Page 22 - 1961-08

trap 2
Colectiviştii din Oiejdea
merg pe un drym byn
!n In decembrie 1953, 15 familii de tiviştii sectorului zootehnic. Pentru
ţărani muncitori din satul Oiejdea, animalele ce le deţin vor construi
raionui Alba, au pus bazele unei în acest an încă un grajd cu o ca­
gospodării agricole colective. înce­ pacitate în care vor putea fi adă­
putul a fost destul de greu, pentru postite 100 capete vite mari, vor
Jeă cei intraţi în colectivă erau pu­ amenaja o maternitate de scroafe şi
ţini, Ie lipsea experienţa în orga-
i hizarea muncii, iar ca avere comu-
deţineau doar 63 ha. de teren,
4 taurine, 4 cai, 9 porci, 146 ovine
şi cîteva unelte.
4 Veniturile realizate în primul an
de muncă lei7 n-au fost
prea mari.
1 Treptat, treburile au început să
meargă tot mai bine. Din iniţiativa
comitetului comu­
nal de partid şi a
sfatului popular Tc& fe G . 4 . C . la nivelul 8 litri pe cap de
comunal au fost celor frunfaşe
organizate vizite
la gospodările co­ lllllllllllliiilllllliliiiiüüiüiüiiiiiiiiiiiii!;...,.üMriiiii!iiii:iiiniiiiiiiiii gă iarba de pă-
lective cu rezultate frumoase. în­
săşi succesele obţinute la colectiva
'din Oiejdea au avut influenţă po­
zitivă asupra celorlalte familii de
ţărani muncitori din sat, care în ia­
n u a rie 1960, au depus cereri de
înscriere A crescut astfel forţa co­
lectivei, a sporit averea comună.
O d ezv o ltare m u ltilaterală
a ursităfilor
¦' După ce numărul familiilor a
crescut la 249, iar averea a sporit
Ia 687 ha., 105 bovine şi 318 ovine,
colectiviştii au început să se gîn-
idească serios la dezvoltarea multi­
laterală a unităţii lor. Cei 408.201
lei obţinuţi ca venituri în 1960 nu
!-au mulţumit. Organizaţia _ de
partid a îndrumat pe colectivişti să
participe în număr cît mai mare la
lucru să ridice noi construcţii, să
dezvolte şeptelul, să înfiinţeze noi
ramuri de producţie.
Munca rodnică depusă de cele
249 familii a făcut ca la 29 iulie
b. c. toate lucrările din cîmp să fie
executate la zi, iar şeptelul, pro­
prietate obştească, să numere 158
capete taurine, 91 porcine, 456 ovi­
ne
Colectiviştii din Oiejdea au cons­
truit un grajd pentru 100 capete
vite mari, au plantat (în primăva­
ră) 20 ha livadă pe dealul Bilagu-
îui. cu meri, caişî şi pruni de masă,
nu cumpărat un autocamion „Stea­
gul roşu“ , iar lîngă celelalte unelte Pentru sporirea producţiei de ce­
agricole au mai fost aduse două e-
levatoare, două batoze, două trac­
toare şi o tocătoare mecanică.
In planul de producţie, membrii
acestei gospodării au prevăzut să
realizeze anul acesta venituri în va­
loare de 1 099.494 lei. In primele
luni ale anului, prin valorificarea
unei părţi din produsele animaliere
şi vegetale s-au încasat mai bine
de 280 000 lei, ceea ce a permis să
se împartă pînă în prezent două avan­
suri a cîte 3 lei la zi-muncă. Pînă în
toamnă, cînd vor preda Ia contract
şi cele 69 tone cereale (cantitatea
de 45 000 kg. grîu a fost trasporta-
tă la baza de recepţie), 76 400 kg.
de diferite planle tehnice. 20.000 kg.
carne, 110 000 litri lapte şi 654 kg.
tîna, veniturile lor vor atinge şi
chiar vor depăşi suma planificată.
O grijă deosebită acordă colec­ amiază peste 20 de salariaţi ai spita- chiva Indrieş şi altele.
