Page 18 - 1961-08

rae. 2 m u MU K SOCIALISMULUI 'v r. ?!usa

aBgsBgraagaroflagjBgaBi

T © a te !s e c ţiile la n iv e lu l S ărbătoarea m inerului Spectacole cinematografice

c e l® r fru n ta ş © (Urmare din pag. l-a) fi date în folosinţă minerilor din 7 şi 8 AUGUST 1961
Valea Jiului peste 800 apartamente,
\ capacitate finală de 3.000.000 tone a celor din Brad peste 500 apar­ DEVA : Dragostea şi pilotul se­ rios ; BRAD : Blană de vizon }
tamente, Teliuc şi Gheiar peste 240 cund ; Zboară cocorii; SIMERIA : TEIUŞ : Pasărea cerului; HAŢEG:
Zilele trecute colectivul Între­ ie reuşindu-se astfel să se extra­ cărbune anual. 1¦ apartamente, Zlatna 80 apartamen­ Steaua tăcerii; HUNEDOARA : Fii
te. atentă, bnnicuţo!; PETROŞANI : Batalionul negru; ORAŞTIE : Iu-t
prinderii de industrie locală „Cri- gă 2.964 tone piatră brută de la Minele arată cu totul altfel faţă Adio copilărie; Pescuitorii de bu­ biţi viitorul; Torero ; SEBEŞ :
In scopul satisfa<*«rii cerinţelor reţi ; ALBA IU LIA : Unul dintre Muntele; ZLATNA: Hatlfa ; IL!A:
şana” din oraşul Brad şi-a înche­ carierele Gura Morii şi Vaţa de de trecut. Datorită extinderii meca­ cultural-educative mereu creseînde n o i; Confidentul doamnelor; LO-
ale minerilor, aceştia au la dispo­ NEA : Imagini ale unui trecut glo- O fereastră deschisă spre c e r; A-
gat bilanţul activităţii pe luna iu­ Sus. Acest lucru a făcut ca şi sec­ nizării, eforturile fizice ale mineri­ ziţie un număr tot mai mare de POLDUL DE SU S: Flăcări Ia
aşezăminte culturale: cluburi, ci­ graniţă ;
lie. Cu acest prilej s-a constatat torul materialelor de construcţii să lor .au fost mult uşurate. La toate nematografe, biblioteci etc.

