Page 17 - 1961-08

PROLETARI DW TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t 8n i n t e r i o r u l Ritm mai
z ia r u lu i
Duminică 6 august 1901
o Toate secţiile la nivelul celor treier işula ‘

fruntaşe (pag. 2-a)

o Sabin fielu a devenit comu­ In momentul de faţă cea mai sută. Faţă de forţa mecanică care
nist importantă lucrare agricolă caro deserveşte gospodăriile agricole co­
stă în centrul preocupărilor gospo­ lective acest procent este mult prea
e De aici a pornit iniţiativa dăriilor agricole de stat şi colecti­ mic.
ve este treierişul. Acolo unde or­
o Vom trimite siderurgicilor nu­ ganele de partid şi de stat cit şi In regiunea noastră, sub posibi­
cadrele tehnice agricole au îndru­ lităţi se desfăşoară şi arăturile de
mai cărbune de calitate! mat zi de zi munca colectivişti­ vară. In afară de raioanele Orăş-
(pag. 3-a.) lor şi lucrătorilor din G.A.S., tre­ tic şi Ilia, care au arat peste 50
ierişul a fost terminat sau se des­ la sută din suprafaţa planificată,
Anuí XIII. Mr. 2Ô58 făşoară în ritm intens. în celelalte raioane suprafeţele a-
rate sînt prea mici.
SĂRBĂTOAREA In raionul Ilia, de pildă, folo-
sindu-se întreaga capacitate de lu­ Nici însămînţării plantelor fu­
M IN ER A LII cru a batozelor şi combinelor, a rajere în mirişti, gospodăriile a-
fost treierată recolta cerealelor pă- giicole colective nu-i .acordă atenţia
Oamenii muncii din patria noas­ Vulcan, Cimpa i şi Cimpa II în­ iaase de pe 4.799 ha. din ceie cuvenită. Deducem aceasta din fap­
9.758 cultivate. Mai mult chiar, 25 tul că pînă la 3 august nu s-a în-
tră sărbătoresc astăzi „Ziua Mi­ chise de capitalişti, s-a deschis mi­ gospodării agricole colective din sămînţat cu porumb masă-verde de-i
acest raion au terminat cu cîteva cît 704 ha. din 5.000, cît este pla­
nerii iui”. na nouă dela Uricani, s-au moder­ zile în urmă treierişul griului. nificat.
Printre acestea se numără gos­
Mărturie a grijii şi preţuirii pe nizat toate celelalte mine. Produc­ podăriile colective din satele Şoi- Timpul este destul de înaintat şi
muş, Bălata, Ilia şi altele. De ase­ lucrările agricole de vară — tre-
care partidul şi guvernul le acordă ţia de cărbune a Văii Jiului a fost menea, treierişul este avansat în îeriş, arături şi însămînţarea plan­
rgioanelc Sebeş, Alba şi în unită­ telor furajere în mirişti — sînt
bravilor muncitori clin adîncuri, în 1Ô60 cu 31 ia sută mai mare ţile agricole socialiste de pe raza mult rămase în urmă. Posibili­
oraşului Deva.
•Ziua Minerului s-n transformat în- decît în 1955 iar producţia de căr­ tăţi pentru lichidarea acestei ră-
Treierişul nu se desfăşoară însă mîneri în urmă există în fiecare
LV-o zi de adevărată sărbătoare a bune special spălat pentru cocs a peste tot cu aceeaşi intensitate. Aşa unitate. E necesar numai ca orga­
sc face că în raionul Orăştie, deşi nele competente să îndrume mai
clasei muncitoare în care întregul fost în 1960 cu 390 la sută mai cîteva gospodării colective au ter­ substanţial munca colectiviştilor
minat treierişul, mai sînt totuşi uni­ iar maşinile să fie folosite la în- ]
popor cinsteşte lupta şl muţica mare decît în 1955. tăţi agricole în care această lu­ treaga lor capacitate.
crare nu decurge intens şi face ca
eroică a celor care scot la lumina Un puternic avînt a luat extrac­ proporţia pe raion la treierat să Situaţia trcierişului Ia data de
nu atingă decît 40,7 la sută.
zilei cărbunele, minereurile de fier ţia minereurilor de fier de la Ghe- 3 august a.c.
Cu totul nemulţumitor se des­
şi .alte nepreţuite comori. lar şi Teliuc, care asigură într-o făşoară treierişul în unităţile agri­
cole socialiste de pe raza oraşului
Ziua Minerului are şi o altă sem­ măsură tot mai mare cerinţele de Hunedoara, din raioanele Brad şi
Haţeg. In gospodăriile agricole co­
nificaţie. Prăznuirea ei a fost alea­ minereu ale industriei siderurgice în lective aparţinătoare oraşului Hu­
nedoara nu a fost treierată recolta
să anume în preajma zilei de 6 plină dezvoltare. decît de pe 1.140 ha. din 4.239
cultivate cu grîu şi orz iar la Ha­
august care aminteşte de evenimen­ Datorită grijii pe care o manifes­ ţeg de pe 1.224 ha. din cele 9.793
cultivate. Aceste rezultate slabe ob­
tele sîngeroase de la Lupeni, de tă statul democrat-popular pentru ţinute de uneîe unităţi agricole so­
cialiste fac ca pe regiune să nu se
lupta plină de eroism a minerilor mecanizarea lucrărilor grele care realizeze la treîeriş decît 38,1 la