M u n e a pol itic o - o r g a n iz a to r i e ă — secţiei noastre In primul semes­ Agitatorii au fost instruiţi şi pre­ este folosită brigada artistică de mitru Cozma, Dumitru Buicu,
strîns legată de sarcinile
La plenara C.C. al P.M.R. din
2A octombrie—1 noiembrie 1960
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
a subliniat necesitatea sporirii pro­
ducţiei de laminate tn aşa fel în-
cît să producem în 1961 cu cel
puţin 20 la sută mai multe lami­
nate decît în 1960 şi aceasta în
primul rînd pe seama laminorului
pde 650 mm. de la Hunedoara.
Sarcinile de plan pe acest an au
fost majorate. Colectivul laminoru­
lui nostru trebuie să producă cu
100.000 tone mai multe laminate
decît în anul trecut.
Cam munceşte
organizaţia noastră
de partid pentru
îndeplinirea acestei
sarcini
îndată ce am primit cifrele de
plan, am constituit mai multe co­
lective formate din ingineri şi mai­
ştri, membri şi candidaţi de par­
tid cît şi tovarăşi din activul fără
’de partid. Fiecare colectiv avea în
frunte un membru al biroului or­
ganizaţiei de bază. Aceste colective
au studiat situaţia diri fiecare sec­
tor şi, împreună cu conducerea sec­
ţiei, au prezentat un referat în faţa
unei adunări generale a organiza­
ţiei de partid, însoţit de măsurile
ce trebuie luate pentru îndeplinirea
planului pe anul 1961. Printre mă­
surile de cea mai mare importanţă
luate pentru creşterea producţiei au
fo st: prelungirea platformei de la­
minare, montarea a două trans­
portoare cu lanţ, modificarea sche­
mei electrice de la motorul princi­
pal ce acţionează caja de 800, îm­
muMUE SOCIALISMULUI
NOTA
Cînd faci lucru de
r
cr — Alo!... S.M.T. — Orăştie?
i Trimileţi-ne un tractor pentru
t tractorul, ba că soseşte tnîine.
i batoza de la Păclişat...
L Chemarea adresată de Sfatul
Í popular comunal din Toleştl a
Í
o îngrăşătorle de porci. Pentru a l fost repetată şi de secţia agri­
crea 6 b’azăfurajeră puternică, ei
au însămînţat 120 ha. cu plante de l colă a sfatului popular raional
C Haţeg.
nutreţ, din care 20 ha. cu porumb Í Ce se întimplase? In urmă cu
l
siloz, iar în mirişti au mai semă­ c S— 10 zile a sosit la Păclişa ba­
nat de curînd încă 10 ha. cu po­
L toza B-62, aparţinînd S.M.T. O-
rumb masă-verde.
Faptul că în perioada actuală l răştie. După zile la rlnd de in­
producţia zilnică
sistenţe, la I c igust a. c. (ora
•11), soseşte şi tractorul, dar
de lapte este de 'cînd să înceapă treierişul se
constată că batoza mai necesită
vaca furajată (în unele reparaţii la s'ăe. Au fost
raţia zilnică pe lîn­ făcute. Lucrurile păreau rezol­
vate dacă nu s-ar fi observat că
şunat, vacile mai primesc cîte 20-30 curelele batozei nu corespund ca
kg. furaje masă-verde, concentrate
etc.) sînt o mărturie a grijii pe care mărime (au fost schimbate cu
o acordă colectiviştii, sectorului zoo­
tehnic. ale unei alte batoze).
