Page 19 - 1961-08

i N r . 2IÎ5B mvMvn soeiM ism w i pag. 3

Angajamentul minerilor din Lupeni De alei a pornit iniţiativa RĂSPUNS LA VIAŢA
NOUĂ
t a trimite întrecerii: „Nici un vagonet dej
numai săi4w
minereu rebutat". Popa M. loan,' Ilustrata stă la loc de cinste pe mai în acest an au fost date în fo­
Rusu Nicolae, Enăşcău loan, Bo­ mapa şefului secţiei Musariu a Ex­ losinţă la Gurabarza 3 cămine mun­
lovan Pauel, Cosma Culcea, Dă-< ploatării miniere Barza. E venită citoreşti cu aproape 600 de locuri,
din Praga, de la lli-e Golea, mai­ numai anul acesta, în marele cvar­
Sărbătorim azi Ziua mir m lui, dovadă a înaltei aprecieri pe care ’400 I năilă Nicolae, sînt doar cîţiva mi-t stru mecanic, aflat la tratament pe tal diri Brad care în final va avea
partidul şi guvernul, întregul popor, o acordă nuincii minerilor. »60 neri ale căror brigăzi, luni în şir l 21 de zile în Cehoslovacia. Ilus­ l. 500 apartamente, au primit locu­
Sărbătorim această zi în condiţiile luptei tuturor oamenilor mun­ 360 sJ n-au rebutat nici un vagonet. trate sau scrisori. purtînd mărci inţă 125 salariaţi ai E.M. Barza','
cii din patrianoastră pentru înfăptuirea măreţelor sarcini stabilite poştale străine au primit şi fami­ din care 85 la sută, muncitori, mai­
de cel de al Ii 1-lea Congres al partidului. A **« ® « ** S-au întilnit însă şi alte cazuri.') liile minerilor Nicolae Sturza, Pe­ ştri, tehnicieni şi ingineri. Azi mine­
Unele brigăzi, care lucrează în t tru Cîmpeanu, llie Iovan, Nicolae rul din Barza poate servi masa la
80 e carieră, susţineau că aici nu poa­ lovan, Aurel Mîrza, toţi la odih­ un preţ convenabil la cantina ex­
te fi aplicată iniţiativa pe motiv' nă şi tratament în U.R.S.S. sau ploatării, poate frecventa clubul do­
j —. . t • că se încarcă cu excavatorul. For-< Cehoslovacia. tat cu toate cele necesare unei des­
fa coledivului şi-a spus însă cuX tinderi plăcute şi utile.
25 ------------ vintul. Au fost luate măsuri potri­ Minerul din Barza, cel care acum
vit cărora şi aici a început să set 20 de ani stîrnea praful drumuri­ Şi vorbind de viaţa nouă a mi­
Alături de toţi oamenii muncii, şi minerii, maiştrii, tehnicienii 250 ? o i---------- --H practice metoda puşcării selective;< lor ţării cu „doniţi şi ciubară”, e nerului de la Barza nu se poate să
si inginerii Exploatării miniere Lupeni desfăşoară larg întrecerea so­ 200 au fost alcătuite brigăzi complexe, trimis să-şi trateze reumatismul în nu amintim de marca grijă ce se
cialista pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii cărbunelui, pentru .150 î "n s . ________ cointeresînd în acest ţel şi meca­ Uniunea Sovietică, să-şi refacă for­ poartă uşurării şi securităţii muncii
sporirea producţiei, a productivităţii muncii şi reducerea preţului de nicii în realizarea planului şi îm-\ ţele la Karlovy Vary. Care „moţ” Iui. Numai pînă la 1 august, de
0- ^Legendá: 'S bunâtăţirea calităţii. Ba mai mult,' s-ar fl gîndit acum 20 de ani la la începutul anului, pe adresa ex­
de curiad a început să se practice\ posibilitatea acestui lucru ? Dar ploatării au sosit 76 expîozoare, a-
^5 j esjsBaaaSESS fir. (ie vage>neie 6 ) NAI FUNIE mal m ult; care din ei ar fi ştiut proape 900 vagoneţi, 300 coloane
şi aici metoda selecţionării ma-' să-ţi spună unde e. Praga ? Iată telescopice, 120 ciocane de abataj,
m in ereu rebútate. insă că azi, nu unul, nu zece, ci 295 perforatoare, 12 pompe de apă,-
1 sute o pot face. Sute îţi pot spune 20 ventilatoare pneumatice, 29 trotil
cum e litoralul nostru, Călimăneşti, pneumatice, 5 compresoare de 45
cost. 10 !'mejEESQ* C onţinutul de rrţptal Hcrculane sau Borsec. In luna iulie m. c.... Perforajul umed se introduce