că majoritatea secţiilor şi-au rea­ fie rentabil şi să se ridice la ni­ exploatările miniere s-au executat Anul acesta, minerii sărbătoresc
ziua ior în condiţiile puternicului
lizat sarcinile de plan, devenind velul sectoarelor de activitate frun­ importante lucrări pentru îmbună­ avînt cu care întregul popor luptă
pentru traducerea în viaţă a sar­
lastîel rentabile şi contribuind piîn taşe pe întreprindere. tăţirea aerajului, pentru extinderea cinilor trasate de cei de-al IlI-lea t, ' ^ r - r - r ’ r > r 'n n n r > f - r r—r
Congres al Partidului Muncitoresc
producţia lor la satisfacerea cerin­ L"ă sectorul lemn-mobllă s-au fă­ reţelei de apă, pentru îmbunătă­ Romîn. Acest eveniment de însem­ L
nătate istorică a deschis în faţa L
ţelor mereu creseînde ale populaţiei. cut în această perioadă o seamă ţirea iluminatului. Anul trecut s-au minerilor, ca şi a întregului popor, A K U If
perspective minunate. Construirea
Planul producţiei globale pe întrea­ de raţionalizări care au contribuit cheltuit pentru tehnica securităţii bazei tehnico-materiale a socialis­ l ŞCOALA F1OFESI0IALĂ DE UCENICI i
mului, dezvoltarea puternică a tu­ C
bă întrep indere a fost realizat in la uşurarea muncii şi îmbunătăţi­ miniere 55.000.000 iei, iar anul a- turor ramurilor economiei naţionale
necesită sporirea continuă a produc­
proporţie de 109,97 la sută. Pe sec­ rea calităţii produselor. Printre al­ cesta s-au cheltuit, numai în Valea ţiei de cărbune şi minereuri. Aşa t A UZINEI „VICTORIA“ OII CÂLAN j
cum prevăd Directivele Congresu­
toare de activitate cele mai bune tele putem aminti raţionalizarea fă­ Jiului în primul semestru peste lui, extracţia totală de cărbune va oooooo >000000 L 0<f«ce l a e i w Q ş f S n f a a e l o r i n f e r e s a f i c ă p e ra fr u ^
trebui să fie în 1965 de 11,5 —
'rezultate s-au obţinut la producţia cută de muncitorii Gheorghe Igâ 9.000.0001 lei în acest scop. 12,5 milioane tone adică de 1,4 \^
— 1,6 ori mai mult decît în 1959,
''de borduri, var gras, mobilă şi al­ şi Farcăş Iosif care au realizat un Măsurile luate în vederea ex­ producţia de minereuri de fier va V. I .LEN1N — Despre religie,
ajunge în 1965 la circa 4.000.000 ediţia a Il-a 80 pag. 1,15
tele. Numai la producţia de dormi­ dispozitiv pentru confecţionarea ba­ tinderii mecanizării şi îmbunătăţirii tone, de minereuri complexe la lei t a n u l ş c o l a r , 1 9 6 1 11 9 6 2 p r i m e ş t e u c e n i c i p e n t r u 1
1,3 — 1,6 milioane tone, de mi­
toare tip Sibiu, s-au realizat peste relor rotunde de la' dulapuri. De condiţiilor de muncă, au contribuit nereuri cuprifere la 2-2,3 milioa­ ®H. GHEORGHIU-DEJ - Ra­ L urm ătoarele meserii t |
ne tone. port asupra mersului înde- o
pian 28 garnituri iar la divanuri asemenea, tot la sectorul lemn-mo- la sporirea simţitoare a produc­ plinirii Directivelor Gon- O { — fecigSiri îi ierni ]
Sărbătorirea Zilei Minerului, !n greşului al lll-lea al par- 0
studio tip „Codlea” au fost rea­ bilă s-a introdus munoa pe echipe ţiei de cărbune şi de minereuri, acest an, este un nou prilej de ma­ tidului privind construirea Q
nifestare a hotărîrii minerilor de a socialismului la sate şi dez- Z
lizate 50 de bucăţi faţă de 15 cit complexe. In cadrul acestor echipe Ia creşterea neîncetată a produc­ îndeplini sarcinile puse în faţa lor voltarea agriculturii. Pre­ | — Strungari In «Sale
de partid. Luptînd pentru traduce­
.prevedea planul. De asemenea, şan­ s-au născut o seamă de iniţiative tivităţii muncii. In cele 7 luni rea în viaţă a acestor sarcini, pen­ O zentat la Plenara ©.©. al
tru îmbunătăţirea continuă a cali­ P.M.R. din 80 iunie — 1
tierele de construcţii din raionul valoroase. Pînă la începutul lunii care au trecut de la începutul anu­ tăţii producţiei şi reducerea preţu­ iulie 1961. j — Mecanici utilaj uzine cocsochiraics
lui de cost, pentru sporirea pro­ 72 pag. 0,85 lei
Brad şi din alte părţi au primit iulie, de pildă, toate lucrările de lui, minerii din Valea Jiului, lup- ducţiei şi productivităţii muncii,
colectivele întreprinderilor miniere N. S. HRUŞGIOV - Ou pri­
din partea acestei întreprinderi mai tapiţerie erau executate de alte în­ tînd pentru traducerea în viaţă a trebuie să acorde în continuare vire la politica externă a | — Mecanici utilaj sisterirţp \
toată atenţia introducerii procese­ Uniunii Sovietice (cuvîntări
multe materiale de construcţii ca : treprinderi de industrie locală din sarcinilor trasate de Congresul al lor tehnologice noi, extinderii me­ alese), 1960. 492 pag. 18,20 O
canizării, aplicării pe scară largă lei ^
piatră concasată, calupuri şi bor­ regiune. La propunerea unui grup fli-lea ai partidului, au extras pes­ a metodelor înaintate, îmbunătăţirii | — Tirsiiteri famari ]
organizării procesului de produc­ Volumul cuprinde un număr O
duri pentru şosele, var gras şi al­ de muncitor] tapiţeria a început să te pian 136.627 tone de cărbune, ţie, ridicării nivelului de calificare. de cuvîntări, declaraţii, confe- 9
rinţe de presă ale tovarăşului v
tele. Muncitorii acestor sectoare de fie executată în cadrul întreprin­ iar minerii din Gheiar şi Teliuc au Cu prilejul sărbătoririi Zilei Mi­ N. S. Hruşciov în problemele L [ Se primesc candidaţi
nerului, oamenii munci: din regiune politicii externe a U.R.S.S. şi L t de 14— la18 ani.j
ad ivitate numai în luna iulie au derii, ceea ce a permis să se lichi­ dat patriei în plus peste 20.000 felicită cu căldură şi dragoste pe ale vieţii internaţionale.
harnicii mineri şi le urează noi L. VIDGOP - I. SUAOT1N:
dat peste sarcinile de plan 1.918 deze stocul de mobilă diferită care tone minereuri de fier. Exemple mi­ succese în lupta pentru făurirea
măreţelor sarcini trasate de Con­ O mare prietenie 204 pag.
tone de diferite materiale de con­ rămăsese netapiţafă din trimestrul nunate de lup.tă însufleţită pentru gresul al lll-lea al partidului în 4,70 lei.
vederea desăvîrşirii construcţiei so­ Lucrarea „O MARE PRIETE­
strucţii. I. sporirea producţiei de cărbune şi cialiste în patria hoastră. NIE“ înfăţişează într-o formă j C e re rile de în s c rie re se ia c z iln ic la '
literară reuşită, pe bază de do­
De menţionat că datorită mă­ O preocupare principală pentru minereuri au dat colectivele de cumente şi mărturii, fapte şi si­
tuaţii, prietenia dintre Marx şi
surilor tehnico-organizatoriee luate colectivul acestei întreprinderi a fost muncă de la minele Uricani, Te­ Engels, bazată pe unitatea de ţ se cre ta ria tu l ş c o lii în tre 1 5 — 3 0 august j
scop — lupta pentru victoria
cit şi intensificării întrecerii so­ şi problema îmbunătăţirii calităţii liuc, Petriia şi altele. Imbrăţi- cauzei proletariatului. ţ a. c. E X A M E N U L DE A D M ITER E ÎN C E P F ]
&. MANOLESGU, P. TANASIE V
cialiste, colectivul fabricii de var pîinii. Însufleţiţi de scrisoarea C.C. şînd cu căldură iniţiativa brigă­ —• Trăsăturile fundamenta- O
le ale modului de producţie L
din Vaţa a reuşit ca în luna iu­ al P.M.R. muncitorii din sectorul zii minerului Ioan M. Popa de socialist 136 pag. 2,30 lei. ^ ţ ÎN Z IU A DE1 SEPTEM BRIE 1961. ]

