Iui 1961, prin con- --------------------- pieselor cu dimen t — Certificai medical 1
materiale a fost astfel rezolvată. cru să lucreze comuniştii. Tovarăşii 125, 128, 130 şi altele, date în folo
S-a rezolvat de asemenea problema Ioan Fotescu, Grigore Tîrlea, Vic sinţă în ultimul timp. au fost pre tractul colectiv, con Din a c tiv ita te a siuni mari, Ia c 1
aprovizionării cu scule. Muncitorii tor Tîrvulea, Ion Tîrvulea au primit ducerea întreprin cabinetului tehnic strung“. Pînă la a
din ^partea biroului organizaţiei de luate de beneficiar fără nici o ob derii s-a angajat plicarea acestei ino tc O r i c e i n f o r m a ţ i i se p rim e s c zilnic ia secre- 1
bază sarcini concrete în vederea în- servaţie ţ Variatul scolii.
să creeze condiţii ol I. P. S e b e ş vaţii, cînd aveam de 3
Fără îndoială, şantierul mai în- mai bune pentru reparat piese mari,
\ v—/ wi v J b J v i
tîmpină greutăţi. Unele proiecte se
primesc şi acum cu întîrzlere. Se desfăşurarea activi trebuia să Ie trans
mai întîrzie şl livrarea unor mate
riale de către furnlzorL De aseme tăţii cabinetului tehnic, numind în a portăm ia diferite întreprinderi din re
nea unele din acestea nu corespund
întfutotul cerinţelor de calitate. Mal celaşi timp ca responsabil unul dintre giune, ceea ce însemna cheltuieli în COOPERAŢIA SPRIJINUL MINER LOPENI
sînt şi unele lipsuri pe şantier. Co
lectivul trebuie să manifeste mai cei mai buni ingineri inovatori: Vitn- plus. De asemenea, el a Introdus ta str. Gli. Glieorghiu-Dej nr. 19
multă grijă pentru păstrarea mate TeleTon 12
rialelor, pentru folosirea lor gos lie Ştefănescu fierăstrăul mecanic TOS o cămaşă 1#
podărească. Din partea conducerii Primeşte imediat prin transfer:
şantierului se cere mal multă preo Colectivul caoirrduîui tehnic, spriji roata conducătoare a lanţului, care pînă
cupare pentru organizarea muncii, - C R O IT O R I pentru co n fe cfii bărbaţi
pentru îndrumarea tehnică a mun nit de comitetul sindicatului munceşte în prezent producea multe neajunsuri - V O P S IT O R I C U R Ă f T O R I ch im ici
citorilor. - R IC H T U IT O R I
acum pe baza unui plan tematic de şi stagnări. - TA LP U ITO R I în că lţă m in te com andă
Printr-o muncă mai bine organi - REPARATO RI S TILO U R I Şl O C H E LA R I
zată, prin aplicarea în viaţă a pro inovaţii, care a fost popularizai ia toate Muncitorul inovator losif Pop a re - T E H N IC IE N I REPARAŢII R A D IO
punerilor muncitorilor, prin întă - C O JO C A R I Şl BLANARI
rirea răspunderii întregului colectiv locurile de muncă de la sectoarele de zolvat mai multe teme din planul te $ Informaţii se pot obţine de la conducerea cooperativei.
greutăţile sînt învinse, ritmul şi ca
litatea lucrărilor se îmbunătăţesc exploatare, indusţriajizare şi ocoale sil matic Dintre cele mai importante amin
pas cu pas. vice. De asemenea, $;fost întocmit un tim „Dispozitivul de fixare a podului
Consfătuirea organizată cu frun
plan de muncă cu sarcini concrete rulant la linia decovil".
taşii, a avut efect.