Partidul a pus în faţa noastră sarcina de a asigura cocseria aproape 200 de oameni de la E.M. la tot mai multe locuri de muncă.
tj în s id e rita bulg ari. Barza, în mare majoritate munci­ Ce poate fi mai concludent pentru
din Hunedoara cu cărbune mult şi de tot mai bună calitate. Am tori, au fost trimişi la odihnă şi noua viaţă a fostului moţ-azi miner?
o ------------------- tratamente în staţiunile din ţară şi
1 de peste hotare. Alte sute vor fi Pentru a răspunde acestei vieţi;
reuşit noi să ducem la- bun sfîrşit această sarcină? ! i trimişi în lunile următoare. celui care i-a dat-o, partidului, mi­
nerul din Barza munceşte cu entu­
Am aflat şi noi că minerii din Teliuc, pentru a sprijini I IANUARIE FEBRUARIE i MARTIE APRILIE Acesta nu e singurul aspect al ziasm, cu hotărîre, îşi depăşeşte pla­
noii vieţi a minerilor din Apuseni. nul, îmbunătăţeşte calitatea mine­
munca furnaliştilor, au desfăşurat şi desfăşoară întrecerea socialistă S pre sfirşituL anului trecut Po­ Nici un vagonet de minereu re­ miale a minereului. Operaţiunea' Azi, cei care vin la lucru nu mai reului. La secţia Musariu, orizontu­
sub lozinca „Succesul furnaliştilor începe în abataje”. Considerăm pa Ai loan, miner şef de bri­ butat ! Ce mult spun aceste cu­ se face în timp ce excavatorul lu-', sînt obligaţi să facă zilnic pe jos rile 120 şi 150, conduse de ingine­
că în aceeaşimăsură succesul lor şi îndeosebia cocsurilor, începe gadă la /. Ai. Teliuc. nota in fie­ vinte! In ele se oglindeşte înaltul crează: se încarcă cile o cupă în{ cîte 20 km. la dus şi 20 km. Ia în­ rul Moise Boticl, şi respectiv tehni­
care zi ceva intr-un carneţel. Nu patriotism şl devotamentul omului fiecare vagon, oamenii aleg steri-> tors. Maşinile îi duc şi aduc la cianul Vasile Pătrăşcoiu sînt frunta­
şi în abatajele noastre. spunea nimănui nimic, deşi cîtorva nou. constructor al socialismului. Iul, apoi se încarcă o doua cupă,), Blăjeni, După Piatră, Stănija — şe ; la secţia Brădişor echipele mi­
De aceea, încă de la începutul anului am luat o seamă de mă­ ortaci le stîrnise curiozitatea. La după care oamenii iar aleg... Pro-\ Buceş, către Abrud ; azi circulă tre­ nerilor Candin Stingă, Gheorphe
sfîrşitul lui noiembrie, după ce a A şa s-a născut iniţiativa „Nici nuri către Bucureşci şi Zrlrapţi ; Lupea, Nicolae Darabant realizează
suri menite să asigure sporirea necontenită a randamentelor şi impli­ tras o linie şi a adunat mai multe un vagonet de minereu re­ cedeul aparţine brigăzii condusei depăşiri de plan cuprinse între 10 şi
cit a cantităţii de cărbune trimis Hunedoarei. Printre aceste măsuri cifre, comparînd rezultatul cu al­ butat". A doua zi toţi minerii din de comunistul Ţoni Iordan şi e< azi, în tot mai mare măsură, cel 60 la sută ; la secţia Valea Mo­
amintim creşterea liniei de front prin punerea în exploatare a noi tele, a destăinuit „sec-etul" unui aplicat şi la brigada lui Cosma \ rii în luna trecută, oamenii din
miner, din preajmă-i: Teliuc şi Ghelar au aflat de ea. Culcea. ce doreşte să fie mai aproape de
abataje, extinderea susţinerii metalice în abatajele frontale, extin­ Comitetul de partid de la mina echipa lui Nicolae Mateş au dat o
derea susţinerii metalice şi cu inele de bolţari în galerii, extinderea — Vezi cifrele astea ?.., Ele re­ Teliuc a luat imediat măsuri pen­ raficul de faţă ilustrează re- locul de muncă primeşte aparta­
tăierii mecanice a cărbunelui — ceea ce a dus la creşterea vite­ prezintă vagoneţii încărcaţi de noi, tru extinderea iniţiativei. S-a tra­ zultaţele obţinute în urma \ producţie cu 69 la sută mai mare
zelor de avansare în abatajele frontale la 23 m.l. pe lună, în me­ care au steril vizibil în minereu sat sarcină birourilor organizaţii­ aplicării iniţiativei „Nici un va-', ment la Brad sau loc în cămin la decît prevedea planul fără a mal
