Page 20 - 1961-08
P. 20
¦mumm wcrmrnran Nr.. 2053
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale
a i. P» ta in e în Uniunea Sovietică
LA M U Z E U L R E V O L U Ţ I E I
MOSCOVA 5. De Ia trimişii întărit marele partid al lui Le- struiiea desfăşurată a comunis LS ' Manifestaţie de solidaritate Omenirea înaintează inevitabil
speciali Agerpres, C. Răducairu min. Tablouri, facsimile, fotogra mului. Aici sînt înfăţişate gi cu poporul cuban spre comunism
şi Al. Cîmpeanu : fii înfăţişează momente din ac ganticele construcţii ale planului!
tivitatea neobosită a lui Lenir. de electrificare, avîntul agricul MONTEVIDEO 5 (Agerpres). ministrul de Finanţe, Douglas Scrisoarea unor vechi membri ai P.C.U.S.
La 5 august, delegaţia de de pregătire şi conducere a re turii, înfăptuirea marilor obiec După cum anunţă agenţia U- Dillon.
partid şi guvernamentală a R. P. voluţiei. tive ale septenalului, apariţia nited Press International, la 4 MOSCOVA 5 (AgerpresD —* acest lucru; el este fundamentat
Romînc, condusă de tovarăşul zorilor comunismului. august, peste 2.000 de oameni Delegaţia americană, sublinia TASS transmite : în modul cel mai grăitor într-unul
Ghcorghe Glicorghiu-Dej, şi-a Celor prezenţi le reţin atenţia din capitala Uruguayului aştep ză agenţia U.P.I., a fost primită dintre cele mai măreţe documente
continuat vizita îi» capitala U- momente de neuitat ca reîntoar Nenumărate sînt dovezile de tau pe aeroportul internaţional cu ostilitate de cei 2.000 dte oa Noi, vechi bolşevici leninişti, ale epocii noastre, proiectul de
tMunii Sovietice cerea lui Lenin din emigraţie la dragoste şi prietenie ale tuturor de !îngă Montevideo, sosirea de meni. Ei strigau : „Yankei, că- aprobăm întrutotul proiectul nou Program al Partidului Comunist
Petrograd în aprilie 1917, dis popoarelor faţă de popoarele U- legaţiei cubane în fruste cu Er- raţi-vă acasă !“, „Cuba da Yan lui Program al Partidului Comu al Uniunii Sovietice.
In cursul dimineţii, membrii cutarea istoricelor teze din a- nesto Guevara, ministrul Indus keii n u !“... „Toţi, relevă agen nist al Uniunii Sovietice în toate
delegaţiei au vizitat Aluzeul Re prilite în redacţia ziarului „Prav- niunii Sovietice. In sălile muzeu triei, care participă la conferin ţia Reuter, au întors spatele de punctele lui, scriu în „Pravda" Astăzi declarăm cu deplin te
voluţici, cel mai mape muzeu da“, şederea Iui Lenin la Razliv, lui sînt expuse daruri trimise ţa panamericană a Consiliului legaţiei americane“. nouă vechi membri ai P.C.U.S. mei, subliniază vechii comunişti,
din Uniunea Sovietică, consa din inimă din toate colţurile lu economic şi social al Organiza Printre ei sînt Feodor Petrov, că au fost îndeplinite cu succes
crat istoriei eroice a Marii Re Congresul al Vl-lea al partidu mii. In cîteva vitrine se văd şi ţiei Statelor Americane. Apoi, pe aeroport, a aterizat membru de partid din 1896, şi primele două programe ale parti
voluţii Socialiste din Octombrie lui care a chemat proletariatul Cu cîteva minute înainte de avionul delegaţiei Cubei care a Veaceslav Karpinski, metnbru din dului, la a căror elaborare au luat
şi construcţiei socialiste în rus Ia insurecţia armată. cadouri trimise dc oamenii mun- sosirea avionului delegaţiei cu fost primită cu aclamaţii şi u- 1898. parte unii dintre noi.