împotriva regimurilor exploatatoa­ necesită eforturi mari, condiţiile de Sebeş 49,9%

re din trecut pentru libertate şi lucru din mină s-au îmbunătăţit

piîine, pentru o viaţă mai bună. E- considerabil. Locul metodelor şl Ilia 49,2%

Toîca grevă de la 6 August 1929 a mijloacelor rudimentare de mun­

constituit un moment din cele mai că, al tăiatului cu .ciocanul de Alba 46%

Importante în lungul şir de lupte mînă, al transportului cu roaba

pe care minerii din Romînia bur- sau spinarea, a fost luat de ma­ Oraş Deva 44,8% 1
Orăştie 40,7% J
'ghezo-moşierească le-au dus sub şinile moderne de extracţie, de ma­

conducerea Partidului Comunist din şinile de încărcat, de transportoa­

¦!Romînia împotriva condiţiilor insu­ re, de puternicele locomotive elec­ Oraş Huned. 28,9% 1

portabile de muncă în care erau trice. Indicii de mecanizare a lu­

siliţi să lucreze pentru capitaliştii crului din subteran au crescut an XvvX'.VrX'bivivv Brad 11,9%
străini şi roniîni, împotriva sala­ de an. Gradul de mecanizarea
Haţeg 12,5%
riilor de foamete, împotriva şo­ transportului în abataje a crescut Brigada condusă de Andrei Nagij lucrează la sectorul I I al minei Lupeni. Avlicind iniţiativa „Rid
majului şi mizeriei, împotriva ne­ în Valea Jiului în anul 1961 la un uagonet de cărbune rebutat“, eu obţine realizări frumoase, ' atit in ce priveşte calitatea cit şi cantita­

siguranţei zilei de niîine. Ea s-a 92,5 la sută, a transportului în tea producţiei.
înscris ca una din paginile cele subteran la 99,4 Ia sută. A crescut IN LOTO: Un schimb al brigăzii după ieşirea din şut.

mal glorioase din istoria luptei mult încărcarea mecanică la lu­ Eiezuifrate bune Sa Sîntandreî

