Page 2 - 1961-08

DRUMUL SOCIALISMULUI fir. 2053

-----------imgmg^ic^tTigsta^-'apmai^ waL-nrusmjcsw&it&^iKi&i-K&T-jaEKxm^giBm'EvgîXETXZTB'y

Bobîlna este un sat în care trăiesc şl muncesc astăzi 204 familii de colectivişti. Cînd s-a înfiinţat gospodăria nate cantităţi de brînză de oaie şi
Pe vremuri, o parte din locuitorii lui se numeau birişi ori slugi. Slugi erau toţi, pe moşia >

boerului Vlad, care stăpînea mai bine de o mie hectare de teren. Iar ei. robii păminlulul, erau nevoiţi <

să muncească din zori şi pmă in noapte pentru a ciştiga o bucată de mălai mucegăita. ^ agricolă colectivă în satul nostru, lapte de vacă.

Sub conducerea înţeleaptă a partidului, oamenii au schimbat vechile rînduieli. Fostele slugi au de- > oamenii au mai înscris, pe lîngă Pentru a crea condiţii corespun-

venit stăpîni pe munca şi pe viaţa lor. < pămînt şi unelte, 120 capete bo- zătoare de furajare şi adăpostlre,
Anul 1959 a însemnat pentru locuitorii bătrînei aşezări de pe malurile Mureşului o cotitură ui- <
vine, din care 55 vaci cu lapte. ja indicaţia organizaţiei de partid, j
semnată. Atunci s-a inaugural gospodăria colectivă. Oamenii au păşii cu încredere pe calea arătată de >
Din primul an de muncă în co- consiliul de conducere a propus !
partid fiind convinşi că numai ea duce spre belşug şi bunăstare. s
mun, datorită interesului acordat adunării generale să extindem su-
S-au schimbat multe în Bobîlna de cînd a fost inaugurată gospodăria colectivă. S-au schimbat >
acestei ramuri de producţie, noi am prafeţele însămînţate cu plante fu-
oamenii, înfăţişarea satului, viaţa de fiecare zi. S-au schimbat şi obiceiurile. In loc de a mai merge „la <

curte", sătenii merg dimineaţa la sediul colectivei, la grajdurile co lectivei ori la aria acesteia. Şi nu realizat importante venituri băneşti, rajere precum şi spaţiul de adăpos-

mai păşesc prin colbul de pe uliţă desculţi, ori cu straiele petecite. Duminica, în loc să se înfunde în du- ) Lucrul acesta ne-a făcut să dez- tlre s .au însămînţat astfel 20 ha.

ghiana bogătanului, ori să facă clacă la boier, tineri şi virstnici se îndreaptă spre căminul cultural, < voot,elh,tămm.e,rppeenmtraui cdaepşatritaemsecc„atoerul, l zo- cu porumb, pent,ru siloz, 60 .ha. cu
con­
pentru a viziona un film ori un spectacol prezentat de echipa lor. >

Ar fi multe de spus despre schimbările survenite în Bobîlna. Dar despre acestea e mai bine să > stituie o sursă principală de veni- ' ucerna> iar de Pe supra-

ns vorbească oamenii. Au deci cu vîntul colectiviştii din Bobîlna: > turi. feţele însămînţate cu porumb ma-

Aşteptările nu ne-au fost înşela- să-verde în mirişti, vom recolta cân­

te. In anul trecut, din vînzarea tităti de nutreţ pe care-1 vom însilo-

ISî produselor animaliere, am încasat zg_ [n primăvară, s.a început cons.

suma de 236.639 lei.
Astăzi, ferma noastră de anima- tructla unei maternităţi pentru