Orele treceau, stogurile de pe
C u în c re d e re în v iifo r — tu_/w/tt—1 1___1v >v—r»_>’ v.Jv_î'v,J
Succesele obţinute pînă acum,
i-au determinat pe membrii gospo­ Pentru om
dăriei colective „Petofi Şandor“
din Oiejdea, să privească cu încre­
dere viitorul. Majoritatea unităţilor de alimentaţie
îndrumaţi îndeaproape de orga­ publică din oraşul Alba Iulla pun la
dispoziţia oamenilor muncii din loca­
nizaţia de partid el şi-au făcut un litate şi dinafară un bogat sortiment
îndrăzneţ plan de perspectivă pînă de rmncăruri şi băuturi. Cerinţele con­
în anul 1965. sumatorilor sînt satisfăcute şi prin a-
ceea că lucrătorii din comerţ depun
In baza sarcinilor Trasate de eforturi pentru a asigura o bună cu­
partid ţărănimii muncitoare, colec­ răţenie în localuri şi o deservire la
tiviştii şi-'au propus ca Ia sfîrşituî nivelul cerinţelor. La restaurantul „Da-
şesenalului ferma de animale pro­ cla", de pildă, la bufetul „Gorso“, ca
prietate obştească să cuprindă 300 şi în alte unităţi, există un bogat sorti­
taurine, din care 200 vaci şi juninci ment de produse, este curat. Datorită
de mare productivitate, 700 ovine,
200 porcine şi 2.000 de păsări. condiţiilor create, aproape toate uni­
tăţile de alimentaţie publică din oraş
In 1965 colectiviştii vor livra
şi-au îndeplinit şi depăşit planul lună
statului, pe bază de contract, cile de lună.
2.200 litri lapte pentru flecare vacă €u toate acestea, se constată că la
furajată, 45 litri lapte pentru fie­ tinele unităţi de alimentaţie publică dini
Alba Iulia, mai există încă unele defi­
care oaie, 40 tone came, 1,5 tone
cienţe mai ales de aprovizionare şi bu­
lînă şi 100.000 buc ouă nă deservire care trebuie grabnic li­
chidate.
Aprovizionarea la loc
reale la ha., colectiviştii au planifi­ de frunte !
cat ca în anul 1965 toate lucrările Se ştie că cu cît o unitate este mai
din cîmp să fie mecanizate, iar pen­ bine aprovizionată, cu atît ea satisface
tru mărirea productivităţii solului mai bine cerinţele consumatorilor. Vi-
zitînd bufetele şi restaurantul din Alba
vor încorpora îngrăşăminte natu­
Iulia, s-a putut constata că o mare
rale pe 200 ha., iar îngrăşăminte parte din gestionari sînt slabi gospo­
chimice pe alte 200 hectare dari în această privinţă. Dacă la res­
Colectiviştii din Oiejdea şi-au taurantul „Dacia“ se pot găsi cam în­
propus să realizeze obiective de
seamă, menite să le facă viaţa tot
mai frumoasă. De aceea, nu precu­
peţesc nici un efort pentru a tra­
duce în viaţă toate obiectivele pro­
puse. A. DAV1D
1.500 de cărăm izi în stivă
Tot mai mulţi locuitori ai oraşu­ lului de copii, laborator şi mater­
lui Deva răspund cu dragoste şi nitate din oraş au aranjat în sti­
însufleţire acţiunii patriotice de în­ vă 1.500 cărămizi.
frumuseţare a oraşului.
S-au evidenţiat tovarăşele Ioana
In acţiunile de demolare din Mogoşan, Eufrosina Sácsa, Paras-
strada 23 August, miercuri după-
tru al acestui an s-au produs cu gătiţi în mod special în această agitaţie pentru popularizarea frun­ Gheorghe Vlaicu şi mulţi alţii, cu­
economice
bunătăţirea schemei electrice de la lectivului nostru, în rîndul unor
ferăstraie şi multe aRele. tovarăşi, se mai manifestau încă
abateri de la procesul tehnologic.