pentru sprijinirea inovaţiilor şi un plan Inginerul inovator Vitalie Ştefănes
C. MAGDALIN
de conferinţe tehnice cu cele mai ac cu a prezentat Inovaţia „Schimbarea
tuale teme tehnice. Rezultatele sînt şi sensului la cobzele de retezat Îs trans
în acest an bune. In urma analizei re portoarele de buşteni".
zultatelor obţinute pe semestrul I 1961 Majoritatea din cele 32 de inovaţii
de către întreprinderile din raionul înregistrate la cabinetul tehnic fac par
Sebeş, I. F. Sebeş a fost declarată te din planul tematic; prin aplicarea
pentru a 3-a oară consecutiv fruntaşă numai a 26 de inovaţii an fost reali
în mişcarea de inovaţii pe raion. Nu zate economii de 52.200 lei.
mărul inovaţiilor înregistrate în semes <2u ocazia analizei îndeplinirii anga
trul I al anului în curs a crescut cu 52 jamentelor reciproce din contractul co
la sută faţă de aceeaşi perioadă a a- lectiv s-au făcut unele propuneri pre
nulul trecut. ţioase privind activitatea cabinetului
tehnic. Astfel, maistru1 Aurel Munteana
a propus ca lunar să se facă consfă
tuiri cu inovatorii; să ia fiinţă mai
multe cercuri de inovatori pe sectoare
şi ocoale silvice; să fie făcute mm
multe schimburi de experienţă privind
mişcarea de inovaţii între ocoalele sil ANUNŢ
vice unde activitatea pe linie de ino E x p lo a ta re a M in ie ră M an cei a l
M ic a r a g i n e r e a rararai c o n c u r s
vaţii este mai slabă. peratrra o c u p a re a p o s tu r ilo r d e
m a iş is *! iraaEierl. C o n c u rs u l se v a
Tov. Remus Năstase, secretarul or ţin e la d a ta d e 29 a u g u s t 1961 Ia
s e d iu l E x p lo a tă rii M in ie re M ura-
ganizaţiei de partid, a criticat atitudi c e lu i M ie* r a io n u l H ia , re g iu n e a
M bi n e d o a r a - i e l e f ©as B r ă r a i ş c a
Aportul mecanizatorilor R e a liz ă ri a le c e fe riş tilo r nea sectorului de exploatare Zlatna,
ocoalele silvice Alba Iuîîa şr Teiuş, SUF. 1 3 .
care nu au avut nrci-o Inovaţie în a-
Cerererile de înscriere la concurs se
La staţiunea de maşini şi tractoare lui Constantin Lupuleţ, cu 57 la sută, Colectivul de muncă de la depoul ganizare a muncii s-a reuşit să se cest an. Tot cu această ocazie s-a sccs vor preda la sediul exploatării.
di» Miercurea, care în eampania de pri brigada VlI-a a Iui Aron Crăciun cu de locomotive G.F.R. din Petroşani, reducă cu 1,04 ia sută timpul de în evidenţă, ca exemplu bun, sectorul
măvară a îndeplir.'t planul de hantrl 55 la sută şl a V-a a lui Gheorghe sub îndrumarea organizaţiei de imobilizare a locomotivelor. industrializare, sectorul de exploatare
tn proporţie de 126,4 îa sută, maşinile Nalrapei care realizase 53 procente din partid, se preocupă îndeaproape de Oaşa şi sectorul de plutire Valea Se
planul campaniei de vară. obţinerea a dt mai multe econo Cele mai mari economii de com- \ beşului, la care s-au efectuat cele mai
se folosesc în aceste zfle din plin, la mii de combustibil convenţional. bustibil convenţional au fost obţi- S multe inovaţii-
capacitatea lor maximă de lucru. Bine lucrează tractoristul loan Ră- nule de echipele conduse dc Aurel
puieanu care deserveşte gospodăria co De la începutul anului şi pînă în Mărcii. Ladislau Gostian. Ioan Das- Gu ocazia decernării de către ®on