le numără 207 capete bovine, din scroafe cu 24 boxe, care este deja

In curînd voi împlini 25 de ani care 65 vaci, 13 juninci, 77 viţele ridicată pînă la centura de beton,
de cînd lucrez ca învăţător la şcoa­
la din sat. Am avut ocazia să cu­ şi 29 viţei (pe care îi vom îngră- Curînd ea va putea fi dată în folo-
nosc pe fiecare sătean, pe fiecare
copil care a trecut prin şcoala noa­ şapentru a-ivinde statului), sinţă avînd în vedere faptul că tot
stră.
Deşi tinără gospodăria noastră co­ tui an, el va ajunge Ia 1.363.267 lei. 542 ovine, cadpinet,ecapreorc.5i1n6e, o,di. iYnşi mi- mat.eri.al,ul, necesar t,erm.i.n..a..m.....e.i este
lectivă s-a dezvoltat mult. Am reuşit fn adunările de partid dezbatem Astăzi, cînd privesc în jurul meu, oare, 1/1 care
să obţinem producţii mari dc cereale, cînd mă gîndesc ce a fost şi ce
să dezvoltăm sectorul zootehnic., să probleme concrete, de care se leagă este şcoala pentru oameni, constat 19 scroafe de prăsllă. Efectivul de P icu rat şi că echipa de constructori
mărim productivitatea animalelor şi întărirea econoinico-organizatorică a cu nespusă mîndrie ce cotitură
astfel să sporim avuţia obştească a gospodăriei colective şi stabilim mă­ uriaşă am făcut. tineret femei s-a mărit m ultînulti- Q'n cadrul gospodăriei noastre mun-
colectivei, să ridicăm nivelul de trai suri practice în acest scop. De ase­ mele luni, în special prin cumpă- ceşte fără răgaz pentru a o realiza
al colectiviştilor. menea, în adunări deschise cu activul Gîteva cifre vor ilustra destul de rărilc făcute din creditele acordate Ia termenul prevăzut în planul de
fără de partid se dezbat planurile pe concludent interesul oamenilor pen­
In obţinerea acestor succese organi­ campanii, modul de organizare şi des­ tru învăţătură, pentru cultură. In de stat pe termen lung şi fără do- producţie.
zaţia noastră de partid a avut un rol făşurare a muncii pentru ca lucrările timpul vechiului regim, din şcoala
de seamă. Comuniştii au fost totdea­ să se desfăşoare în bune condiţiuni. noastră s-a ridicat un singur cadru bîndă şi prin reţinerile 'din prăsllă ^ 'n*em convinşi că sectorul zo
una în fruntea acţiunilor, mobilizînd cu studii superioare, şi acela dato proprie. Îndrumaţi de către organi­ otehnic, care este în plină dezvol­
prin exemplul lor întreaga masă dc Anul trecut am avut o suprafaţă ritâ influenţelor şi a banilor. zaţia de partid şi organele agricole. tare, va constitui pe mai departe
colectivişti la înfăptuirea sarcinilor ce cultivată cu grîu şi orz mai mică de-
ne stau în faţă. Comunişti ca Gheor­ cît în acest an. Secerişul, datorită fap­ In cei 17 ani care au trecut de roi am făcut o selecţie atentă tine- sursa marilor venituri băneşti în
ghe Bardan, loan Măglaş lancu Ni- tului că munca nu a fost bine orga­ la eliberare, au absolvit institutele
colae, Dionisie Bucur, Petru Şerban nizată, a durat 20 de zile. In acest de învăţămînt superior, un medic, retului provenit de la vacile gospo- G-A.C. De aceea, ne vom strădui
şi alţii, lucrează în locurile hotărî- an am discutat problema organizării un inginer de mine, un inginer chi­
toare ale producţiei, sînt buni orga­ mist şi două cadre didactice. In dariei cu cea mai mare productivi să-i acordăm şi în continuare cea
nizatori şi constituie un exemplu bun secerişului uitr-o adunare cu toţi co­ prezent, urmează cursurile facultă­
de urmat. lectiviştii, stabilind măsurile corespun­ ţii de medicină veterinară şi a in­ taie şi acel tineret care s-a dovedit mai mare atenţie.
zătoare pentru terminarea acestei lu­ stitutului pedagogic, doi foşti elevi
Organizaţia noastră de bază, spri­ ai şcolii noastre, iar altul se pregă­ capabil să dea o producţie ridicată !OAN MAGLAŞ
jini ndu-se pe masa largă a colectiviş­ crări într-un timp cît mai scurt. Ga teşte să dea examen de admitere a fost reţinut. Aşa se face că în pre­ brigadier zootehnic
tilor, consulfîndu-i în cele mai impor­ la Institutul agronomic.
tante probleme privind întărirea şi dez­ urmare acestui fapt am reuşit să re­ zent avem numai animale de rasă,