Tot atunci, organizaţia noastră Disciplina în producţie lăsa de do­
de partid a pornit şi iniţiativa pen­ rit. Dispoziţiile conducerii secţiei,
tru mărirea Indicilor de utilizare a şefilor de schimb, a inginerilor
sub lozinca: „Să realizăm încă din şi maiştrilor nu erau întotdeauna
acest an indicii <îp utilizare ai agre- respectate. Asemenea manifestări
au avut chiar şi unii membri şi
Din experienţa candidaţi de partid. Fără â curma
organizaţiilor de partid aceste manifestări, nu puteam mer­
ge înainte. Atunci, biroul organi­
gafelor planificaţi pentru anul zaţiei 3e partid a pregătit şi a pre­
1961“. Pentru ca această lozincă zentat în faţa adunării generale din
să prindă viaţă, am luat măsuri lună decembrie un referat privind
pentru intensificarea muncii politi­ felul cum membrii şi candidaţii de
ce de masă. Agitaţia vizuală a fost partid luptă, pentru întărirea con­
axată pe această lozincă. Agitato­ ducerii unicg; pentru creşterea ro­
rii au fost instruiţi şi îndrumaţi lului conducător al maistrului,
cum să muncească fiecare în sec­ şefului 'de schimb şî inginerului,
torul său de activitate. Au fost or­ privind activitatea membrilor de
ganizate convorbiri pe posturi cu partid pentru combaterea tendin­
manevranţii. Aceştia au fost felici­ ţei 'de nepăsare faţă de lucru şi de­
taţi periodic de membrii biroului teriorarea agregatelor, ‘k s itfir*S
organizaţiei de bază şi conducerea ăfccăpferi, a oricărei forme de ma­
secţiei pentru succesele obţinute. nifestare a lipsei de răspundere
La „Tribuna agitatorului“ din sec­ faţă de îndeplinirea sarcinilor eco­
ţie apăreau zilnic ediţii speciale nomice şi de partid.
care evldenţiau pe fruntaşi, popu­
larizau rezultatele obţinute de ei Referatul prezentat a constituit
şi îndemnau pe ceilalţi muncitori un bun prilej de analiză a tuturor
să le urmeze exemplul. comuniştilor, de scoatere în eviden­
ţă a lipsurilor din activitatea unor
Toate acestea şl alte măsuri po- membri şi candidaţi de partid şi a
litico-organlzatorlce luate de orga­ creat un climat de discuţii princi­
nizaţia de bază au oermis colecti­ piale care au dus la adoptarea
vului nostru să lucreze cu indicii unei hotărîri care, tradusă în via­
planificaţi pentru anul 1961 încă ţă, a contribuit în mod simţitor la
din luna noiembrie 1960. Ca ur­ întărirea rolului de conducător, mo­
mare, în trimestrul IV al anului bilizator şi organizator al comu­
trecut am produs peste plan 14.938 niştilor la locurile lor de muncă,
tone laminate, din care 8.633 nu­ fapt care a impulsionat întreaga
mai în luna noiembrie.
activitate economică a secţiei.
Aceste rezultate însă nu ne-au
mulţumit. In cadrul activităţii co­ Eficacitatea muncii politice şi
organizatorice s-a materializat în
succesele obţinute de colectivul
arie aşteptau şi 30 de oameni
stăteau degeaba de 3— 4 zile
duşi cu vorba, ba că soseşte azi
Seara, lîrziu, cînd sitele fuse­
seră reparate, curelele cusute, iar ]
cîteva şaibe fixate aşa cum tre­
buie, oamenii au răsuflat uşu­
raţi. Puteau să înceapă treieri­
şul. Tractorul a prins viaţă. Ba­
toza a început să înghită snopii
şi jumătate din. boabe se duceau
în saci iar cealaltă jumătate...
sub batoză. Nu treieraseră nici
20 de minute şi-au fost nevoiţi 1
să oprească pentru alte repara­
ţii. |
In felul acesta pe aria din Pă­
clişa nu se va putea treiera re­ 1
colta de pe cele 56 ha. ale co­ I
lectiviştilor. S.M.T. Orăştie va 1
trebui să ia de urgenţă măsuri­
le... care trebuiau luate mai de 1
mult.