lie să-şi realizeze şi să-şi depă­ panificaţie au adus o seamă de îm­ la mina Teliuc, „Nici un vagonet > 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOC

şească sarcinile de plan pentru bunătăţiri în procesul de produc­ de minereu rebutat”, minerii din ţ P e n tru în s c rie re este n e ce sa r să se j
C în a in fe ze u rm ă fo a re le acte:
prima dată în acest an. Aici au ţie. Pe de altă parte, conducerea regiune au obţinut succese impor­

existat o seamă de deficienţe în întreprinderii a iniţiat organizarea tante în îndeplinirea sarcinii! tra­

special pe linia organizării proce­ unui curs de minim tehnic cu toţi sate prin Directivele partidului cu \ ~~ C ertificat de naştere (copie le- î

sului de producţie. Sesizînd acest muncitorii din sectorul panificaţie, privire la organizarea întrecerii so­

lucru, conducerea întreprinderii cu predîndu-se pînă acum un număr de cialiste, îmbunătăţind simţitor ca­ [ galîzată de şcoală) ]

sprijinul organizaţiei de partid, a patru lecţii. Tot în scopul îmbu­ litatea minereului şi cărbunelui.

mobilizat tehnicienii şi muncitorii nătăţirii calităţii pîinii s-au început Eforturile depuse de mineri pen­ { — Certificat de studii (în original) î

fruntaşi la găsirea celor mai bune lucrările pentru reparaţii capitale tru sporirea producţiei, pentru îm­ c — Dovadă tip de starea materială î

metode de lucru în vederea asi­ Ia secţia de panificaţie nr. 1. Aici bunătăţirea calităţii şl reducerea

gurării îndeplinirii sarcinilor de se vor face vetre noi ia cuptoare, preţului de cost se bucură de cea [ ~ Certificat medical \

pian. S-a trecut de pildă la usca­ se va reface complect sistemul de mai înaltă preţuire din partea

rea cărbunelui brut şi la măcina­ ardere prin injeetoare şi se va fa­ partidului şi guvernului. Sute de Orice informafii se p r i m e s c z i l n i c l a se c re* )

rea acestuia, reducîridu-se umidi­ ianţa întreg interiorul secţiei. Con­ mineri din regiune sînt distinşi în rt ta r i a l u l s c o l i i . ¦1»