voltarea gospodăriei, a reuşit să-i mo­ Gheorghe Bătrîna, Ion Manea,
bilizeze la executarea la timp şi în coltăm întreaga suprniaţă cultivată Ion Budec, Gheorghe Ion Ghertea care dau o producţie sporită de
bune conditiuni a tuturor lucrărilor ori Ion Sav, foşti absolvenţi ai
din campaniile agricole şi astfel am cu grîu şi orz, care este mai mare ca Şcolii din Bobîlna, sînt astăzi pri­ lapte şi carne.
putut să îndeplinim şi să depăşim pre­ cepuţi lăcătuşi, strungari sau me­
vederile planului de producţie. Aşa, cea din anul trecut, în numai 10 zile- canici de locomotivă. Şi în acest an gospodăria noa­
Datorită muncii desfăşurate de or­
de exemplu, în acest an, producţia de Copiii colectiviştilor din Bobîlna stră colectivă a realizat importante Cînd am înfiinţat gospodăria, a- pricepuţi şi chibzuiţi în ale agri­ Am cumpărat vuit, oi, porci şi al
grîu şi orz planificată la hectar a fost ganizaţia de partid, oamenii s-au au asigurat un viitor fericit, lipsit venituri băneşti din sectorul zo­ vuţia obştească era destul de mică. culturii. Numai că pe vremea cînd tete. Ne-arn cumpărat şi camion,
mult depăşită. Porumbul promite şi el de griji şi nevoi, tocmai datorită otehnic. In primele 6 luni am vîn- Tot ce au adus cu ei colectiviştii munceau individual, nici hărnicia, maşini agricole şi clte altele. Ton
o recoltă bogată. Grădina de legume convins că numai mărind continuu faptului că partidul le a creat con­ dut aproape-30.000 litri lapte, 911 valora doar 150.950 lei. Un înce­ nici priceperea, nici chibzuiala nu te ne aduc venituri mari.
şi zarzavaturi este o adevărată fru­ diţii la care părinţii lor nici mă­ l(g. lină, 1.500 kg. brînză telemea, put modest. Dar puterile unite pre­ le-au stal prea mult în ajutor. Şi
museţe La trifoi şi fineţe naturale am avuţia obştească a gospodăriei colec­ car nu puteau visa odinioară. 1.635 kg. carne de porc, viţei, ţuiesc mult. O dovedesc doar fap­ e firesc. Ce poţi, scoale oare de pe Cea dinţii cifră care a ilustra;
obţinut de asemenea producţii mari. miei şi alte produse, pentru care tele. La sfîrşitul primului an de o mică fişie de pămînt înghesuită fondul de bază al colectivei a fost
tive, dezvoltînd-o multilateral, cresc GRIGORE POPESCU am primit 155.906 lei. Veniturile muncă in comun, valoarea fondului intre haturi? 150.950 lei. Un început, modest
Rezultatele pe care le-am obţinut şi învăţător, membru al biroului însă nu se vor opri aici, deoarece de bază s-a ridicat la 627.161 lei. dar căruia membrii gospodăriei
Ic vom obţine în creşterea producţiei şi veniturile lor. Acesta este un mare organizaţiei de bază P. M. R. După cel de-al doilea se depăşise In gospodăria colectivă însă, lu­ noastre colective i-au deschis drum
agricole vegetale şi animale, ne vor crurile stau cu totul altfel: braţe drept şi larg. Mergînd fermi pe el
da posibilitatea să mărim fondul de succes al organizaţiei de bază. Colec­ din GAG. cu mult milionul. Fondul de bază de muncă multe, suprafaţă mare valoarea fondului de bază va
Pe astfel de întinderi poţi să folo­ ajunge in acest an la 1.363.267
bază a! gospodăriei La sfîrşitul aces­ tiviştii noştri, in frunte cu comuniştii, mai avem contractaţi cu statul 24 ajunsese la 1.121.185 lei. seşti tractorul, să ari mecanic fără lei. Da! La aiita va creşte averea
viţei, 50 de porci, 25 oi şi însem- grijă, poţi să semeni cu maşina, noastră comună. Odată cu spori­
muncesc cu tragere de inimă pentru Colectiviştii noştri sînt harnici, poţi să faci lucrări de întreţinere rea ei, cu întărirea gospodăriei,
vv aşa cum o cere ştiinţa agrotehnică. prin muncă unită, ne făurim cu
a face din gospodăria noastră o uni­ Iar pămîntul, dacă-i dai ce-i tre­
buie, iţi întoarce înzecit. toţii un trai mai fericit şi îmbel­
tate socialistă puternică, înfloritoare, şugat.
Şi asta nu e iotul. An de an noi
pentru a-şi asigura în acest fel un GHEORGHE ŞUFANA
ne lărgim tot mai mult gospodăria. colectivist
nivel de trai cît mai îmbelşugat.

