Page 16 - 1961-08
P. 16
pag. 4 DRUMUL SCÎCIALISM ÜW r Nr. 2057
ULTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE ŞTIRI Vizita delegaţiei de partid
O PBT *B şi guvernamentale a R.P. Routine
în Uniunea Sovietică
rL 3 I H
U l t i m e l e ş t i r i •» u l t i m e l e ş t i r i MOSCOVA 4 (Agerpres). rectorul Institutului planului ge
In cursul zilei de vineri, de neral al oraşului Mosc'ova, a â-
legaţia de partid şi guverna rătat membrilor delegaţiei că nu
iisiicliii oioidifll ii prslcctilil mentală a R. P. Romînc, con
ic Program ii P.C.U.S. Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov dusă dc tovarăşul Gheorghc mai îit cartierul Serebrianîi Bor
la dejunul oferit de A. Fanfani Gheorghiu-Dcj, şi-a continuat se construiesc blocuri cu o su
vizitele prim Moscova. prafaţă locuibilă de peste 1 mi
„Ppoppamul întpece Sub steagul socialismului MOSCOVA 4 (Agerpres)'. — pitolul celui de-al doilea război lion metri pătraţi.
cele mai îndpăzneţe visupi* şi comunismului TASS transmite : mondial, atît timp cît nu există Membrii delegaţiei au vizitat
un tratat de pace german. şantierele construcţiilor de locu Oaspeţii au vizitat, de aseme
progresul nu are limită La dejunul oferit la 3 august inţe din cartierele Pesciannîi şi nea, cvartalul al 9-lea din Cc-
la ambasada Italiei de Amîntore Amintind că Uniunea Sovie Serebrianîi Bor. Dînd explicaţii remuşki, vast cartier de locu
Fanfani, preşedintele Consiliului tică a depus şi continuă să de în legătură cu ritmul şi amploa inţe în sud-vestul capitalei, pre
pună eforturi pentru a convin rea construcţiilor de locuinţe din cum şi şantierul unde se con
de Miniştri al Republicii Italia, Moscova, Nlkolai Evstratov, di struieşte noua clădire a Amba
sadei R. P. Romînc la Moscova.
PARIS 4 (Agerpres). G. G. al Partidului Comunist NICOSIA 4 (Agerpres). — au luat parte Nikita Hruşciov, ge guvernele statelor interesate Zborurile cosmice vor putea fi
Ziarul !,Lc Monde“ recunoaşte Franqez; sţrie în săptămînalul TASS transmite : Frol Kozlov, Anastas Mikoian. suportate mai uşor
-,france Ndriyelle“ că el }iînttece Andrei Gromîko, ministrul Afa de a ajunge la soluţionarea de
că perspectivele oferite de Pro cile mai îndrăzneţe visuri pe care Gu ajutorul ştiinţei, al cunoştin comun acord a problemei trata-i MOSCOVA 4 (Agerpres) fesii vor participa la zborurile cos
gram sînt grandioase şi uiţRitoare. ţelor tehnice şi entuziasmului în cerilor Externe al U.R.S.S., mi tulul de pace încă înainte de' TASS transmite ': mice.
;)îTe cuprinde ameţeai^, scrţte zia omenirea le-a nutrit în cursul se rnuneţă, scrie ziarul „Haravghi“, niştri ai U.R.S.S. şi alte per sfîrşitul anului curent, Nikita
rul, cînd citeşti acest Program'. Lo colelor“. Autorul articolului arată Uniunea Sovietică a şi săvîrşit a- soane oficiale. Astăzi, cînd au trecut primele Este de asemenea evident, arată
cuinţe, transporturi; medicamente că; abstracţie făcînd de anii de devărate minuni în dezvoltarea ei. Hruşciov a subliniat din nou că Gurovski, că datorită succesele
război; Uniunea Sovietică a avyt Dar sub steagul socialismului şi La dejun au luat cuvîntul A- dacă guvernele puterilor occi luni după zbor, starea sănătăţii tehnice in viitor se vor reduce
gratuite, zi de lucru de şase ore nevoie de mai puţin de 30 de ani cjoirmhismului, progresul nu are mintore Fanfani şî Nikita H ruş dentale nu vor face acest' lucru, lui Iuri Gagarin, primul cosmo considerabil valorile suprasolici
— pe scurt, peste 20 de ani bel pentru a se apropia foarte mult de limită. O dovadă a acestui fapt Uniunea Sovietică, împreună cu naut din lume, este apreciată ca tărilor, vibraţiei fi a altor fac
şugul asigurat“. construirea unei societăţi care va este noul program anunţat de ciov. Celelalte state interesate va fi fi înainte de către medici, după tori ai zborului fi, prin urmare,
asigura cetăţenilor ei o prosperi Partidul comunist. In cuvîntarea sa Nikita H ruş pusă în faţa necesităţii dte a examenele cele mai minuţioase, se va atenua efectul lor asupr.