U.R.S.S. Oaspeţii au parcurs bane a sosit însă avionul dele raie îndelungate. Cei veniţi în
zecile de săli în care este înfă In sălile care evocă istoria din din R. P. Rcmînă, Partidu gaţiei americane condusă de înlîmpinarea delegaţiei au scan Sub ochii noştri s-au scurs pri In scrisoare se spune' că elabo
ţişat îm documente, imagini şl zguduitoare a Marelui Război dat lozinci de solidaritate cu mele şase decenii ale secolului al
cifre drumul de peste patru de pentru Apărarea Patriei şi zdro lui Comunist al Uniunii Sovie poporul cuban. Aclamaţiile au XX-lea, se spune în scrisoare. A- rarea celui de-al treilea Program
cenii parcurs de poporul sovie birea maşinii de război fasciste, runeînd astăzi o privire retros
tic, sub conducerea P.C.U.S. şi statuia soldatului sovietic elibe tice, muncitorilor şi ţăranilor pectivă asupra întregii desfăşurări ilustrează marea forţă teoretică
transformările revoluţionare din rator, Ia picioarele căruia se a evenimentelor, vedem cu propriii
măreaţa sa patrie. află drapelele fasciştilor învinşi, sovietici. şi politică a Partidului Comunist,
avertizează asupra sfîrşitului ce-i noştri ochi cum omenirea înain
De Ia o sală la alta, de la un aşteaptă pe orice aventurieri şi La sfîrşit membrii delegaţiei fidelitatea lui faţă de princip: '
exponat la altul membrii dele provocatori la război. tează inevitabil spre comunism,
gaţiei urmăresc dezvoltarea im semnează în Cartea de onoare marxism-leninismului.
petuoasă a mişcării muncitoreşti fJFimele săli ale muzeului sînt cum timpul pe care istoria l-a
ditr Rusia, cum a apărut şi s-a consacrate desăvîrşirii construc a muzeului. Vechii membri ai P.C.U.S. sub
ţiei socialiste şi trecerii la con-51*
In seara zilei de 5 august, de liniază în încheiere că Programul
legaţia de partid şi guvernamen
tală a R. P. Romîne a plecat cu
trenul la Leningrad.
«îiJOSE continuat şi după ce delegaţia
cubană a părăsit aeroportul ple-
Mótele guvernului sovietic adresate puterilor
cînd spre reşedinţa sa.
occidentale în problema gennană A rezervat capitalismului este pe partidului oglindeşte gindurile şi
punctul să expire. Mii de fapte aspirai iile poporului, sensul vieţii,
In drum spre Canada
Juri Gagarin din viaţa de toate zilele dovedesc lui, prezentid şi viitorul lui.
s-a oprit la Havana
MOSCOVA (Agerpres). TASS tatul de pace va fi încheiat în vietică, vădeşte că guvernul In nota sovietică se arată că I III Il II
transmite • tre statele participante la răz S.U.A. este preocupat în primul „obligaţiile“ faţă de Berlinul oc HAVANA 5 (Agerpres). -
boiul împotriva Germaniei hitle- rîtid să-şi justifice politica- în cidental, pe care le invocă guver TASS transmite : OTTAWA 5 (Agerpres). - il P.t.I.S.