clasei muncitoare din ţara noastră. crările de înaintare, tăierea cu ha-

Ţelurile pentru care au luptat veza, încărcarea cu greifere. iia c c e s e d e o s e b it e ira c in s t e a La gospodăria agricolă colectivă combinele de la S.M.T. Orăştie cît
din Sîntandreî, campania agricolă de şi manual.
minerii şi pentru care mulţi dintre Importante măsuri au fost luate vară a fost temeinic pregătită. Consi­
liul de conducere şi brigadierii au în­ I
ei şi-au vărsat sîngele au fost în­ în vederea îmbunătăţirii calităţii tocmit un plan de muncă pe cam­
panie, stabilind pe zile calenda­ Concomitent cu secerişul, colec-,
făp tu ite îi anii rare au trecut de cărbunelui şi minereului. Instala­ M ie l m in e r-u lu i tivişlil diri Sîntandreî au transpor­
,jţa eiinerarea ţării. Vremurile întu­ ţiile de preparare a cărbunelui, au ristice viteza de lucru la secerat. tat la arie o parte din recoltă şl
Datorită acestui fapi. la Sfiitandrei, cu batoza, proprietate obştească, nu
necate, cînd mineriiot Ii se dădeau fost mult dezvoltate. Ca urmare a început treierişul. Restul de recolt,
recoltarea cerealelor păioase de pe
! gloanţe în ioc de pîine, s-au dus măsurilor luate, a crescut capaci­ Minerii din regiunea noast,ra. s-au pregătit să, Tînnirîimmiptiinnoe toarelor, ex”ploa.tărilor şi întreprinderilor au înregistrat în- tă se treieră cu combina care se.
pentru totdeauna. Vremurile cînd tatea de preparare a cărbunilor .. . 'v semnate depăşiri de plan. toate cele 230 hectare a fost ter­
teroarea şi mizeria tronau peste pentru cocs, asigurîndu-se baza Ziua minerului cu realizări cit mai frumoase in produc- ^ maj jos cîteva din realizările obţinuţi la deplasează la stoguri. S-a reu­
aşezările miniere au apus şi ele materială pentru dezvoltarea indus­ minată înţr-un timp relativ scurt.
definitiv. triei cocso-chimice din regiune, in ţie. In acest scop, la fiecare întreprindere şi exploatare uneje întreprinderi şi exploatări miniere din re- şit în acest fel ca pînă la 5 au-*
prezent, la Cbroicştî, în Valea Jiu­ Lucrarea a fost efectuată atît cu
Ca urmare a înfăptuirii politicii minieră s-a muncit cu o însufleţire deosebită. Colectivele sec- giune. gust să fie treierată recolta do

partidului de industrializare socia­ lui se înalţă construcţia noii pre­ grîu de pe aproape 200 hectare.
listă a ţării, industria extractivă a
luat un puternic avînt. In Valea paraţii de cărbune care va avea o !n Valea J iu lu i le miniere din Valea Jiului. Mun­ liuc au înregistrat succese însem­
Jiului, au fost redeschise minele (Continuare în pag. 2-a) cind cu multă însufleţire minerii nate. Organizîn'du-şi bine munca şl
Primele zile din luna august au au extras înseninate cantităţi de
Iucrînd cu însufleţire, ei au extras Rl <SJ-
fost bogate în roade la exploatări- cărbune peste plan. Schimbul de diminea
=TLE= peste plan mai mult de 500 tone P

Fruntaşi ai întrecerii Cele mai frumoase rezultate le-au Ecaterina Saltnari s-a sculat de glume. La şira de paie, o grupă de
obţinut colectivele minelor Vulcan, minereu. dimineaţă. Parcă mai devreme de­ băieţi şi de fete au organizat o în­
cît in alte zile. A deschis larg fe­
Uricani şi Lonea, care au dat Realizări deosebite au obţinut bri­ restrele casei şi a privit afară. In trecere între ei. Cileva „gureşe" il
faţă, cîmpul întins de la marginea provoacă:
numai în ziua de 4 august găzile conduse de Ioan M. Popa şi Cristurului, aria de treierat...