Scoţînd în evidenţă uriaşa în tate nemaiîntiinită în istoria ome semna tratatul de pace numai prin concluzia laconică fi precisă organismului. Se vor extinde, d
semnătate a proiectului noului Pro nirii? Săptămînalul „Nei Keri“ arată ciov a subliniat că guvernul so cu Republica Democrată Germa asemenea, cunoftinţele noastre
gram al P.G.U.S.; Francois Billoux, vietic consideră că tărăgănarea nă şi, pe baza acestui tratat, y,sănătos“, scrie N. Gurovski, despre pericolele pe care le im-
membru al Biroului Politic al că programul pe 20 de ani cuprins în rezolvării problemei încheierii de a reglementa situaţia din candidat în ftiinţe medicale, în-
Bterlinul occidental. tr-un articol apărut la 3 august plică zborurile cosmice, despre in
,Tribune“ Economia planificată transformă proiectul de Program al U.R.S.S. tratatului de pace german este în ziarul -„Izvestia'-. fluenţa lor asupra organismului
dăunătoare, p ericu lo asăp en tru Nikita Hruşciov şi-a exprimat omenesc.
astăzi Uniunea Sovietică cu iuţeala este un plan măreţ şi îndrăzneţ. speranţa că vizita luî Fanfani în Astăzi, scrie autorul în conti
unei rachete Ziarul subliniază că în Uniunea cauza păcii. Uniunea Sovietică va contribui nuare, se poate afirma cu siguran In afara faptului că a rezolv.
Sovietică' s-au obţinut realizări de El a subliniat că lipsa unui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea ţă că procesul de selecţionare fi multe probleme importante,
relaţiilor dintre Uniunea Sovie pregătire a cosmonauţilor s-a do mul zbor cosmic, al lui Gagarin
LONDRA 4 (Agerpres). gă. „Tribune“ subliniază că eco seamă pe tărîm social şi că tratat d’e pace oferă un teren tică şi Italia spre binele popoa vedit justificaţi a fost just organi a dovedit esenţialul — posibilita
!!Nu există temeiuri să ne în U.R.S.S. se transformă într-o ţară prielnic pentru' tot soiul de re relor celor două ţări. zat. Dar aceasta se referă la pri tea principială a călătoriilor omu
doim că în anul 1981 economia nomia planificată ;,transformă as cu o civilizaţie cu adevărat su vanşarzi şi militarişti care ridi mele zboruri.
tăzi Uniunea Sovietică cu iuţeala perioară. că capul în Germania occiden A luat apoi cuvîntul Amintore lui în spaţiul cosmic, a confirma!
sovietică va fi în stare să livreze unei rachete“. tală şi cer tot mai făţiş revizui Fanfani care a declarat, printre Este absolut evident că mai tîr-
mărfurile şi să organizeze servi rea frontierelor postbelice ale altele, referi’ndu-se la convorbi ziu, pe măsura perfecţionării teh justeţea căii ftiinţifice pe care
ciile menţionate în noul Program“, U n uriaş p ro g ra m de co n s tru c ţie Germaniei, restituirea aşa-zise- rile avute cu conducătorii sovie nicii, a apariţiei unor cosmonave
scrie săptămînalul laburist „Tri p a ş n ic ă lor „teritorii pierdute“. tici : cu mai multe locuri, în afara a- păfesc ftiinţa fi tehnica sovietică
bune“, comentînd proiectul de HELSINKI 4 (Agerpres). dintr-o criză în alta, iar S.U.A. — Popoarele din Europa, a spus Deosebirile de orientare socială viatonlor-, fi oameni de alte pro- spre înfăptuirea lor.