die, iar în abatajele cameră la peste 45 m.l. pe lună. mai mult decît e admis... Aştia-s lor de partid şi comitetelor sin­ Gurabarza, dacă e necăsătorit. Nu­
pc octombrie, ăştia-s pe noiem­ vorbi de faptul că din producţia
Ca urmare a acestor măsuri, în perioada 1 ianuarie — 1 august brie... Se împuţinează... dicale de secţii să popularizeze gonet de minereu rebutat" la I.
a.c. am extras peste plan 9.613 tone cărbune, atingînd un randament dată nu s-a rebutat nici un vago­
mediu de 0,967 tone cărbune pe post; în luna iulie randamentul Ortacul n-a zis nimic. In sinea iniţiativa. Conducerea tehnico-ad- M. Teliuc. După cum se vede nu­ net.
s-a ridicat la 1,017 tone pe post. lui se întreba însă: „Unde vrea să
ajungă? Ce urmăreşte cu socotelile ministralivă a fost îndrumală să mărul vagonetelor rebútate e in) Acesta e răspunsul minerului de
Nu era însă suficient atît. Trebuia ca paralel cu lupta pentru astea ?“ Totuşi, prea mare impor­ azi din Barza 1
sporirea producţiei să acordăm o deosebită atenţie îmbunătăţirii cali­ tanţă n-a dat el acestui fapt. Popa continuă scădere. De asemenea,t
tăţii Iul. In acest scop organizaţiile de partid au desfăşurat în schimb, îşi continua Însemnări­ A. i URCA
o largă muncă politică de masă în rîndul minerilor pentru a-i le, îi îndemna pe ortaci să aleagă ,,N ics un vagonef a crescut conţinutul de metal în ) -O -
mobiliza la alegerea minuţioasă a sterilului în abataje şi la benzile cu grijă sterilul. minereu.
de claubaj, la puşcarea separată a interealaţillor sterile ; a fost insti­
tuit totodată controlul pe faze de lucru Ia locurile de muncă. Spre sfîrşitul lui decembrie, ia d e m in e re u r e b u la t 4' Iniţiativa „Nici un vagonet de j
Hunedoara a avut loc o consfătuire
Tot pentru îmbunătăţirea calităţii, nu cu mult timp în urmă, între mineri şl siderurgişti. Popa minereu rebutat", pornită de bri
care a fost invitat să participe la
consfătuire, s-a oregălH serios. 'A gada comunistului Popa M. loan|
discutat cu tovarăşii de mutică,
şi-au analizat încă odată posibilită­ la măsuri pentru asigurarea celor din Teliuc, a fost extinsă în toată
ţile. Se punea doar problema îm­ mai hune condiţii de muncă bri­
bunătăţirii calităţii minereului. găzilor din abataje. regiunea: la Ghelar, Valea Jiului,!
Popa le-a comunicat atunci orta­
colectivul sectorului III, într-o entuziastă adunare, a îmbrăţişat cilor rezultatele urmărite de el timp Şi sarcinile au început să de­ Barza Zldina, Deva... {
valoroasa iniţiativă a minerilor din Teliuc, intitulată „Nici un va- de 3 luni. Le-a demonstrat cum, vină fapte. Corpul de controlori
gonet de minereu rebutat”. Cu prilejul acelei consfătuiri a re­ cu puţină străduinţă din partea ai calităţii a fost reorganized. In ţ
ieşit faptul că şi la noi se poate trimite la suprafaţă numai tuturor, a fost. posibil să scadă componenţa sa au intrat mineri N. ANDRONACHE
cărbune curat. In baza realizărilor minerilor de le sectorul mult steriliil din minereu. cu multă experienţă, membri şi
111, iniţiativa „Nici un vagonet de cărbune rebutat” a fost extin­ candidaţi de partid ca Nictiliţă
să In toate sectoarele. — Ce ziceţi, ne angajăm să nu Ştefan. Toma Petru ş. a. Au în­
rebutăm nici un vagonet de mine­ ceput să se facă analize zilnic, de la
Rezultatul aplicării iniţiaţi vei, a măsurilor luate, este cît reu ? fiecare brigadă. La staţia de sor­
se poate de frumos. Dacă în luna martie exploatarea a depăşit pro­ tare a fost instalat un controlor
centul admis de cenuşă,în lunile mai, iunie şi iulie, cenuşa
în cărbune a scăzut în medie cu 2,5 la sută sub admis. care recepţionează toată produc­