La 3 august Andrei Gromîko, faţa opiniei publice mondiale şi nul S.U.A., nu au rezultat din lup TASS transmite :
ministrul Afacerilor Externe al riste, care vor dori aceasta, şi să scape pe cît posibil de răs ta comună a popoarelor U.R.S.S., In drum din Brazilia spre Ca gratuite. Nu aş putea decît să
U.R.S.S., a înmînat lui' Llewel- Republica Democrată Germană, pundere pentru faptul că pînă S.U.A. şi altor state împotriva nada, avionul „IL-18“ pe bordul In ciuda campaniei antisovie- compar această perspectivă cu
lyn Thompson, ambasadorul care s-a declarat deja de acord în prezent nu s-a încheiat încă Germaniei hitleristc. Ele constituie căruia se află cosmonautul sovie aceea pe care o pregăteşte pre
S.U.A în U.R.S.S., lui Frank cu aceasta“ capitolul celui de-al doilea răz o urmare a „războiului rece“ care tice a presei burgheze reacţiona şedintele Kennedy pentru lumea
Roberts, ambasadorul Marii Bri boi mondial, că în centrul Eu a fost impus popoarelor. tic Iuri Gagarin a făcut escală re, canadienii au început să cu occidentală. Oare perspectiva
tanii, şi lui Maurice Dejean, am In nota guvernului U.R.S.S. ropei nu există stabilitate şi nu la Havana. noască cuprinsul şi sensul noastră trebuie să fie stnge, su
basadorul Franţei, note adresate se subliniază că poziţia Uniunii sînt respectate normele de drept Guvernul sovietic nu poate re proiectului noului Program doare şi lacrimi, şi un nou răz
guvernelor S.U.A., Marii Brita Sovietice şi a celorlalte state iu internaţional, şi pentru faptul că cunoaşte şi nu va recunoaşte nici Pe aerodromul din Havana, I. al P.C.Ü.S. Aceasta i-a de boi din pricina Germaniei ?
nii şi Franţei cu privire la Tra bitoare de pace, care au adoptat în Germania occidentală milita- odată drept legitimă poziţia con Gagarin a fost întîmpinat de Râul terminat să reflecteze, să
tatul de pace cu Germania şi la hotărîrea fermă de a pune capăt riştii şi revanşarzii acumulează tradictorie a S.U.A. care ar dori facă comparaţii şi să tragă D-1 Kennedy este tînăr ca
normalizarea pe această bază a tergiversărilor inadmisibile în forţe. să-şi întemeieze drepturile de a-şi Roa, ministrul Afacerilor Extern concluzii rezonabile. Este carac vîrstă, dar bătrîn în idei ca şi
situaţiei din Berlinul occidental. încheierea Tratatului de pace cu menţine trupele în Berlinul occi ne al Cubei şi alte persoane ofi teristică în această privinţă scri predecesorii săi dacă el promite
Germania, nu va putea fî influ Guvernul sovietic arată că gu dental pe acordurile semnate îm ciale ale guvernului cuban, pre soarea semnată de Hamilton din un nou război şi milioane de
Aceste note constituie răspun enţată de afirmaţia cuprinsă în vernul S.U.A. face un prost servi preună cu Uniunea Sovietică, iar cum şi de S. M. Kudreavţev, am Toronto, publicată în numărul morţi pentru rezolvarea proble
sul la notele guvernelor celor ciu popoarelor atunci cînd încearcă „obligaţiile“ faţă de acest oraş — basadorul U.R.S.S. în Cuba. După din 4 august al ziarului „Globe mei germane. Mai bine să ne în-
trei puteri occidentale din 17 iu nota americană că Tratatul de în nota sa să prezinte lucrurile ca pe acordurile încheiate fără and Mail“. „Am citit cu interes,
lie 1961. pace cu R. D. Germană „ar fi şi cînd lipsa unui tratat de pace U.R.S.S. şi împotriva ei. o scurtă odihnă în capitala Cu scrie el, că Rusia va avea pîine trecem cu ruşii nu pentru Ber
nul şi neavenit din punctul de cu Germania nu ar implica o pri bei, Gagarin îşi va continua dru gratuită, transporturi şi locuinţe
In nota adresată guvernului vedere al dreptului internaţio mejdie reală. ,.Pină unde se poate Referindu,-se la încercările gu mul spre Canada unde va fi oas lin, ci pentru a avea plinea,
S.U.A. guvernul sovietic declară nal“. merge cu falsificarea în această vernului S.U.A., de a interpreta petele cunoscutului industriaş şi
din nou că este dispus să ducă privinţă rezultă din afirmaţia cu încheierea Tratatului de pace cu fruntaş al vieţii publice americane, transportul şi locuinţa gratuite“^