Program al P.C.U.S. „Acest lucru principala ţară capitalistă — ame Nikita Hruşciov, nu pot rămî- şî de simpatii politidte nu ne-au
In întreaga lume, atitudinea fa ninţă lumea cu un nou război, ne indiferente faţă de activiza împiedicat să ajungem la con
este posibil, arată „Tribune“, pen ţă de proiectul noului Program es U.R.S.S. elaborează un uriaş Pro cluzia că putem la momentul o-
tru că economia sovietică este o te, fireşte, foarte diferită, constată rea forţelor care vor să schimbe port’un să facem ceva împreună
1economie planificată. Ea poate da situaţia creată după cel de-al cu prietenii noştri pentru a ga
exact ceea ce i se cere, fie că dojlea război mondial.
Italia, ca şi Uniunea Sovieti
că, a spus Nikita Hruşciov, tre
buie să fie preocupată cel mai
este vorba de lansarea pe orbită ziarul „Paivan Sanomat“. Totuşi gram de construcţie paşnică, ca o mult de întărirea păcii în Euro ranta popoarelor noastre şi tu
| a maiorului Gagarin, fie de cea părerile se aseamănă într-o privin pa, dte instaurarea liniştii şi se turor popoarelor întărirea păcii.
! mai scurtă şi cea mai bine plătită ţă : „Uriaşul Program social-eco chemare titanică la întrecere, adre curităţii pe acest continent. A- Dacă această apreciere nu este Pariamerafu! a aproba!
sată capitalismului“.
nomic al Uniunii Sovietice şi po cest lucru nu poate fi obţinut greşită, actuala întîinlre va fî
1zi de lucru din lume. In loc de ziţia ei de pace bine precizată ara !.Maakansa“ subliniază că „co atît timp cît nu s-a încheiat ca spre binele tuturor. gyveruuS CongouHyi
a fi stăpîn economia devine o slu- munismul nu mai este un ţel uto
tă limpede că ea doreşte menţine
„Pace, pace rea necondiţionată a păcii în în pic şi că nevoile cetăţenilor so LOttO«E LEOPOLDVILLE (Agerpres). murnba şi în „guvernul“ Ileo,
şi încă o dată pace.. treaga lume“. vietici vor putea fi asigurate toc TA SS: Parlamentul Republicii ministru al Afacerilor Interne a
mai aşa cum s-a arătat în docu GREVAGENERALĂ fost numit Christophe Gbenyc,
I BERLINUL OCCIDENTAL 4 „Este caracteristic faptul, scrie mentele comuniste de pe vremurile A DIJMAŞÎLOR ITALIENI Congo, care s-a întrunit într-o tovarăş de luptă a lui A. Gizent-
ziarul „Kansan Uutiset“, că în lui Marx şi pînă astăzi“. ga. Joseph Ileo deţine portofo
timp ce puterile occidentale trec sesiune în orăşelul universitar
Lovanium, în apropiere de Leo
(Agerpres). poldville, a aprobat aproape In liul Ministerului Informaţiilor.
Intr-o convorbire cu corespon Izvor de inspiraţie pentru toate tarife ROMA 4. Corespondentul A- de familii de dijmaşi. In aceeaşi unanimitate guvernul Republicii Luînd cuvîntul la conferinţa
dentul agenţiei TASS, Gerhard gerpres transm ite: zi, la Florenţa, Bologna, Reggio- Congo în componenţa căruia au de presă care a avut Ioc în sea
Danelius, prim-secretar al organi DELFII 4 (Agerpres) — TASS şi imperialist, merg astăzi înainte La 3 august s-a desfăşurat în Ernilia, Siena, Piacenza, Livor- intrat 40 de miniştri şi subse ra zilei de 2 august, Cyrille A-
zaţiei veşfberlineze a P.S.U.G., transmite : pe drumul reorganizării“. no, Parma; Ravenna, Perugla, cretari de stat. Prim-ministru al douia a declarat, printre altele,
întreaga^ Italie greva generală a Arezzo şi alte oraşe au avut loc guvernului a fost numit Cyrille că guvernul condus de el „va
a spus printre altele : „Un partid, „Hotărîrea şi abnegaţia cu care „Splendidul Program pe 20 de dljmaşiior. Această nouă acţiu Adoula, fost ministru al Aface căuta să restabilească pacea şi
care-şi propune ca sarcină ca în- ne pe scară naţională a ţărani
tr-un termen scurt din punct de Rusia înaintează pe calea progre ani de trecere de la socialism la lor italieni fără pămînt, care mari manifestaţii ale ţăranilor rilor Interne în aşa-numitul „gu ordinea în Congo“.
vern“ Ileo.