Aşa dar, prin munca neobosită a întregului colectiv, sarcinile ţia şi are dreptul să rebuleze va-
de plan care ne-au revenit pe primele 7 luni au fost îndeplinite.
Socotim însă drept cea mai frumoasă realizare a noastră faptul că gonetele cu steril vizibil în ele.
am reuşit să asigurăm cocsarilor din Hunedoara cărbune în canti­
tăţi tot mai mari, de calitate tot mai bună. Birourile organizaţiilor de partid

au alcătui1 echipe voluntare care} în ain tea
iui
Minerii n-au răspuns nimic. Fie­ controlează producţia în subteran. v
care îşi făcea socotelile lui. Era Muncind pentru a tntîmpiua Ziua
vorba de un angajament oarecum Conducerile sectoarelor au intro-, Liicrînd cu o ma­ minerului cu rezultate tot mai fru­
dificil, nou, în felul mi. moase, în ziua de 3 august, din
Totuşi, chiar avînd în vedere acest lucru, nu putemconsidera dus obligativitatea puşcării selec-) şină de încărcat de abatajele minei Uricani au fost ex­
că am făcut totul. Dorim să răspundem prin fapte şi mai frumoase — Chiar niciunul, lună de lună? trase primele tone de cărbune coc-
grijii pe care partidul şi guvernul ne-o poartă, aprecierii înalte ce five la'toate -locurile de muncăl tipul EPM-1, briga­ sificabil în contul lunii septembrie.
se dă muncii noastre. Şi putem face acest lucru trimiţînd Hunedoa­ — a întrebat un vagonetar.
rei cărbune clin ce în ce mai mult şi de calitate tot mai bună. Re­ unde apar ¦intercalaţii de steril, c da de mineri con­ De Ia începutul anului şi pînă îti
— Păi aşa e bine să ne anga­ A fost instituit un premiu de 1.000 J dusă de comunistul prezent minerii uricăneni au livrat
jăm — ; a răspuns Popa. Dacă lei care se dă lunar brigăzii cărei Martin Vass, de la siderurgiştilor zeci de mii de tone
n-a rebutat nici un vagonet de mi­ mina Vulcan, a să­ de cărbune cocsiîicabil peste sarci­
centa Hotărîre a partidului şi Consiliului de Miniştri plivind creşte­ vrem să facem o treabă frnmnnsă... pat în perioada 1-27 nile de plan.
rea salariilor precum şi reducerea preţurilor şi a unor tarife, a dat nereu şi răspunde şi altor criterii. iulie a.c. 130 m.l.
un nou imbold muncii noastre. Sî ntem hotărîţi să muncim şi mai L a Hunedoara, prinţre 'ei care La fie1are sector au apărut gra­ de galerie. In acelaşi timp ei au sporit pro­
bine ca pînă acum, să sporim continuu producţia, să îmbunătăţim pe s-cu înscris la cuvinl a fost ductivitatea muncii cu circa 15 ia
mai departe calitatea cărbunelui. şi minerul Popa M. Ioan. fice care se completează zilnic şi IN FOTOGRA­ sută faţă de cea planificată, au
FIE : şeful brigăzii făcut economii suplimentare la
Acum, cu prilejul Zilei minerului, făcînd bilanţul muncii noastre, — Tovarăşii mei de muncă — care popularizează brigăzile care lucrînd cu maşina preţul de cost în valoare de aproa­
asigurăm pe cocsarii din Hunedoara că vor primi de la noi, în con­ n-au rebutat minereu. S-au luat de încărcat. pe 600.000 lei şi au redus pro­
tinuare, cărbune tot mai bun, tot mai mult. a spus el — m-au însărcinat să măsuri ca vagonetele rebutate să centul de cenuşă cu circa 2 la
fie garate pe o linie secundară, sută fată de cel admis.
mă angajez în numele întregii bri­