tratative avînd ca scop încheie In nota sovietică se constată prinsă în notă că „nu lipsa unui R. D. G. drept o „acţiune Gyrus Eaton. *¦- __________
rea Tratatului de pace german. că, refuzînd să participe la re tratat de pace ci propunerea Uniu unilaterală“, drept o neso
zolvarea de comun acord a pro nii Sovietice cu privire la necesi cotire de către U.R.S.S. a a- - - ¦¦¦¦ '¦
„Din păcate, nota americană blemei tratatului de pace ger tatea încheierii acestuia ar repre cordurilor dintre aliaţi cu pri
trezeşte îndoieli serioase în ceea man, S.U.A. obiectează totodată zenta o primejdie pentru pace“. vire la Germania, guvernul sovie Sarcinile ştiinţei sovietice în crearea bazei
ce priveşte dorinţa guvernului împotriva încheierii tratatului de tic declară în nota sa următoarele : tehnice=materiale a comunismului
S.U.A. de a duce asemenea tra pace între o serie de state care In nota sovietică se subliniază „Dar cine altcineva decît S.U.A.,
tative“. au făcut parte din coaliţia anti- că !,în văzul tuturor Germania oc împreună cu partenerii lor din ca Un articol al acad. M. Keldîş din ziarul „Pravda”
hitleristă, şi R.D.G. cidentală se transformă într-un fo drul blocurilor militare, şFau ba
Guvernul sovietic constată că car de primejdie de război în Eu zat întreaga lor ppjijşjeă din Ger MOSCOVA 5 (Agerpres). — greu din oceane, vor asigura o- ne un rol de mare importanţă
în nota sa din 17 iulie guver Dar guvernul S.U.A. „nu poa ropa“. încă de pe acum, Germa mania pe acţiuni : unilaterale, se mului surse inepuizabile dte e- nu numai în elaborarea unor
nul S.U A. „s-a limitat la ex te împiedica încheierea tratatului parate şi au lipsit Uniunea Sovie TAS§ transmite : noi direcţii ale progresului în
punerea vechii poziţii a S.U.A., de pace cu R.D.G. Acest tratat nia occidentală dispune de cea tică de dreptul ei legal de a par Ziarul „Pravda“ publică arti nergie. economia naţională, ci şi în per
care este foarte îndepărtată de mai numeroasă armată dintre toţi ticipa la reglementarea probleme Acad. Keldîş menţionează că fecţionarea continuă a maşinî-
preocuparea adevărată pentru va fi încheiat dacă S.U.A. şi ce membrii N.A.T.O. In cei 16 ani lor privind cea mai mare parte colul acad. Mstislav Keldîş, pre nilor, a proceselor de producţie,
pace printre altele şi în ce pri lelalte puteri occidtentale vor con care au trecut de la capitulare, am•eai•(<c.tualului teritoriu al Germa- şedintele Academiei dte Ştiinţe a în prezent au fost propuse o se a metodelor de organizare a a-
veşte Europa“. militariştii şi revanşarzii germani rie de metode care permit trans gricullurii, în îmbunătăţirea pro
tinua să împiedice rezolvarea de Dacă cineva crede că poate U.R.S.S., consacrat sarcinilor formarea nemijlocită a energiei ceselor terapeutice.
Noia americană arată că, în comun acord a problemei trata au obţinut în Germania occiden exercita presiuni asupra Uniunii ştiinţei sovietice în crearea bazei termice în energie electrică.
mod vădit, guvernul S.U.A. pre tului de pace“. tală, cu ajutorul S.U.A., Angliei şi Sovietice, se subliniază în nota t'ehnice-materiale a comunismu Programul partidului, al că
feră ca şi înainte să amîne pen Franţei, mai mult decît obţinuse sovietică, este timpul ca el să ştie lui şi în înfăptuirea unui rapid Ştiinţa, arată autorul artico rui proiect a fost prezentat spre
tru lin viitor nedeterminat regle Guvernul sovietic declară că ră predecesorii lor la 16 ani după că limbajul ameninţărilor este cel progres tehnic-ştiinţific. examinare întregului popor, a-
mentarea paşnică cu Germania. „ţiu va recurge cu plăcere la în mai puţin potrivit în relaţiile cu lului, s-a apropiat deja de sin rată acad. Keldîş, deschide vas
cheierea tratatului de pace fără încheierea primului răzbi mondial. U.R.S.S. şi că folosirea lui nu poa Relevînd succesele dobîndite de teza proteinelor — una din ba te perspective pentru aplicarea
După părerea guvernului participarea puterilor occiden De fapt, guvernul R.F.G. se pre te avea decît rezultate contrarii ştiinţa sovietică, Mstislav Kel zele principale ale materiei vii.