Au fost organizate astfel schimburi lectivă din Gusu. prezent, mecanicii şi fochiştii de călu şi Ioan Câtuţoiu de la trenurile siliul local al sindicatelor Sebeş a
de zi şi noapte la brigăzile de fa Se aid, au economisit 4.000 tone com de marfă, Constantin Zbora, Ion drapelului de întreprindere fruntaşă în
beş, Apoldul de Sus şr Răhău. în ma Ioan Fleşem, un alt tractorist fruntaş, bustibil convenţional cu care s-ar Marcu, Ferdinand Bozero şi losif mişcarea de inovaţii, muncitorii, ingi-
joritatea brigăzilor există tractoare cu este cunoscut de toţi colectiviştii din putea remorca 800 trenuri de marfă Grişan de la trenurile de călători, oerii şi tehnicienii întreprinderii noas
care ziua se lucrează la combine ori Păuca şi din celelalte sate de pe raza pe distanţa Petroşani-Simeria şi re care au redus norma de combusti tre, s-au angajat să muncească şi mai
la batoze, iar noaptea pe terenurile comunei. Lucrînd cu combina, el a tur. Preţul de cost în această peri bil cu 25, respectiv, cu 21 la sută. bine pentru traducerea în fapte a sar
eliberate execută arături de vară. treierat în această campanie cu 80.000 oadă a fost redus cu 1,45 la sută, cinilor trasate de partid, privind pro
kg. grîrr mai mult dccît a avui plani obţlnindu-se astfel economii în va- O contribuţie de seamă la reali movarea tehnicii noi şi mecanizarea
Piuă la dala de 31 iulie a. c., pla ficat, iar tn prezent treieră în conti loare de 166.000 lei. Rezultate fru zarea succeselor amintite, şi-a a-
nul de hantri pe campanie era înde nuare static, de la clăi, grîul colecti moase sa-u obţinut şi la alţi indici dus-o şi colectivul de muncă de Ia
plinit în proporţie de 35 la sută, în viştilor.
frunte sitnîndu-se brigăzile a IV-a a alelierul de r.'paraţii, care a execu
-2SS-: de calitate. Parcursul mediu, de tat lucrări de hună calitate, nesem- procesului de producţie în sectorul fo
pildă, a fost depăşit la, călători cu rn!indii-se pînă acum nici un caz rest ier.
0,95 la sută, iar la marfă cu 5,76 dc defectare în parcurs.
la sută. Tonajul mediu a crescut cu CLEMENT BODEA
I. CRlŞAN preşedintele comitetului sindi
0,20 la sută. Printr-o mai bună or
catului de la 1. F. Sebeş
¦»/—»;— r“1r— 'r
E c o n o m ii l a p r e t a l ele c o s i
Prin mutica patriotică a tinerilor
In cursul acestui an, colectivul de colectivul de muncă de la sectorul mPBOGMMUL OS ANUNŢ
muncitori, ingineri şi tehnicieni de de preparare care a redus, în acest
o In aejiunea de colectare a fierului 400 de ulemjşti au colectat circa 150 la Preparaţia Petrila, prin eforturi an, consumul planificat de energie CEHE» T . A . P . l . P ETR O ŞA N II
vechi pentru oţelărji, sînt antrenate tone fier vechi, evidenţiindu-se în mod comune a obţinut o economie de cu 6 la sută. Muncitorii de la între
toate organizaţiile U.T.M. din Combi deosebit brigăzile de la sectoarele tne- 780.000 lei la preţul de cost al căr ţinere, cxecutînd lucrări de întreţi 6 AUGUST 1961 anunfă publicul consumator că;
natul siderurgie Hunedoara. canic-şef, reparaţii utilaje, montaj 1 şi bunelui preparat. Econorr.Ue au fost PROGRAMUL I: 6,30 Muzică dis- la L O N E A a d e s c h i s :