vedere istoric să obţină cel mai sului economic şi social, scrie zia comunism, arată „Jugantar“; este, Iau în arendă mici loturi plă la care au participat numeroşi Ca vicepreşedinţi ai Consiliu Primul ministru a declarat, de
înalt nivel de trai, cea mai scurtă rul „Navjivan“, servesc ca izvor fără îndoială, uimitor şi impre tind pentru ^ceasţa mai mult de muncitori industriali. La mani asemenea, că una din sarcinile
zi de lucru, repartiţia bogăţiilor de inspiraţie nu numai pentru ţă sionant“. jumătate dip Jjpfgltă — a fost festaţiile din ziua de 3 august lui de, Miniştri au fost numiţi principale va fi „unificarea“ ar
după principiul comunist „de la rile comuniste, ci şi pentru ţările determinată jdţ,, refuzul moşieri- au luat parte peste două mili Antoine Gizenga şi Jason Send- matei congoleze.
fiecare după capacităţi, fiecăruia nec.omuniste care, deşi rămîn vic Ziarul „Amrita Bazar Patrika“ mii şi autorităţilor de a satisfa oane de oameni. we, lider al partidului „Baluba-
după nevoi“, doreşte numai -pace, time ale jugului feudal; capitalist declară că proiectul de Program ce principalele lor revendicări: kait“, ministru al Afacerilor După cum relatează agenţia
pace şi încă o dată pace...“. al P.C.U.S. este tot atît de îndrăz reforma agrară, noi contracte de Presa democrată din Italia Externe a fost numit Justin Reuter, Adoula a arătat că în
muncă, îmbunătăţiri funciare. subliniază că marea grevă din Bomboko, care a deţinut această domeniul politicii externe noul
Derută în rîndu! apologeţilor neţ în concepţia sa cum sînt ra 3 august a dijmaşilor, puterni funcţie în guvernul Patrice Lu- guvern al Republicii va duce n
capitalismului La greva generală, declarată cele manifestaţii care s-au des politică de „neutralitate pozitivă“.
chetele şi navele cosmice sovietic;. în strînsă unitate de acţiune de
organizaţiile ţărăneşti ale dij-
„Deccan Herald“ scrie că ar fi
.nerealist să se nesocotească influ
ROMA 4 (Agerpres). preparării de aliaje uşoare şi enţa probabilă a Programului pe maşilor afiliate la Confederaţia făşurat în numeroase oraşe din „ A lia n ţă p e n tru p ro g re s “ —.
Comentariile presei burgheze suprauşoare, Uniunea Sovietică 20 de ani al P.C.U.S. asupra ma Generală a Muncii, Conlfedera- Italia, solidaritatea activă a mun «o pSao snascaf de în ro b ire
italiene pe marginea proiectului a luat-o înaintea celor mai dez selor dc milioane din ţările slab ţia sindicatelor oamenilor mun citorilor industriali cu lupta dij
de Program al P.C.U.S. trădea voltate ţări capitaliste“. dezvoltate. maşilor au arătat odată mai
cii şl Uniunea italiană a mun
cii, au participat peste 400.000
ză deruta apologeţilor orînduirii S C U R TE Ş T IR I — SCURTE Ş T IR I mult cît de necesară şi urgentă MONTEVIDEO 4 (Agerpres). lianţă pentru progres“ a fost e-<
capitaliste. „11 Popolo“, organ este efectuarea unei largi refor Mai mulţi membri ai Came laborat concomitent cu dezlăn
al Partidului democrat-creştin, ® MOGAD1SCIO. La 2 au Garde“, organul Uniunii tinere Congres al muncitorilor din in me agrare care să dea pămîntut rei Reprezentanţilor din Uru- ţuirea invaziei împotriva Cubei.
aflat la putere, declară în mod gust, la o şedinţă extraordinară, tului comunist din Franţa. „Săp dustria construcţiilor la care celor ce-1 muncesc. Ziarele scot guay au criticat cu hotărîre sco Guvernul american încearcă să
vag că acest proiect „poate fi Adunarea Naţională a Republi tămînalul ,,L’Avant-Garde“, scrie iau parte delegaţi din 15 ţării în evidenţă faptul că în cadrul purile pe care le urmăresc Sta mituiască anumite guverne din
interpretat în mod diferit“. Zia cii Somalia a adoptat o rezolu în această ordine de idei ziarul latino-americane. marilor manifestaţii ale dijmaşi tele Unite prin convocarea con America Latină pentru a le a-
rul social-democrat „Giustizia“, ţie care condamnă agresiunea „L’Humanité“, a fost confiscat lor s-a cerut cu insistenţă des ferinţei economice pan-americane linia la politica ¦agresivă a
scrie că acest document „tre franceză împotriva Tunisiei. pentru că a demascat accentua ° NEW YORK. Agenţia France chiderea unei ample dezbateri1 care urmează să aibă loc la 5 S.U.A. faţă de Cuba.