găzi să nu trimitem din abata­

în numele colectivului Exploatării jul nostru nici un vagonet de mi­ iar minerii care le-au încărcat să

miniere Lupeni nereu cu steril vizibil!... fie obligaţi ca, în timpul liber, să

îng. N1COLAE N1COR1C1 FERDINAND ANA Erau de faţă mulţi mineri (şi selecţioneze din nou minereul. 3

director secretar al Comitetului de partid din Ghelar), jurnalişti, oţelari, in­ Rezultatul? Toate brigăzile din ?3
VICTOR BRAŞOVEANU MARiN STOICI)LESCU gineri, maiştri. Toţi şi-au dat sea­ abataje au îmbrăţişat iniţiativa.

preşedintele Comitetului sindicatului secretar al Comitetului U.T.M ma ce valoare are acest angaja­ Şi aşa au trecut primele luni,
PETRU SPINU
ment. De aceea l-au aplaudat pe aşa au apărut primele brigăzi în

şef de brigadă la sectorul 111 entuziastul miner. dreptul cărora se scria pe graficul

Sabin Bel u a devenit pundere. Ca să înveţi pe alţii, tre­ — Şi acum, i-a spus el întinzîn- comandarea biroului organizaţiei nistul Traian Costea, vorbea despre
du-L hirtia împăturită, n-am decît de bază, a fost trecută aci brigada
buie mai întii să înveţi lu, îşi spu­ să-ţi reamintesc nişte sfaturi mai condusă de candidatul de partid strădania depusă pentru a da căr­
nea ei în gînd. Ca să poţi lămuri vechi: să munceşti şi iar să mun­ Sabin Belu. Unii din brigadă pă­
pe alţii, trebuie să fii bine lămurit ceşti. Să înveţi şi iar să înveţi. reau descurajaţi, păreau să dea bune de calitate, pentru economisi­
mai întii tu. Orizontul preocupărilor înapoi. Şeful de brigadă nu s-a des­
sale se lărgise. A început să citeas­ — N-am fugit niciodată de mun­ cumpănit însă. Şi-a sirîns toţi orta­ rea materialului lemnos, pentru ob­
că cu tot mai mult nesaţ presa de că si n-am căutat niciodată locul cel cii şi le-a expus, planul său. Le-a
comunist partid, broşuri. Observa cum în ju­ mai uşor. Dumneata, Cenuşă-baci, arătat că există posibilităţi de a se ţinerea unei productivităţi înalte.
rul lui se schimbă toiul, cum se dez­ mă cunoşti... învinge greutăţile. Le-a cerut şl lor
voltă mina, cum înfloreşte oraşul, părerile... In scurt timp s-a simţit „Ii îndemn pe toţi membrii organi­
cum oamenii chiar, devin parcă mai ~k că au venit acolo oameni de nă­
altfel, mai buni. îşi dădea seama dejde; La îndemnul brigadierului, zaţiei noastre să muncească aşa
că în fruntea poporului se află o Adunarea generală a organizaţiei minerii au depus eforturi pentru a
forţă rare dirijează toiul, care im­ de bază, care se ţinuse prin luna spori mult viteza de înaintare. S-a cum munceşte tovarăşul Belu — a
pulsionează şi dezvoltarea minei şi septembrie, hotărîse în unanimitate trecut astfel la scoaterea a două
— Băirînule, să ştii că n-ai avut aşa, dar adevărul era că mulţi din­ mînuiesc cu îndemînare lopeţile a- înflorirea oraşului, care transformă să-l primească pe Sabin Belu în rîn- cîmpuri de cărbune pe schimb. Pre­ auzit el pe maistru încheind. Sînt
dreptate. tre cei care veneau să lucreze la runeînd cărbunele pe crater, fără să oamenii. Ştia că această forţă mi­ dul candidaţilor de partid. Cum să siunea a încetat să-şi mai facă e-