U.R.S S., în condiţiile create cea tale“. El ar saluta în mod sincer dîş scrie că Academia de Ştiin Studierea multilaterală a celu forţelor creatoare ale oamenilor
mai bună soluţie ar fi încheie o schimbare a poziţiilor acestor zintă în Europa ca cel mai zelos celor urmărite, t ţe, care nu dispunea de institute lei ca formă de organizare a
rea tratatului de pace cu parti state în direcţia unor acţiuni iniţiator al politicii !,de pe poziţii In notă se subliniază că guver ştiinţifice înainte de Revoluţia de ştiinţă şi participarea lor la
ciparea tuturor statelor care de forţă“ şi susţinător al „războiu din Octombrie, constituie ac vieţii trebuie să ducă la noi
s-au aflat în stare de război ai constructive comune cu U.R.S.S. lui rece“. nul sovietic propune din nou în descoperiri în studierea procese construirea primei societăţi co
Germania, pe de o parte, şi a ce în problema tratatului' de pace cheierea Tratatului de pace cu tualmente un puternic centru al lor vitale şi a fenomenelor ere
lor două state germane, de cea german. Ar fi periculos, sc subliniază în Germania. Dacă vreun stat sau
laltă parte. nota guvernului sovietic, să se vreun grup de state vor întreprin ştiinţei teoretice şi numără în dităţii. muniste din lume.
Subliniind nedumerirea provo treacă cu vederea faptul că R.F.G. de acţiuni cu consecinţe periculoa cadrul ei peste 100 de instituţii Ştiinţei, scrie Keldîş, u revi-
Guvernul sovietic aminteşte că cată de faptul că în nota ame dispune de pe acum de forţe ar
el consideră posibilă şi o rezol ricană se încearcă să se prezin mate şi armamente mai mult decît se, — şi U.R.S.S. nu va fi în nici ştiinţifice — institute, laboratoa ____ _____ ______
vare a problemei, prevăzînd în te S.U,A. aproape ca adepte ale suficiente pentru a provoca un un caz unul din aceste state -
cheierea a două tratate de pace reglementării paşnice cu Germa .conflict militar general. „Nu se întreaga răspundere o vor purta re de sine stătătoare, observa In argentina : Poporul condamnă
— linul cu R. D. Germană, iar nia iar Uniunea Sovietică drept poate să nu se ajungă la conclu cei care vor întreprinde asemenea toare.