ANTONIE BACHEŞ
secretarul organizaţiei de partid

: iUsşac; ’e

Un vechi proverb Că in gospodăria co­ Şi n-a fost un an des­ spre belşug e doar gos­ Anul 1959 este anul de naştere al noastre lucrătoare de ia grădină.
podăria colectivă. gospodăriei noastre. Atunci, după con­
spune că nu ştii cum lectivă se lucrează cu tul de prielnic pentru a- stituire, am întocmii planul de pro­ Să obţinem recolte bogate. Aceasta
e mierea, pînă ce n-o Traiul fericit pe ca- ducţie. Am hotărît să cultivăm, prin­ este lozinca noastră. In acest scop,
guşti. Aşa mi s-a în- mal mult spor, că mun­ gricullură. re-t ducem noi colecti­ tre altele, legume şi zarzavaturi pe o am îngrăşat bine terenul, am folosit
timplat şi mie cu co- viştii, mă face să am suprafaţă de 7 ha. Teren bun avem seminţe de soi, am executat la timp
teciiva. Ascultasem de ca ne este răsplătită din In acest an venituri­ tot temeiul cînd le spun pentru aceasta. Condiţii de irigare na­ toate lucrările de întreţinere şi am
ţăranilor muncitori din turală, de asemenea. Un pîrîu, căruia irigat întreaga suprafaţă. Rezultatele
vorbele unora care nu plin, o dovedesc doar le noastre vor fi cu si­ alte sate să nu mai noi îi spunem Vale, trece pe o mare au fost cît se poate de bune. Aşa,
priveau cu ochi buni asculte de clevetirile porţiune din terenurile noastre. Valea de exemplu, în anii 1959-1960, am cul­
gospodăria şi multă [aptele. Eu, bunăoară, guranţă şi mai mari, răuvoitorilor. Să se în­ aceasta, este pentru noi o mare bogă­ tivat legume şi zarzavaturi pe 7 ha.
vreme am stat la în­ scrie cu încredere în co­ ţie. O şi folosim de altfel cu multă şi am obţinut un venit net de 167.248
doială. cînd îmi munceam de pentru că am întărit şi lectivă, să muncească pricepere. Avem şi oameni pricepuţi lei, ceea ce revine mai mult de
unul singur pămîntul alte sectoare de pro­ acolo cu tragere de ini­ în ale grădinăritului. 23.500 lei la fiecare hectar de grădină.
Cu timpul insă, mă şi rezultatul nu va
nu mă alegeam în nici ducţie cum ar fi zoo­ întârzia să se arate. La început, unii colectivişti nu prea Văzînd rezultatele bune obţinute,
tn-am lămurit. M-a a- credeau că o să facem mare ispravă adunarea generală a hotărît ca în acest
julat tovarăşul Antonie un an cu mai mult de tehnia, grădinăritul, po­ Iar cine nu mă crede cu grădina. Le-am demonstrat însă cu an să cultivăm legume şi zarzavaturi pe
Bacheş, secretarul orga­ pe mine, să-l întrebe pe cifre că un hectar de grădină aduce o suprafaţă de 10 ha. îngrijind şi în-
nizaţiei de bază, să 300—400 kg. grîu, 400- micultura ele. Toate as­ lancu losif, pe Ion Mă­ =m- un venit dublu şi chiar triplu faţă trcţinînd bine culturile din grădină
înţeleg că şi locul meu 500 kg. porumb sau cu tea au adus gospodă­ glaş cu care muncesc de unul cultivat cu cereale. Gu toate acestea promit o producţie marc. Am
este în gospodăria co­ cot la cot. Sau să-l în­ la care am slugărit împreună cu acestea mai erau unii care se îndo- început deja să recoltăm castraveţi,
lectivă. cîteva kile de lapte pe riei mulţi bani. O par- trebe pe orice alt colec­ m nevasta zeci de ani. iau de rezultate. Şi, cum faptele sînt ardei, roşii, varză etc. Din vînzările
tivist, că va afla ace­ cele care conving, ne-am străduit să făcute pînă acum am încasat peste
Acum, după ce m-atn care le mulgeam de la 'p din ei ne-au fost re laşi lucru pe care-l spun In ’45 am rupt-o însă eu slugă- le dovedim prin fapte că grădina este
înscris, pot spune că si eu. rittil. Boierii care ne sugeau vlaga rentabilă. Şi, am dovedit-o. 25.000 lei. Aceasta este o dovadă grăi­
tot ceea ce se zicea văcuţa ce o ţineam. A- partizaţi la ziua-muncă, au fost alungaţi, iar pămînturile
rău despre colectivă nu PETRU MIHUŢ ne-au fost împărţite nouă celor In echipa de la grădină au fost re­ toare că grădina de legume ne aduce
p sînt decît scorneli ale cttm însă. situaţia este iar cu o parte au fost ce le munceam.
unora care nu văd cu îngrijitor-mulgător la partizaţi să lucreze oameni pricepuţi. venituri mari, că ea este rentabilă
ochi buni vremurile de cu totul alta. In anul rezolvate alte treburi ferma de vaci In ’59, cînd s-a înfiinţat colecti­
azi. vă, n-am stat prea mult pe gîn- Colectivistele Maria Mateş, Ana Bâ- pentru gospodărie. Dc acest lucru sînt
trecut, spre exemplu, gospodăreşti. duri. M-am înscris printre primii.
pentru munca prestată Şi cînd te gîndeşti Ştiam că o fac spre binele meu. trîna, Fforica Ormindean, Ana Barbu, ccnvinşi acum toţi colectiviştii.
Şi n-are de ce să-mi pară rău.
în gospodărie, am pri­ că la început, cînd I Muncesc cu tragere de inimă în Maria Suciu sînt cîtcva din harnicele GHEORGHE BARDAN
mit 816 kg. grîu, 1.020 m-am înscris in colecti­ 8 colectivă, iar munca îmi este din brigadier
kg. porumb, 1.360 kg. vă mai aveam încă în­ plin răsplătită. In cei doi ani de
cartofi, 170 kg. zarza­ cînd sînt colectivist, am cîştigat
mai multe grîne şi bani decît
vaturi, 170 kg. orz, doieli că n-am să pot