433, 347 şi respectiv 249 tone căr­ Gheorghe Dionisie. Eie şi-au depă­ „Azi o să facem treabă bună",
— gîndi ea. Apoi., după ce mai de­
bune peste plan. Pe întregul bazin şit planul zilnic cu 72 şi respectiv retică ceva prin cameră, se îndreptă „Hai la-ntrecere băieţi
planul zilei a fost depăşit cu 1.119 43 la sută. repede spre locul unde batoza, aşe­ Să vedem oare-i mal tarei,
tone. zată in mijlocul stogurilor, aştepta. Noi sau voi o s-ajungeţi
Parcă nici n-ar ţi făcut drumul de La panoul de onoare?“
Rezultate deosebite au obţinut co­ La L M, Săcărîmb v~ acasă, atît de repede ajunsese. Se
aştepta să fie prima. Dar cînd colo.. Ion Fişcan înţelege ambiţia fe­
lectivele sectoarelor i Uricani, IU C e rte j telor de a-i întrece pe băieţi. De a-
Vulcan, I B şi III Lupeni, IV Lo- — Tovarăşă Satmari, sînlem pre ceea, îşi mobilizează ortacii să mun­
nea şi IV Aninoasa. Pentru a întîmpina Ziua mine­ zenţil spuse tînăra Ana Vereş, ca­ cească cu mai mult spor. Tot aşa
re stătea pilită, în apropiere, împre­ fac şi Rozalia Nemeţ şl Irlna Pop.
La /. M. Gheiar rului cu cele mai frumoase realizări ună cu Rozalia Kelement.
şi minerii de l a . I. M. Săcărîmb- Munca entuziastă a acestui harnic
Au rîs vesele şi s-au bucurat de colectiv de tineri — în majoritate
Minerii din Ghclar au repur­ Certej au muncit cu mult entu­ Intilnire. Rînd pe rînd au sosit şi utemişti — care lucrează la treiej
tat |n cinstea Zilei minerului, ziasm. In întrecerea socialistă desfă­ ceilalţi. rlş în schimbul de dimineaţă, dă
îii cursul zilei de 3 august şurată în ultimele zile echipele de roade frumoase. De la şefa de echi­
un succes remarcabil. Mun­ mineri au înregistrat rezultate cit ...Nici n-a răsărit soarele, cinci
cind cu entuziasm şi hăr­ uruitul batozei începu să spargă pă, utemlsta Ecaterina Saltnari
liniştea dimineţii. Uteinislul Ion am aflat că din griul recoltat de pe
nicie ci au extras peste planul zil­ se poate de bune. Echipa condusă Roşu, mecanic, se află lingă motor. 185 ha. de teren, pînă azi la amia­
E numai ochi şi urechi. Tinărul Oc- ză (4 august), s-a treierat grîul de
nic aproape 800 tone minereu de de minerul Lup Florin şi-a depăşit ‘noian Ion primeşte snopii tăiaţi pe T ll ha,, fără să mai vorbim de
fier. planul cu 74 ia sută, cea condusă de la Terezia Soci. O fată veselă şi restul păioaselor.
de Dumitru Luca cu 40 la sută, a
fc AUREL R O P A N , PETRU BOTAR, MIRON NASALEAN, Cele mai frumoase rezultate Ic-au lui Alexandru l.uca cu 25 la sută. spornică la lucru. La acest rezultat şi-au adus con­
înregistrat colectivele sectoarelor Rezultate bune au înregistrat de a- tribuţia şl cele două schimburi. De
tir şef de brigadă la mina Uricani. Mina Vest, Raionul I şi Vadul Do- semenea echipele conduse de minerii Ungă maşina hulpavă tineri şi subliniat insă că schimbul 'de dimii
mina şef de brigadă la mina miner şef de brigadă la E.M. Deva. !n ultimul timp a realizat randa- brii. Ioan Purtător II, Ioan Medrea I, neaţă, respectiv echipa de tineret
tinere lucrează de zor. Se întrec în
T Gheţar. Aplicînd iniţiativa „Nici ^n%trimestrul II al anului curent mente cuprinse între 7-8 tone căr- La I. M. Teliuc
muncă la fel ca şl Ia cîntece şl
un vagonet de minereu rebutat", brigada sa a cîşiigat întrecerea pe bune pe post. De asemenea a îm- condusă de Ecaterina Satmarl, a

jr producţia dală de brigada sa este profesii. In luna iulie a depăşit bunătăţii calitatea cu circa 3,5-4 fost mereu în frunte. 1

f de bună calitate. de asemenea planul. la sută. In cursul aceleiaşi • zile, şi mi­ Gheorghe Luca, Teodor Danciu şi JURCONI PETRB
corespondent - ‘
/i_J J c—f\— t >.lu/>—t t, I i—/i— I «— rUi—fc. JuJuJUvJ.—I.—I v_/«_ nerii sectorului II de Ia I.M. Te­ altele.