mină, în majoritate tineri, se spe­ dea vreun semn de oboseală. Aceasta nunată este partidul. Şi-a propus răsplătească această încredere şi fectul. Zona periculoasă a fost de­ de acord cu primirea lui în partid!".
— Cu ce ? riau de primele greutăţi şi dădeau îl îndîrjea şi mai mult. să cunoască cit mai mult despre cinstire ? păşită. Abatajul a fost pus la punct.
— Cu Belu Sabin. bir cu fugiţii. Tînărul care se pre­ partid, să înţeleagă ce este el, care Chiar din prima lună. brigada a Ştefan Lasln a vorbit despre sî.rgu-
— Cum ? zentase la Cornel Cenuşă era ti­ Cornel Cenuşă se ocupa îndea­ este rolul său. A studiat cu atenţie ...La puţin timp i s-a încredinţat depăşit sarcinile de plan în acest
mid şi slăbuţ. „Măi, îl întrebase bă- proape de tineri. In zilele de repaus statutul partidului. A vizitat mu­ o sarcină de răspundere. Ieşind la loc de muncă greu. Ea a fost trecută inţa cu care-şi însuşeşte matei ialul
— Uite aşa... Te-ai făcui de ru­ trînul, tu să-mi spui deschis, de ce îi invita pe cîte unul-doi pe acasă. zeul. Doftana. In mină i-au căzut pensie, şeful de brigadă, l-a reco­ apoi în alt loc de muncă în care
şine... Nu-şi îndeplineşte planul. ai venit la mină? Să muncesc — Inir-una din zile l-a invitat şi pe biografiile eroilor clasei muncitoa­ mandat în locul său. Iată-l în frun­ se iviseră complicaţii. Cu toate a- Predat la învăţămintul de partid.
Numai necazuri ne face. a răspuns tînărul — să mă fac mi­ Sabin. începuse să-i placă cum re ¦ llie Pintilie, Constantin David, tea brigăzii, în care venise ca sim­ cestea, în luna aprilie a extras peste
ner... Am auzit că meseria asta e munceşte băiatul. Acasă i-a vorbit Filimon Sirbu... A citit despre viaţa plu băiat de la ţară. Se simţea da­ plan 500 tone de cărbune, în mai ..In cercul de studiere a Istoriei
Comei Cenuşă îşi prinse mustaţa frumoasă şi plătită bine". Băiatul despre multe. I-a povestit cum se unor luptători încercaţi pentru tor să dovedească celorlalţi voinţa 300. Apoi, din nou la alte locuri
cu amîndouă miinile şi o răsuci a povestii apoi că în satul său, Sto- muncea altă dată in mină, cum a triumful socialismului în patria de muncă şi cunoştinţele însuşite în grele de mancă. In abatajul III est. P.M.R. din care face parte, tova­
nervos. Apoi privi fix în ochii se­ ieneşti, de prin regiunea Argeşului, învăţat el meseria „pe furate" şi noastră. A văzut ce oameni minu­ brigadă, să răsplătească în felul a- unde trebuia scoasă o apofiză, apoi
cretarului. Se poate să se fi înşelat pămintul este sărac şi atît de pu­ cum erau exploataţi pînă la sînge naţi sînt comuniştii. Gîndul care îi cesta pe cei care l-au crescut. Se la abatajul XII vest, unde trebuia răşul Belii a obţinut cele mai hune
asupra lui Belu ? îşi aduse aminte ţin incit el n-are ce să împartă cu şi batjocoriţi minerii de capitalişti încolţise în inimă îl ţrâtnînla tot străduia să fie în toate exemplu. executată o scobire pe culcuş — lo­
de scena care avusese loc în biroul ceilalţi fraţi ai săi. „Dacă este aşa, şi uneltele lor. I-a vorbit şi despre mai mult. Aşa aş vrea să fiu şi eu, Minerii din brigadă au muncit bine curi rămase în urmă, care îngreu­ rezultate. Dar el rai se mulţumeşte