mari cantităţi de zahăr, ciştiga destul. Dar a-

!loarea-soarelui, brînză, cum ce-aşi putea să zic?

ţuică ele. şi 1.615 lei. Dc cil că singura cale
¦î/v. '

------------- --------- !illlii{îilS)i‘ill!!

j.

Tinerii uteniişti din gospodăria noa­ aveam nevoie. Din ce mi-a prisosit,
stră muncesc cu dragoste alături de am mai cumpărat materiale de con­
colectiviştii vîrstnici şi îşi aduc partea strucţie pe care le-am pus lîngă
lor de contribuţie la îndeplinirea pla­ celelalte puţine strînse timp de 10
nului de producţie al gospodăriei. Pc ani şi în anul ăsta mi-am ridicat
lîngă aceasta, ei execută prin muncă o casă cum nu-s multe în Bobîl­
voluntară diferite lucrări în cadrul na. La toamnă ne vom muta în
gospodăriei. Aşa, dc pildă, noi am ea. Cît despre felul de trai, acesta
amenajat aria dc treier şi am construit nu mai seamănă cu cel pe care-1
pe ea o baracă. duceam odată. Am acum de toate
şi-s fericit. Şi asta numai de cînd
Din brigada de cîmp se evidenţia­ muncesc în colectivă.
ză tinerele Lîdia Săbău, Lucrcţia Ba
chcş, Efena Breteanu, Valeria Ardeau. 10SIF IANCU
colectivist — purtător de atelaje

De asemenea, tinerii Dumitru Vălean, Un sector zootehnic dezvoltat presupune şi adăposturi corespun zătoare. Colectiviştii din Bobîlna Producţia dc legume din acest
dau toată atenţia şi acestei probleme. an este deosebit dc bogată. Zil­
Gheorghe Irimie, loan Simerian Gheor- nic, colectiviştii recoltează can­
ghe Savu şi alţii an participat activ lată-i (în fodo) muncind de zor la eonstrueţia unei maternităţi pentru scroafe. tităţi însemnate de legiune, pe
la toate muncile voluntare. care le livrează statului în baza
contractelor încheiate.
Noi, tinerii colectivişti, vom munci
şi în viitor pentru ca gospodăria noa­ IN FOTO: aspect de la re­
stră să crească, să devină tot mai coltatul ardeilor. Medalionul îl
bogată, înfăţişează pe G!>. Bardan, bri­
gadierul gospodăriei, un price­
ANUŢA CHERTA put legumicultor.
locţiitor »1 secretarului orga­

nizaţiei de bază U.T.M.