buie studiat cu multă atenţie şi rea pericolului fascist“. Prcsse anunţă că la baza aeria parlamentare asupra problemelor august la Punta Del Este (Uru-
seriozitate“. Ziarul ultrareacţio- In rezoluţie se spune că gu nă a S.U.A. de la Vandenberg care frămîntă ţărănimea italiană. guay). „Planul american „alianţă pen
nar „II Tempo“, care apare la vernul Republicii Somalia va a- * X1ENG KUANG. După cum s-a încercat lansarea unui sate-: tru progres“, a relevat deputa-i
Roma, scrie de-a dreptul că Pro corda tot sprijinul poporului tu a anunţat postul de radio „Vo lit artificial al pămîntului, de Deputatul Rodney Arismendi a tul Enrique Erro, nu este altce
gramul P.C.U.S. va fi îndepli nisian în lupta lui împotriva a- cea Laosului“ luna trteciută a- declarat că planul american „a- va decît un plan de înrobire. Nu
gresiunil franceze. proximativ 40.000 de laoţieni au tip „Discoverer“. După cum a avem nevoie de nici un fel de
nit fără doar şi poate, dar a- luat parte la mitinguri şi de "<.t* „ajutor“ american care să ducă
daugă că „nu este nimic extra • ROMA. La Neapole a înce monstraţii, cerînd retragerea dedarat un purtător de cuvînt la încălcarea demnităţii noas
ordinar în aceasta“. „Osserva- tat din viaţă cunoscutul scrii imediaită a trupelor S.U.A. şi ale Declaraţia lui ICrim Belltessem tre“
tore Romano“, organul Vatica tor italian Giovanni Battista marionetelor lor de pe teritoriul al forţelor aeriene militare ale ia înapoierea la Tunis
nului, a publicat o expunere a Angioletti, în vîrstă de 65 de Laosului. Această conferinţă, a spus de
proiectului'. Ziarul „Unita“ sa- ani. S.U.A., lansarea a eşuat. Sateli ŢUNIS 4 (Agerpres). vaste organizaţii politice, economice putatul Fernando Elichirigoity,
1îlută cu căldură proiectul de 0 HAVANA. După cum anun şi militare care ar urma să do nu este altceva decît o acţiune
Program al P.C.U.S. scriind « PARIS. Autorităţile france ţă agenţia Prensa Latina, la Ha tul nu s-a plasat pe orbită şl Gu prilejul înapoierii la Tu mine Sahara separată de Algeria“. mascată a Statelor Unite merii-'
printre altele: „Nimeni nu mai ze au confiscat ultimul număr vana s-a deschis cel de-al doilea nis a delegaţiei guvernului provi tă să inducă în eroare opinia
poate tăgădui că în domeniul al săptămînalului „L’Avant- s-a prăbuşit în Oceanul Pacific. zoriu al Republicii Algeria la tra In viitor, a spus vicepreşedintele publică diin America Latină.
ciberneticii, automatizării, elec tativele franco-algeriene de la Lu- guvernului provizoriu al Republicii Scopurile ef sînt altele decît
tronicii, prelucrării metalelor, Purtătorul de cuvînt a atribuit grin, Krim Bellkassem, vicepreşe Algeria, „guvernul algerian este cele anunţate în mod oficial.