celălalt cu R. F. Germană, pre o parte care ar crea piedici în zia că trebuie să se încheie tra acţiuni împotriva păcii. Uniunea
vederile fundamentale ale celor acest domeniu, guvernul sovietic tatul de pace german“. Sovietică şi celelalte state iubitoare In domeniul energeticii, scrie cîrdăşia monopolurilor american©
două tratate fiind identice. aminteşte că în decursul celor preşedintele Academiei, paralel
15 ani dte după război guvernul' Guvernul sovietic îşi exprimă de pace vor şti însă să-şi apere
„Dacă. aşa cum declară per convingerea că dacă toate statele cu dezvoltarea şi perfecţionarea cu guvernanţii argentinieni
manent, puterile occidentale şi S.U.A nu a propus nici o dată interesate vor manifesta bunăvoin securitatea, să apere pacea. centralelor termo §i hidro-electri-
guvernul R. F. Germane, vor re să se treacă la pregătirea Trata ţa şi dorinţa de colaborare, atunci Guvernul U.R.S.S. a adresat gu
fuza să semneze Tratatul de tului de pace cu Germania şi nu vor mai exista dificultăţi de ce şf realizarea unei reţele te- BUENOS AIRES (Ager- condamnat cîrdăşia monopoluri
pace cu Germania, se spune în chiar a evitat să-şi expună păJ neînvins pe calea spre încheierea vernelor Marii Britanii şi Franţei nergetice unice raţionale, stă lor americane cu guvernanţii ar
nota sovietică, va deveni nece rerea asupra clauzelor care du tratatului de pace german. sarcina de a se pune la puneţi preş). gentinieni în reprimarea luptei
sară semnarea unui asemenea pă părerea lui ar trebui să fie note cu un conţinut similar. reacţia termonucleară controlată După cum relatează revista muncitorilor petrolişti împotriva
tratat fără ele. in acest caz, tra- cuprinse în tratatul de pace. şi de a se elabora metode de vinderii resurselor petrolifere din
transformare directă a energiei! „Principios“, Jorge dtel Rio, li
MOSCOVA (Agerpres). TASS întregul conţinut al notei a- termice, nucleare şi chimice în Argentina.
Iransinite : mericane, se spune în nota so-
A. A. Gromîko, ministrul A- derul Mişcării pentru apărarea
facerilor Externe al U.R.S.S., a
jem is lui Gunther Scholl, în petrolului argentinian a decla
sărcinatul cu afaceri ad-interim
al R.F.G., memorandumul adre ţijle guvernului R. F. Germane Germană pe o cale nefastă, şi a- continuă să refuze tratativele cu energie electrică. Oamenii dte rat că „în ultimii ani Argentina
sat guvernului R. F. Germane rafă că există un mijloc de a-i- guvernul R.D.G. şi răspunde la a fost obiectul celei mai sălba
cu privire la tratatul de pace că nu se poate trece la regle pune la respect şi anume „în toate propunerile de colaborare ştiinţă s-ovietici lucrează la sta tice agresiuni economice a gru
cu Germania. El constituie un mentarea paşnică decît după con cheierea imediată a Tratatului de ale acestuia printr-o politică de bilirea principiilor fizice care
răspuns la memorandumul gu stituirea unui singur sfat ger pace german şi reglementarea duşmănie şi ură, singura conclu purilor monopoliste americane
vernului R.F.G. din 12 iulie man şi a unui singur guvern, pe această bază a situaţiei din zie care se poate trage este că vor permite rezolvarea acestor sub protecţia diplomaţiei S.U.A.“
1961 care să reprezinte întreaga Ger Berlinul occidental“. sub lozinca autodeterminării se Niciodată n-a avut poporul ar
manie. ascunde intenţia de a impune sarcini.
Guvernul sovietic subliniază Guvernul sovietic, se spune R.D.G. regimul care există în Ger Acad Keldîş scrie că în faţa gentinian o aversiune mai proj
’din nou că „preferă realizarea încheierea Tratatului de pace îp^ memorandum, ar dori să crea mania occidentală. fundă faţă de politica economică
unei înţelegeri între toate păr cu cele două state germane este dă că în Republica federală se oamenilor de ştiinţă sovietici stă promovată de Statele Unite în ° WASHINGTON. Ministerul
ţile interesate în problema în singura ieşire rezonabilă din si înţelege clar faptul că ea nu ar Speranţele în subminarea sau sarcina de a se pune la punct
cheierii tratatului de pace ger tuaţia creata. „A nu ţine seama putea supravieţui nici măcar înghiţirea R.D.G. — se spune in un proces reglabil, autoîntreţî- ţara noastră ca în prezent, a Muncii din S.U.A. a făcut cunos
man“. de aceasta înseamnă a lua ilu cîteva ore unui al treilea război memorandumul sovietic — sînt o nut al reacţiei termonucleare. spus el. Argentina a suferit o cut că în primul semestru al ar