secretarului. Sosise ziua cind tre­ i-a spus minerul — tu să asculţi împotrivirea minerilor. Despre lup­ şi-a spus el. Ghidul acesta şi l-a sub conducerea lui. Pentru rezul­ nau activitatea productivă a secto­
buia să-şi ia rămas bun de la mi­ sfaturile mele! Şi i-a pus lopata în ta dusă de ei, sub conducerea parti­ împărtăşit într-o zi şefului de bri­ tatele obţinute în trimestrul IV anul rului. Şi peste tot, unde a fost tri­ cu atît. Pune mult suflet pentru a
nă. Făcuse ultimul şut. „Ei, Cenuşă- mină. Uite, aşa se ţine"... dului. Lui Sabin îi plăcea să asculte gadă, comunistului Cornel Cenuşă. trecut, brigada a primit drapelul misă. ea şi-a îndeplinit cu cinste
baci — îl întrebase atunci secreta­ şi cind mergea în familia brigadie­ de fruntaşă pe întregul bazin car­ sarcinile. Stagiul de candidatură a sprijini şi pe ceilalţi să-şi imuşeas
rul — te-ai gîndit cui predai cio­ Flăcăului i s-a părut cam aspru rului, se simţea ca la el acasă. — M-am aşteptat să iei această bonifer al Văii Jiului. Randamentul fost pentru Sabin Belu o perioadă
canul de abataj ? M-am gîndit. Cui? mineral. Dar n-a zis nimic. S-a pus hotărîre, i-a spus bătrînul strîngîn- de verificare a calităţilor şi trăsă­ că materialul predat, ii mobilizează
Lui Belu Sabin. Te-ai gîndit bine ? pe lucru. Prima zi i s-a părut grea. ...Se scurseseră pe nesimţite 5 ani. du-i mina cu putere. Am discutat obţinut in abataj era de 7 tone — turilor de comunist, dar şi o ade­
Bine. Răspunzi pentru el? Răs­ A doua, şi mai grea. Avea impresia Sabin trecuse ac succes treptele de de mai multe ori cu ceilalţi membri aproape dublu faţă de cel planifi­ vărată scoată. la învăţământ. Merită să fie primit
pund /... Ca şi pentru m ine!“... că şeful de brigadă şi uitase de el. calificare pînă la gradul de miner. de partid din brigadă“şi cu secre­ cat. Cărbunele extras, numai de ca­
Dar se înşelase. Bătrînul miner îl Ajunsese ştăpin pe meserie. La pro­ tarul organizaţiei de bază despre litate bună; preţul de cost — cu ir in rîndurile partidului". A med au­
Se poate să se fi stricat băiatul urmărea din cînd în cînd cu coada punerea lui Cenuşă a fost numit tine. Toţi ani fost de părere că me­ mult sub planificat.
de cind nu mai este sub mina mea? ochiului. Rar, îl dăscălea: „Vezi, şef de schimb. Sabin Belu nu mai riţi să fii primit în rîndurile noas­ ta timpul stagiului de candida­ zit apoi pe Valeriu Codarcea, ajutor
Mai privi odată în ochii secretaru­ nu aşa ţi-ăm spus să ţii lopata. Aşa era acum un tinăr oarecare venit tre. Dar ie-am lăsat să iei singur Pe aleea ce duce spre clubul mun­ tură, Sabin Belu participase la mul­
lui. îşi ciupi din nou mustaţa. te oboseşte. Uite la mine"... de la ţară. Era miner, la rînd cu această hotărîre. Iţi trebuie re­ citoresc din localitate a apărut un te adunări in care se discutaseră miner în brigada sa - „Tovarăşul
toţi minerii. comandări, de lâ comunişti care te portret mare. Portretul fruntaşului cereri de primire în rîndul partidu­
— Nu se poate! Diseară am să Zilele treceau. Nu-şi dădea sea­ cunosc mai bine. Uite, prima am în producţie Sabin Belu. Şi de a- lui. Nici odată nu avusese însă e- Belu are o comportare sănătoasă