dispus să reia orice fel de tratative
eşecul unor „dificultăţi tehnice“. dintele guvernului provizoriu şi serioase în măsură să grăbească „Conferinţa economică pan
conducătorul delegaţiei a făcut soluţionarea adevăratelor proble americană, subliniază ziarul „El
S căsătorie forţată Intre Europa şî Marea irîtanie“ presei o declaraţie în care a sub me, dacă aceste tratative nu vor popular“ are drept scop pregă
liniat că tratativele au fost sus mai prilejui tactici néocolonialiste“. tirea unei noi agresiuni împo
yş pendate ca urmare a poziţiei ri triva eroicului popor cuban. De
asemenea, S.U.A. urmăresc să
gide adoptate de partea fran „In timpul acesta, a adăugat
Dezbaterile din Camera Comunelor în problema aderării Angliei !a „Piaţa comună“ — ceză. Delegaţia algeriană, a Krim Bellkassem, forţele imperia forţeze America Latină să fiei
mai docilă faţă de dominaţiai
spus Krim Bellkassem, a respins liste au atacat oraşul Bizerta ma-
) LONDRA 4 (Agerpres). , France Presse, problema centrală anţă între conservatori şi labu majului şi la scăderea salariilor manevrele prin care Franţa a cău sacrînd populaţia... Algerienii, care monopolurilor americane".
Dezbaterile care au început la a dezbaterilor a fost „perspectiva rişti pentru menţinerea suvera în Anglia. tat să amputeze Algeriei patru salută lupta poporului frate tuni împotriva conferinţei s-au
renunţării, chiar şi parţială, la su nităţii Angliei şi a unităţii Com- cincimi din teritoriul său. Aceste sian pentru a obţine evacuarea
2 august în Camera Comunelor în veranitatea regatului unit“, în ca monwealthului. După cum re Susţinătorii guvernului nu au manevre ale părţii franceze — a completă a bazei străine de la Bi pronunţat mii de oameni dîrt
legătură cu problema asocierii An- zul asocierii la Piaţa comună. De putut aduce în sprijinul asocie spus vorbitorul — „ascund tocmai zerta, ştiu din propria lor experien Montevideo care au luat parte
Şliei la Piaţa comună se caracteri claraţia plină de cinism a minis latează France Presse, el „a de rii Angliei la Piaţa comună intenţia reprezentanţilor guvernu la un miting de solidaritate cu
zează prin aceea că guvernul con trului de Externe Home că ;,eşte nunţat rolul nefast al preşedin decît „argumentul“ că acesta ar ţă că lupta împotriva imperialis Cuba. Profesorul Armas Tava-
servator are de făcut faţă nu nu dăunătoare ştirbirea suveranităţii, telui Kennedy în căsătoria for fi răul cel mai' mic dintre cele lui francez de arşi stabili; sub o rez, care a luat cuvîntul la mi
mai opoziţiei laburiste, ci şi opozi în cazul că rezultatele aduc pre care aşteaptă Anglia, avîild îni formă deghizată, dominaţia asupra mului este cauză comună şi că nu ting, a demascat şl condamnat
ţiei unui număr însemnat de de judicii unei naţiuni, dar este uti ţată care va fi celebrată de vedere criza prin care trece e- poporului algerian şi asupra altor noua manevră a S.U.A.
putaţi conservatori. Deşi condu- lă, dacă rezultatele aduc avanta Macmillan între Europa şi M a conomia ţării. In ceea ce pri popoare africane cu ajutorul unei mai un efort comun şi prelungit
, ?eţea de dreapta a Partidului la- je“, a dat naştere unor critici ve rea Britanie“. El a atras aten
, Jturist a hotărît să se abţină de hemente atît din partea conser ţia asupra pericolului falimen veşte perspectiva pierderii legă-f poate să ducă la victoria deplină“.