zia drept realitate şi a întemeia mondial, dacă s-ar admite izbuc iluzie, şi încă o iluzie extrem de pierdere de peste 5 miliarde de nului 1961 în Statelo Unite aul
Guvernul U.R.S.S. declară că nirea lui; că se înţelege clar fap primejdioasă“. Ar fi cazul ca gu Cînd această sarcină va fi re dolari prin acapararea de către
tel va semna tratatul de pace politica pe înşelarea popoarelor, tul că interesele vitale supreme vernul federal să înţeleagă o da zolvată, se vor pune problemele monopolurile americane şi en avut Ioc 1.680 de greve la caro
jiumai cu R.D.G doar în cazul' inclusiv a poporului german". ale populaţiei Germaniei occi tă pentru totdeauna că R.D.G. transformării în energie electri au participat 621.000 de munci
în care nu se va realiza o ase dentale cer înlăturarea unei asi- este prietena şi aliata Uniunii că a căldurii degajate în cursul gleze a unor resurse evaluate la tori. In luna iunie au fost den
menea înţelegere. Memorandumul sovietic subli fel de posibilităţi tragice. Sovietice care este gata oricînd să-i reacţiei termonucleare. Reali'zîn- peste 500 de milioane metri cubi clarate 330 greve la care au pair-
vină în ajutor cu întreaga sa for du-se reacţia termonucleară, sub dte petrol. In continuare, arată ticipat aproximativ 140.000 de
In memorandum se subliniază niază falsitatea tezei guvernului Mijlocul cel mai bun şi cel mai săptămânalul, Jorge del Río a munjeitori. Cea mai mare a fost
că problema încheierii tratatului R. F. Germane că închelterea1 sigur pentru a preîntîmpina aceas ţă pentru apărarea drepturilor ei liniază Keldîş, rezervele în mod greva marinarilor care a început
"e pace german şi a reglemen Tratatului de pace ar adinei ta este încheierea tratatului de suverane, a orînduirii ei sociale, practic nelimitate de hidrogen la mijlocul lunii iunie şi a cort-
tării pe baza acestuia a situa- scindarea Germaniei. pace, reglementarea paşnică cu împotriva atentatelor şi uneltiri tinuat pînă în iulie.
toate ţările care au participat ia lor din orice parte, împotriva ori =•©©»=
Îiei din Berlinul occidtental „tre- Refuzînd să participe la în războiul împotriva Germaniei hit- cărei agresiuni.
cheierea tratatului de pace, gu leriste şi lichidarea tumorii pe Declaraţiile ministrului de Război al R.F.G. • LONDRA. La 4 august 400
iuie să fie soluţionată într-unul vernul R. F. Germane submi care o constituie rînduielile de Uniunea Sovietică declară din în sprijinul intensificării cursei înarmărilor de şoferi de autocamioane care
'din aceste moduri îr< cursul a- nează, poate, ultima posibilitate ocupaţie din Berlinul occidental. nou că ea şi statele ce-i sînt prie lucrează la o mare fabrică de
cestui an“. de a face un pas hotărîtor în di tene nu atentează de fel la liber
recţia restabilirii unităţii Ger- - Guvernul sovietic respinge afir tatea Berlinului occidental şi ia BONN 5 (Agerpres). — TASS ţia lui Strauss, Bonnul intenţio bere din Londra au declarat o
Guvernul sovietic consideră maniei. maţiile memorandumului guvernu rînduielile lui interne. nează să achiziţioneze în S.U.A. grevă de protest împotriva eoni-,
Xşspunsul guvernului federal lui federal că Uniunea Sovietică transmite: cele mai noi tipuri de arme ra cedierii ilegale a unui tovarăş
,,'drept încă un exemplu al po Guvernul sovietic îşi reafirmă nu ar recunoaşte dreptul poporu U.R.S.S. propune ca, pe baza chetă cu încărcătură nucleară, a- al lor. In semn de solidaritate
nticii sale nerealiste şi a inten- hotărîrea de a acorda germani lui german la autodeterminare sau încheierii tratatului de pace cu Ministrul de Război al R.F.G.i vioane militare moderne şi utilaj o serie dc muncitori de Ia sec
; ţiei sale rigide de a se opune lor sprijin în opera de unificare ca^ ar împiedica exercitarea aces cele două state germane sau cu electronic, precum şi alt arma ţia de îmbuteliere au încetat de
oricărei reglementări care ar pu- a ţării lor, dacă eî vor dori a- tui drept. unul dintre ele, să se acorde Ber Straus's, care s-a înapoiat recent ment şi materiale de război. asemenea lucrul. Greva continuă
fea duce la întărirea păcii în ceasta. Dar el nu va accepta linului occidental statutul de oraş Strauss a comunicat că pînă la 1 să se extindă.