electrotehnic. realizate prin reducerea consumului nere şi reparaţii numai de bună tractivă; 8,00 Şcoala şi viaţa; 9,30 Tea
De la începutul anului şi pînă în pre specific la toate formele de energie, tru la microfon pentru copil: „Prima [p e lîngă restaurantul 3 0 Cărbunele,]
zent, peste 3.600 tineri din diferite o Paralel cu acţiunea de colectare cît şi prin folosirea raţională a ca calitate, au făcut ca toate maşinile lecţie"; 10,30 Valsuri; 11,30 Vorbeşte _ O FRUMOASĂ — ]
secţii ale marelui combinat, au efectuat a fierului vechi, tinerii de la Combina pacităţii de producţie a maşinilor. Moscova l; 12,00 Interpreţi de frunte
22.000 ore de muncă patriotică. Cu a- tul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- şi instalaţiile să funcţioneze irepro ai muzicii populare romîneşti; 13,30
cest prilej ei au colectat şi predat oţe Dej" din Hunedoara, cît şi cei de la Conlribuţia cea mai mare a adus-o De toate, pentru toţi; 14,00 Vitrina cu
lurilor hunedoreni peste 12.000 tone I.G.S.H., execută şi alte lucrări de fo şabil. noutăţi de muzică uşoară; 14,50 Poemul
fier vechi. los obştesc. simfonic „Eroii Jiului“ de Constantin
RUSALIN BALŞAN Bobescu; 15,20 In vizită la G.A.C. Vic
Printre organizaţiile de bază U.TM. Tinerii de la I.G.S.H., de pildă, nu toria din comuna Lenauheim, regiunea
fruntaşe în colectarea fierului vechi demult au început lucrările Ia o nouă P e s a ra c o n s o lid a re a , Banat; !6,00 Cîntece despre privai
sînt cele de la direcţia transporturi, bază sportivă. Aici, ei au efectuat pină cosmonaut; 19,00 Muzică populară >0-
furnale 1—4, O.S.M. 2, laminorul 800 acuin peste 6.000 ore de muncă pa c u n o ş tin ţe lo r te o re tic e mîncască; 19,30 „Melodii, melodii" -
şi bluming 1000. In cadrul acestor or triotică, reaiiztnd prin aceasta însem program de muzică uşoară romîne.vs
ganizaţii, o contribuţie valoroasă Şi-au nate economii. Zilele trecute, un grup de 64 elevi şi cea din Dothra, regiunea Bacău. 21,18 Cintcce marinăreşti; 23,10 Mu/.a. G R Ă D I N Ă DE VARĂ]
adus-o brigăzile conduse de Vasile Mu- de la cursul de contabili pentru In excursia organizată, elevii au i
reşan, Virgil Radu, Sever Buleancă, Peste 80 tone Cărămidă refractară G.A.G. din Alba lulia, însoţit de unde se pol se rvi în p erm anenfă ţ
TTberiu Doboi şi loan Ţigău. a fost descărcată prin muncă patriotică profesori, s-a întors dintr-o excursie avut prilejul de a se documenta d ife rite p r e p a r a t e cu lin a re , de^
de tinerii de la G.S.H. De asemenea, practic, la faţa locului, despre no
* încadraţi în brigăzi de muncă pa e>: participă şi ta tnerârile de înfrumu pe care a făcut-o în ţară. Elevii au ţiunile însuşite la cursul teoretic, au G R A TA R şi so rtim e nte de B Ă U T U R I]
triotică şi tinerii de Ia l.G.S.H participă seţare a combin ; utili, prin am--»ajârj vizitat gospodării agricole colective învăţat cum se organizează munca
cu însufleţire la strîngerea fierului de aici, rondousi eu Hori, zone verzi colectiviştilor, cum se ţine evidenţa
vecia. Astfel, auaiai în luna iulie, peste etc. milionare, cum sînt cele din documentelor de contabilitate etc. <
Codtea, Vrabia, regiunea Braşov, M1RON Ţ!C;