tatea, crescînd totodată .puterea ca­ trolul de calitate a fost introdus pc fiecare an cu ordine şi medalii pen­ r-Zi. i'—iv-j. v— t-/i Fi— ». *. __f r

lorică a cărbunelui. Alimentarea schimburi şi faze de lucru. tru munca lor plină de eroism. V v /W W W W W W W V \V W W W W v A A ^ A /v V \/W W W W V ^

cuptoarelor a început să se facă în Munclndu-se astfel, toate secţiile In toate centrele miniere a!e re­ ANUNŢ
mod ritmic şi cu un dozaj de căr­ întreprinderii au reuşit să se ridice J
bune corespunzător, ceea ce a dus Ia nivelul color fruntaşe iar în pri­ giunii, se dezvoltă impetuos via­
vinţa calităţii produselor, întreprin­ Întreprinderea
îmbunătăţirea continuă a caii- derea nu a primit în luna iulie nici ţa nouă. in ultimii 10 ani s-au
tării varului. o reclamaţie din partea beneficia­
rilor. De aceste succese sînt legate dat în folosinţă minerilor din Va­ d
'n luna care a trecut, principa­ numele multor muncitori harnici, şi
lii! în activitatea acestei întreprin­ în special al membrilor şi candida­ lea Jiului aproape 7.000 aparta­
deri a fost găsirea celor mai bu­ ţilor de partid, Todor Tudoran,
ne soluţii care să ridice toate sec­ Samson Ciur, Nicolae Boloţ, Con­ mente, iar 1.500 de mineri din acest Sibiu
ţiile la nivelul celor fruntaşe. La ie xeic iuY î
pavele, de pildă, s-a constatat că stantin Corinda, Nicolae Ciur, Pe­ bazin carbonifer şi-au construit lo­
neavîndu-se asigurată desfacerea,
planul nu putea fi realizat. Acest tru lancu. Anton Păsăret, Ioan cuinţe individuale. Anu! acesta vor
sector trebuia totuşi să-şi aducă
contribuţia cuvenită la îndeplinirea Dobîndă şi mulţi alţii. C O N T R A S T E \AAAAAAAAA — Reparaţii capitale, mijlocii şi eurente la orice tip şi mărime!
planului pe întreprindere. Pentru de transformatori de putere şi electromotoare.
aceasta s-au studiat cerinţiel" L "’- i. .MANEA
M. RUGINESC!! (Urmare am pag. Ha) \vremurile întunecate clnd toate a- chise; la Petriia noua secţie de > — Modificări a caracteristicilor transformatorilor de putere şi<
electromotoare.

------------------------------- ceslea erau triste, aspre, dureroa- preparare a cărbunelui; la Petro-', — Repe-aţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip de separatori,
întrerupători şi comutatori electrici, dispozitive mecanice de reancla-
electrică nu pătrundea în bordeiele se realităţi, clnd jugul exploatării şani uzina de reparat utilaj, care ¦ . sare (U.G.P.).

lor. De pe spinarea minerilor erau capitaliste se simţea pretutindeni, s-a dezvoltat pe locurile fostelor <

UT- scoase 7 rînduri de piei: un rină Ei îşi mai amintesc de ştearţ şl de ateliere; fabrica de pîine; staţia de) > — Recondiţionare fizică (uscare, filtrare, centrifugare) a uleiului!
de transformator cu instalaţie fixă şi mobilă.
ife g fş g g n w p e m mm 1 îl scoteau marii capitalişti din con fisihii. Dar >vremurile şlearţului şi transformatori, depozitul combi-
ducerea societăţilor Salgotarjan
şi Petroşani care stăteau în pala­ fistâului cînd munca minerului nat; ta Livezeni fabrica de oxigen >
te luxoase ta Budapesta, Paris sau
Bucureşti; alt rînd de piei îl sco­ era mai grea decît munca de ocnaş şi moara de barită; la Vulcan mi- > — Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii elec-!
teau diferiţii Corini, Farcaşi, Şte­ trlce (mânuşi dleieGtrlce, ştăngi eto.j.
° Cu ocazia Zilei minerului, consiliile locale şi comitetele sin­ fani, Procopi şt alţi antreprenori au trecut. na redeschisă cu noua separaţie dej
dicatelor din toate centrele miniere au organizat manifestări cultu­ care dictau în Valea Jiului; altul
rale, urmate de serbări cîmpeneşti. îl scotea puzderia de subantrepre- La aceeaşi mină — Vulcan — cărbune; la Coroieşti contururilec Informaţii se pot primi zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau
nori care se plimbau pe galeriile
* In localită[ile Apoldul de Sus. (paionul Sebeş), Băcăinli minelor in cizme de lac şi cu bi­ au fost introduse în ultimii 10 ani uneia dintre cele mai mari prepa-S Şdn scris pe adresa: întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-^
(raionul Orăştie), Strei-Plopi (raionul Haţeg) se desfăşoară astăzi ciul în mină; alte şi alte rînduri
fazele iniercomunale ale concursului cultural-sportiv al tineretului de pici le scoteau cîrciumarii, bă­ utilaje în valoare de peste raţii de cărbune ce va funcţiona în? Snel nr. 3. /
canii, rpr..i.m.. aj.r..i.i.,....j.a..n..d..a. .r.m...i.i...........V..ele
«“ In staţiunea de odihnă Ge oagiu-Băi, căminul cultural din co­ 200.000.000 lei. Producţia minei a Valea Jiului; la Paroşeni termo-<