Europa. Atît din tonul cît şi niciodată să se încalce dreptul In condiţiile actuale nu există liber, demilitarizat, şi să se sta dintr-o vizită în S.U.A., unde a iulie a.c. Bonnul a achiziţionat
,ain conţinutul memorandumului imprescriptibil al germanilor de o altă cale care să ducă la unifi bilească cele mai sigure garanţii în S.U.A. armament în sumă de « REYKJAViK. După cum ar
feiese că guvernul federal nu do a-şi rezolva în mod ind’ependent carea paşnică a Germaniei decît internaţionale care să excludă ori dus tratative cu oficialităţile a- 6,7 miliarde mărci. In prezent sc nunţă agenţia Reuter, în scara
geşte să contribuie la o aseme- problemele interne. cea a apropierii şi a reglementării ce posibilitate de amestec din a- duc tratative cu privire la achi zilei de 3 august, Banca Naţio
tîtea reglementare“. colaborării dintre cele două state fară în treburile sale interne. In rnericane, a declarat la 4 august ziţionarea celor mai noi tipuri dc nală a Islandei a hotărît să de
Memorandumul sovietic atrage germane, decît calea tratativelor legătură cu aceasta guvernul fe rachete precum şi de utilaj elec valorizeze coroana islandeză ciî
Memorandumul sovietic subli- din nou atenţia guvernului fe în condiţiile respectării stricte a la o conferinţă de presă care a tronic în sumă de 660 milioane 11,6 la sută. Cu începere de lai
ttfază că „nici din punct de ve- egalităţii în drepturi a părţilor deral trebuie să ţină seama de 4 august dolarul american va
joşre politic, nici faptic, nici ju deral asupra netemeiniciei încer şi a respectării necondiţionate a avut loc la Bonn, oă la aceste mărci. costa 43 de coroane islandeze în
ridic, nu rezistă criticii „afirma- cărilor lui de a condiţiona re faptul evident oă R.F.G. nu a avut Strauss a militat din nou pen loc dc 38 coroane. Aceasta este
zolvarea problemei tratatului de rînduielilor sociale care există în tratative un ioc important l-a o- cea de-a doua devalorizare efec«
pace de realizarea unei înţele fiecare dintre statele germane. şi nu are nici un fel de drepturi tru intensificarea cursei înarmări tuată în ultimele 16 luni.
geri asupra dezarmării generăîe cupat problema Berlinului occi
controlate. Din moment ce guvernul R.F.G. asupra Berlinului occidental. lor şi întărirea în continuare a
dental. In legătură cu aceasta au
Guvernul U.R.S.S. subliniază N.A.T.O. El s-a pronunţat de
necesitatea de a se pune frîu ce fost discutate probleme legate de
lor care cultivă ideea revanşei asemenea pentru continuarea fa
şi, prin urmare, împing R. F. înfăptuirea planurilor de înarma
limentarei „politici de Intimidare“.
re a ţărilor N.A.T.O. pe baza
„documentului MS-70“ şi a „do-
aimentului MS-96“, cu privire
la colaborarea forţelor armate a-
mericane cu Bundeswehrul precum
şi cu privire la achiziţiile viitoare
de armament american pentru
Bundeswehr. t
' După cum rezultă din declata-
Redacţia si administraţia ziarului: Deva «r. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul *,6 August - Petroşani _ _ ,