; la vot în această problemă, un vatorilor, cît şi din partea labu tului micilor firme engleze în turilor cu ţările Commonwealth-
grup de deputaţi laburişti de stîn- urma afluxului dte m ărfuri din ului, deputatul Smithers a spus "- ^
&â în frunte cu Sidney Silverman riştilor. Europa şi a dtedarat că în ca că „oricum aceste ţări se orien
!au prezentat un amendament la Derek Walker-Smith, fost mi zul asocierii Angliei la Piaţa tează tot mai mult spre Statele InFranţaşifliperla: Ultracolonialiştii întreprind noi acţiuni
rezoluţie în care se pronunţă îm comună şomajul va ajunge la Unite şi Piaţa comună, restrîn-
potriva asocierii Angliei la Piaţa nistru al Sănătăţii şi fost preşe proporţii catastrofale, iar infla- gîndu-şi legăturile comerciale p ro v o c a to a re
| 'tomună, întrucît acest lucru „ar dinte al grupului parlamentar con :n va creşte şi mai mult. Dis cu Anglia“. Luînd cuvîntul în
Intensifica războiul rece, ar perma- servator, a semnat împreună cu cursul său, relatează France numele guvernului ministrul Co ALGER 4 (Agerpres). roriştii folosind bombe cu explo In declaraţia comună acestei
['nşntiza scindarea Europei şi ar alţi deputaţi o moţiune care cere Presse, a fost salutat prin vii merţului Maudling, a declarat In cursul zilei de joi în dife zie întîrziată, au provocat im organlizaţii protestează împotri
cluce la pierderea eficacităţii Com- guvernului să nu încheie vreun a- aplauze atît de conservatori cît cu cinism că în cazul aderării rite oraşe din Algeria elemen* portante pagube materiale la di va îngăduinţei autorităţilor faţă
monwealthului“. Opoziţia conser cord care să ducă la ştirbirea su Angliei la Piaţa comună „fir tele ultracolonialiste au comis ferite imobile. de asemenea elemente şi sublH
veranităţii Marii Britanii. Re/Ee- şi de laburişti. mele engleze eficiente vor avea noi atentate teroriste care s-au)
vatoare este reprezentată de acei rindu-se la perspectivele aderării Subliniind caracterul mai mult de cîştigat, iar cele neeficiente soldat cu numeroşi morţi şi ră -k riiază că au hotărît ca mcnţl-
deputaţi care au strînse legături Angliei la Piaţa comună el a de vor fi strivite". Anglia, a spus niţi. La Alger, ultracolcnialiştii PARIS 4 (Agerpres). nînd contactul între ele, să eoni-
cu monopolurile ce ar avea de clarat : „Marea problemă care se politic decît economic al Pieţei el în concluzie, „trebuie să a- au aruncat i grenadă într-un După cum transmite agenţia tracareze orice nouă încercatei
pierdut în urma aderării Angliei pune Londrei este de a şti dacă comune, deputata laburistă Jenny restaurant omorînd un algerian France Pr'esse, la 3 august Con de lovitură de stat.
’îâ Piaţa comună, precum şi cu bur- va fi posibil într-o bună zi să păs Lee a declarat că prin aderarea clere cu orice preţ“ la Piaţa coJ şi rănind alţi patru. La Sidi Bel federaţia Generală a Muncii din
Igjţezia rurală care se teme că pro treze avantajele economice ale u- la acest bloc Anglia va contri mună. Abbes un algerian a fost ucis Franţa, Confederaţia franceză a Partidul socialist unificat aj
c u r ile ei vor fi limitate în urma nei asocieri ale cărei obiective po bui la adîncirea scindării Euro cu focuri de armă, iar la Bone, muncitorilor creştini, Federaţia chemat la ascuţirea vigilenţei în
Inundării pieţei britanice cu măr litice ar dori să le refuze. In acest pei. Laburistul Blighton a ară Datorită hotărîrii adoptate de Setif şi Fonduk numeroşi alge naţională a lucrătorilor din în- legătură cu intensificarea activ
tat că dacă Anglia se va alătu conducerea de dreapta a P arti rieni au fost răniţi în urma ex văţămînt şi Uniunea naţională vităţii organizatorilor puciului
ra la Piaţa comună ţările vest- dului laburist care a cerut de a studenţilor din Franţa au dat
europene cu un nivel al salarii putaţilor săi să se abţină de la fascist din Algeria.
In numărul său din 3 august,
furi agricole mai ieftine din ţă caz relaţiile noastre cu Europa vor lor ma-i mic vor începe „un în vot, guvernul a putut să obţină ploziilor provocate de grenadele publicităţii o declaraţie comună ziarul „Le Figaro“ se face ecout
rile Pieţii comune. verşunat război al preţurilor“ majoritatea necesară pentru ho lansate de ultracolonialiştl. prin care avertizează opinia pu unor zvonuri persistente potri
deveni mai rele ca oricînd“. împotriva firmelor englezeşti, tărîrea ca Anglia să înceapă tra blică franceză în legătură cu in
După cum transmite corespon Deputatul conservator Hin- ceea ce va duce la creşterea şo tative în problema asocierii la Agenţia France Presse relatea tensificarea activităţii ultracolo- vit cărora 1a mijlocul lunii au
dentul din Londra al agenţiei ză că paralel cu atentatele îm mialiştilor în ţară. gust ultracolonialiştii vor între
ehingbrooke a preconizat o ali Piaţa comună. potriva populaţiei algeriene, te prinde noi acţiuni provocatoare.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Gene rale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul -,,6 August“ — Petroşani