trec pe la el pe acasă. Şi mîine, mă ma dacă lopata e mai grea sau mai k să ţi-o dau chiar eu. tunci, portretul acesta nu şi-a mai •noţii. Acum, cind se discuta pri­
duc în abataj. uşoară, dar şuturile se terminau schimbat locul. mirea lui în partid, avea impresia in familie şi in societate, iar cu noi
parcă mai repede. Pe nesimţite a Rezultatele obţinute de schimbul ¦...„Răspund cu calitatea de mem­
— Nu te mai duce! — ti spuse sosit şi ziua de plată. Prima zi de condus de Sabin Belu erau urmă­ bru de partid pentru recomandarea Pe brigadier, îl aşteptau însă, şi că toţi cei apr(•ape 100 de tovarăşi se poartă atent, ca un adevărat to­
secretarul, de data aceasta zîmbind. plată. „Frumoşi bani" — şi-a spus rite cu atenţie. An de an el cucerea dată", aşa îşi încheia bătrînul mi­ alte examene. In abatajul II vest, adunaţi în seda festivă a micei, erau
Ai avui dreptate cu Sabin. Am glu­ în gînd privind teancul de sute nou- cel puţin de două ori insigna de ner recomandarea semnată cu mina unde lucra brigada condusă de mi­ cu privirile aţintite asmpra lui Cu varăş"...
mit doar... Şi izbucni într-un rts nouţe. Oamenii din brigada lui Cor­ miner fruntaş. Or, se ştie că pentru lui mare, cit o lopată, bătătorită de nerul Chiriţă Enache, se iviseră atenţie încordată, urmărea fiecare
sănătos. a cuceri această distincţie minereas­ muncă. complicaţii. In urma infiltrărilor de cuvînt. Maistrul său de tevir, comu­ Simţea cum un val de bucurie îl
nel Cenuşă câştigau bine. Sabin că, trebuie să obţii de fiecare dată, apă, crescuse presiunea, se înrăută­
— /1/n vrut să le pun la încercare timp de 3 luni la rînd, depăşiri de încălzeşte obrajii. Ce satisfacţie să
Cenuşă-baci. Dar văd că te-ai ţinut s-a hotărît definitiv să rămînă în peste 30 la sută. Apreciindu-i me­ ţiseră condiţiile de muncă, brigada te bucuri de asemenea aprecieri din
bine. Şi-acum, să-fi spun adevărul. ritele, organizaţia de bază l-a atras rămăsese cu mult în urmă. La re­
Să nu te superi. Băiatul pe care brigadă. în activul fără de partid. Apoi, l-a partea tovarăşilor tăi de muncă!
l-ai crescut, ţi-a luat-o înainte. confirmat şi ca agitator. Era mtn-
Tînărul venit de la ţară muncea dru că i se încredinţaseră aseme­ -k
-k nea sarcini. Dar şi conştient de răs­
cu sirg. Privea la ceilalţi cum apasă In abatajul cameră nr. 12 Vest
aEra prin anul 1950. Pe vremea
cirul se spunea că azi se angajează virios pe ciocanele de abataj, cum din sectorul III al minei Petrita,
unul, Şf mîine pleacă doi de lu mi­
nă Lucrurile nu stăteau tocmai în care a fost însărcinată să mun­
cească brigada condusă de comunis­

tul Sabin Belu. lucrurile au fost
puse la punct. Greutăţile au fost

înlăturate. In fruntea brigăzii, co­

munistul primit <Je curînd în rai­
durile partidului, luptă pentru înde­

plinirea angajamentului luat in a-

dunarea generală a organizaţiei de

bază: de a extrage oină lu sfîrşitul
anului peste plan 1.500 f.-ne de căr­

bune de calitate bună ne lângă cele

1.000 tone extrase in plus de la în­

ceputul anului ,

...A avut deplin temei bătrînul

miner Cornel Cenuşă cînd s-a., bi­

zuit pe Sabin Belit.
C. MAGDAL1N