CONTRASTE 1

In curtea minei — o mică vitri­ zatorii ce crezi că făceau? Ştiţi licve — expuse în vitrina din runcaţi afară de la mină prin care Colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă din satul Oiejdea, raionul Alba, au avut în acest
nă. Curioşii — un grup de tineri ce erau gazdiorii? Tlal să tă spun. curtea minei Vulcan, au fost co­ aceştia se obligau să nu se mai
'mineri — cercetează cu atenţie Să nu-i confundaţi cu gaza'orii lecţionate de la mineri mai vîrst- reîntoarcă în Valea Jiului cel pu­ an o recoltă de grîu frumoasă. Producţia planificată, la griul recoltat cu combina de pe 51 ha., a fost
noştri de astăzi, care conin-1-:rlă: nici ca Ştefan Mihai, Emeric Heia, ţin 10 ani; ar trebui expuse vinele
piesele expuse. Obiecte dc . mult cu atenţie locurile de muncă pen­ Simian Paul, Andrei Gaghi, Carol de bou cu care minerii erau „tra­ depăşită cu 6-700 kg. la hectar. U
neînlrebuinţate în care rugina lă­ tru a descoperi cu ajutorul mij­ Colgoţi, luliu Tico şi alţii. taţi" de jandarmi şi lanţurile
sase urme adinei. loacelor moderne cele mai mici fi­ în care erau purtaţi pe drumuri La 31 iulie s-a început treierişul griului pe .arie. Batoza, care are norma de 10.000 kg. zlU
ricelele de metan spre 'a se lua mă- - Desigur, din vitrina expusă la din post in post pînă la Deva, ar­
Tinerii ascultă cu atenţie expli­ surite necesare. „Căzătorii“ de pe mina Vulcan lipsesc multe lucruri mele şi baionetele care au muşcat rilc, este folosită din plin. In ziua de 1 august în mal puţin de 3 ore s-a treierat 4.200 kg. griiR Ţ
caţiile unui vechi miner. vremea aceea treceau pe la locu-; care ar putea întregi imaginea tre­ din trupurile minerilor in 1929,
rile de muncă purtînd in braţe cutului Văii Jiului. furgoanele de gunoi cu care au fost
— Uite, ăstuia, care seamănă nişte făclii îmbibate cu petrol. transportaţi la cimitir minerii eroi
cu un ciocan mare, îi zice fistău. Unde bănuiau că este „metan", Pentru a întregi imaginea aces­ căzuţi în lupta pentru apărarea
Este drept la amîndouă capelele aprindeau făcliile şi se aruncau, tui trecut, ar trebui să fie expuse intereselor celor ce muncesc...
pentru că minerul trebuia să bală cu feţele la p&mînt. Gazele ar­ şi unul din .bordeiele ale căror
cu el in două direcţii deodată. A- deau, însemna că se poale lucra. urme.se mal văd şi astăzi pe Va­ Şi nici atunci imaginea din tre­
cesta era ciocanul de abataj al mi­ Locul de muncă era „asigurat". lea Lupului în sus — adevărate cut a Văii Jiului n-ar fi deplină!
nerului. Bucăţile astea de fier as­ Dacă aţi şti voi măi feciori cîie vizuini, pe jumătate ascunse în pă­ Pentru că este greu să se poală
cuţite la capăt in diferite, feluri, nenorociri s-au produs cu şiearţu-- mânt, şi jumătate ieşite în afară, reconstitui cu ajutorul obiectelor
erau picuri. Acestea, burghie de rile şi cu făcliile astea, ciţi copii — cărora li se ziceau locuinţe şirul nesfirşit al mizeriei, suferin­
mînă... Cutia aceasta de tinichea au rămas orfani de lată şi cîle pentru mineri; ar trebui expuse ţelor şi umilinţelor pe care erau
în formă de pară este un şlearţ. mame văduve! Dar să trecem mai foile de plată din care se vedea siliţi să-l îndure minerii sub ve­
înfipt în ea ardea un fitil cu vîr- departe... Acesta este un troc din că la sţîrşihil unei luni de trudă chiul regim. Minerii scoteau căr­
ful cit o goangă micuţă.' Aceasta lemn cu minere. Cu el cărau mi­ bune care se transforma în căl­
era lampa minerului. Ardea cu pe­ nerii cărbunele tirîndu-se de-abu- minerul .răniin'ea dator la antre­ dură, dar ei îngheţau iarna de frig.
tro!. Nu dădea ea prea multă lu ­ şilen prin galeriile pline de no­ prenorul care era şi stăpîn pe gura Minerii scoteau cărbune care se
mină, dar in schimb... miros şi roi, înguste, nearmate, scîlcite dc de mină şi băcan şi cîrciumar; ar transforma în energie dar lumina
fum, pe săturate. presiune. trebui expuse certificatele de cer­
şetori pe care le dădea minerilor M. CRISTESCU
— Dar pe alunei nu erau gaze Obiectele astea — adevărate re­ nrimarul din Lupeni şi angaja­
In mină? — nit-şi piilutnfrînge cu­ mentele scrise smulse sub presiu­ (Continuare tn pag. 2-a)
riozitatea unul din tine-i ' nea jandarmilor de la ,minerii a-

— Erau, cum să nu fie. Dar ga- IN FOTOGRAFIE: aria colectiviştilor din Oiejdea.

"Nrfv'v v v v SAV \A V