muna Cioara prezintă astăzi un bogat program artistic. Oamenii crescut de 17 ori. Locul fistăului centrala electrică cu o capacitate/

muncii ce se află la odihnă în această staţiune, vor putea admira l-au luat puternicele perforatoare de 150.000 KWh.; la Lupeni noua ţ

măiestria căluşarilor pitici, cmtere populare, recitări, precum şl pro­ electrice şi ciocanele de abataj cu separaţie de cărbune; la Uricaniţ

gramul brigăzii artistice de agitaţie. aer comprimat; cărbunele este scos noua mină... şi paralel cu aceste ş ANUNŢ

din abataje cu ajutorul, benzilor obiective industriale — institutul? Şcoala profesională de ucenici G u ra -8 a rz a, iace înscrieri
pentru anul 1961-1962 în anul f, pentru urm ătoarele meserii:
transportoare cu racleţi iar pe ga- de mine la Petroşani, Complexul t
— MECANICI DE MINA
rănii 'm ineri îşi amintesc de lerii convoaiele lungi de vagonete şcolar din Braia Lupeni, cele 5? — ELECTRICIENI DE MINĂ
— MINERI
w s r t i v t . sjnt ţrase ?e puternice locomotive, cluburi şi cinematografe noi, tea-i, D urata de şcolarizare 8 ani.
Pentru m eseria de mecanici şi electricieni de m ină se pri­
electrice; aerul proaspăt este adus (rul de stat, şcoala populară de? mesc absolvenţi a 7 clase elem entare în vîrstă de 15 ani, iar
pentru m ineri, absolvenţi a 7 clase elem entare în vîrstă de
ZIIA pînă ia fiecare front de lucru artă, cenaclul uniunii artiştilor? 16 ani.
cu ajutorul compresoarelor. Loca- plastici din Lupeni, cele patru u-> înscrierile pentru concursul de admitere vor avea loc la se­
rile de muncă sînt bine iluminate niversităţi muncitoreşti, cele trei? diul şcolii, între 15-30 august 1961, iar exam enul de adm itere
va începe la data de 1 septem brie 1961.
^Dmaô-itta fi piLo-tul de la reţeaua fixă şi de la lămpile şcoli cu cîte 16 săli de da-? Pentru m eseria de m ineri se asig u ră cantină şi in te rn a t
u ? electrice portative. Drumul de la să, laboratoare şi ateliere dare? iar pentru m eseriile de m ecanici şi electricieni de mină, nu­
ff mai cantina.
<. jistău la perforatorul electric,, de vor fi date în folosinţă anul aces- L Actele necesare la în scriere:
\ la troc la locomotiva electrică şi ta la Lonen, Petroşani şi Uricani -
— Certificat de absolvire (original).
’ de la ştearţ la lampa electrică a — întregesc un alt şirag de perle. — Extras de naştere (copie legalizată).
— Adeverinţă de starea materială a părinţilor.
L fost parcurs odată cu întregul pro- Comparaţiile pot continua. In — Gertiiicat medical.
— Cerere de înscriere.
ces al construcţiei socialiste în pa- 1948, la scurt timp după eliberare,

tria noastră. 5 biblioteci cu 4.231 volume; în

Să comparăm Valea Jiului de 1961 — 116 cu peste 260.000 vo-

ieri cu Valea Jiului de azi? Care lume. In 1938 — 2.150 abonamen-!

aşezare din acest bazin carbonifer te la. radio; în 1961—peste 20.000.

avea cu 17 ani in urmă aspectul In ’finul şcolar 1938—1939, 3.683,

unui adevărat oraş? Niciuna. Pe elevi; in 1960— 1961 — 12.734. In

ruinele fostului Vulcan, în locurile - 1938 — 130 paturi de spitale cu,

fostelor cartiere amărîte din Lu- 77 medici; in 1961. 1.150 paturi¦

peni şi Petriia şi chiar pe locul şi 167 medici...

> unde altădată n-a existat nimic, j n oriCe sector de activitate şi

\ cum era locul unde se varsă pîrîttl in orice domeniu al vieţii ai pă-,‘

' şerpilor în Jiu, la Uricani se înal- trunde, comparaţiile sînt izbltoa-
5 ţă cartiere frumoase, cu locuinţe re. Iar rezultatele, ţoale, confirmă

c construite pentru mineri, după toa- acelaşi lucru. Oamenii muncesc în

> le cerinţele confortului modern. Un condiţii mai bune. Locuiesc în con-]

? orăşel şi 11 cartiere noi totalizînd 4iţii mai bune. Mănîncă mai bine.

> circa 7.000 apartamente. Se îmbracă mai bine. îşi cresc co-\

ţ De-a lungul şoselei asfaltate, ca- pm sănătoşi şi fără grija zilei de

re străbate oraşul Petroşani de la mîine. Intr-un cuvînt au parte în-

un capăt la celălalt, obiectivele in tr-o măsură din ce în ce mai de-

dustriale construite, saii dezvoltate plină de bucuriile vieţii,

în anii regimului democrat popu- Imaginea de astăzi a Văii Jiu-

Iar, se aliniază ca un şirag de //Vi- simbolizează măreţele transfor-

pecle. La Cimpa noile mine redes- mări care au loc în patria noastră.

-- ^ -------------------------------- \

m mammuL m —>/—‘r r~> t—11— —•r

i. j

L Miercuri 9 august CONCURS j

i

7 AUGUST 1961 Nicolae Ţie; 14,00 Program de mu­ ţ S P E C IA L P R O N O E X P R E S cm p re m ii )
I PROGRAMUL I : 6,45 Jocuri zică u şoară; 15,10 Formaţii artis­
L Filmul „Dragostea şi pilotul se­ lot de cursă lungă, Schubcrt, care surprindă mereu cu alte femei. A- ^ tice de amatori; 16,15 Note de lec­ c imerafar® în ©fbieete 1
se îndrăgosteşte pc neaşteptate de ceste coincidenţe neprevăzute o în- T populare romîneşti ; 7,10 Cîntece tor ; 17,15 Cîntece revoluţionare in­ {. S9J
blonda şi drăgălaşa însoţitoare de durerează pe lise. Pînă la urmă în- patriotice ; 7,45 Salut voios de pio­
l cund“, producţie a studiourilor avion, lise. Dar, printr-un concurs să, ea se convinge că tînărul pilot -j nier ; 8,00 Din presa de astăzi; spirate din lupta partidului; 18,00 C S e ex hssg 16 numere. Se dis tribuie 2 a uto turis m e t
t de împrejurări, în loc să-î poată 9,30 Tinereţea ne c dragă ; 10,10 Muzică u şoară; 19,00 Almanah
„DEFA” Berlin, care rulează în­ dovedi seriozitatea sentimentelor sa­ Muzică populară romîncască ; 11,03 v. J.
L tre 7 şi 9 august la cinematogra­ le, Sclmbert o face pe lise să-l Fragmente din opera „Tosca” de ştiiinţific ; 20,50 Tribuna Radio ';
l Porcini ; 12,00 Muzică uşoară ; 23,15 Melodii de pretutindeni. Pro­ L (Volga si Skoda}, motociclete,motorete, scutere, T
l ful „Filimon Sîrbu" din Deva, este iR,15 Din schiţele tînărul ui scriitor
o iubeşte cu adevărat, şi, astfel, fii- J gram de muzică uşoară. t1
Í o izbutită comedie. Hazul acesteia
mul, ca orice comedie, are un dez- J l televiza are, frig 'd e re , aparate dera d io p o rta tiv e i

ji Udueicurge din peripeţiile unui tînâr pi­ nodămînt fericit. i t le u tra nzisto r!1 şi a ifeie, ^
P

• ju ^ iu w u i. î u u