P. FĂRCAŞIUp
r f ¦'V
şi cerinţele
totdeauna' 8 sortimente de mîncăruri,
supă, ciorbă şi meniu fix, dacă la bu­
fetul gării şi bufetul „Gorso“ se gă­
sesc măi multe sortimente de mîncă­
ruri, nu acelaşi lucru se poate spiîfie
despre bufetele „Getate“, „Gălătorul“,
grădina de vară şi altele, unde există
.<*VAAA a a ^ ' A A/ A Z' AA/ servire şi prin faptul că cei cîţiva os­
Prin unităţile
de alim entaţie publica
din A lba Iulia
de obicei doar mititei. Este neplăcut să
constaţi că la aceste bufete lipsesc pro­
duse ca roşii, castraveţi, ardei, brînză,
salam şi alte bunuri mult solicitate de
consumatori. La bufetele amintite, se
găsesc în vitrină doar slănină, măsli­
ne şi conserve.
Slab aprovizionate sînt unităţile din
Alba Iulia şi cu anumite sortimente de
băuturi. Lipsesc în special berea, vi­
nul, coniacul etc. Aşa stau lucrurile Ia
bufetele „Călătorul“, „Gorso", unita­
tea nr. 54 (grădina de vară), restau­
rantul „Dacia“ şi altele. O parte din
vină pentru slaba aprovizionare cu sor­
timente de băuturi o poartă şi I.G.R.A.
care nu asigură în .depozit cantităţi su­
ficiente.
Deservire mai atentă
(Bine consultă condica de sugestii şi
reclamaţii existentă la restaurantul ficienţele care se manifestă în unităţile
„Dacia“, constată că numaj în acest
an s-nu făcut un număr de aproape
50 reclamaţii. Oare este cauza?
Restaurantul, reamenajat nu de mult,
este la prima vedere ospitalier, ©urâ­
ţenia care este bună, vitrina cu diferite
sortimente de mîncăruri proaspete, dau
impresia că aici poţi servi o masă Bună
şi la timp. Realitatea însă este alta.
15.230 tone laminate peste preve­ problemă. Tovarăşi ca Alexandru taşilor şi combaterea lipsurilor în nosc bine procesul tehnologic şi
derile planului de producţie. Acea­ Junle, laminator şei, Petru Ma­ procesul de producţie. Pînă acum lucrează cu rezultate bune în pro­
stă realizare a determinat colecti­ rian, manevrant, lean Voevoda, la­ brigada noastră a prezentat 16 ducţie.
vul nostru să-şi revizuiască anga­
jamentul anual de a da peste plan
10.000 tone laminate. El şi-a pro­
pus să realizeze pînă la 23 Au­
gust 20.000 tone laminate, Iar pînă
la 7 Noiembrie 24.000 tone lami­
nate peste plan. Angajamentul luat
în cinstea zilei de 23 August ă
fost îndeplinit şi depăşit. Pînă la
1 august s-au produs mal mult de
25.000 tone laminate peste plan.
Lupta pentru o calitate
superioară
a laminatelor — capătă
un caracter de masă
Paralel cu munca depusă pentru
sporirea producţiei de laminate, or­
ganizaţia noastră de partid a des­
făşurat şi desfăşoară o susţinută
activitate pentru obţinerea unor la­
minate de calitate şi la un preţ de
cost cît mal scăzut. Comitetul sin­
dical de secţie a fost îndrumat şi
a stabilit obiective concrete în în­
trecerea socialistă şi pe profesii
privind îmbunătăţirea calităţii şi
reducerea .preţului de cost al la­
minatelor. Au fost organizate con­
sfătuiri de producţie pe tema cali­
tăţii. In cadrul acestor consfătuiri,
pe baza referatului prezentat de şe­
ful secţiei, s-ă analizat în mod te­
meinic şi cu răspundere deficien­
ţele ce au existat în problema ca­
lităţii ca : amestecul de material,
nerespectarea procesului tehnologic
de încălzire la cuptoare, nereglarea
corectă a cajelor etc.
Problema îmbunătăţirii calităţii
laminatelor a fost larg dezbătută
şi într-una din adunările organiza­
ţiei de partid. Hotărîrea adoptată
şi concluziile discuţiilor purtate în
această adunare au fost prelucrate
în toate organizaţiile U.T.M., pe
schimburi şi în grupde sindicale*
) VYL«•.i¦VC-..j-.Ay,-'Ş.V.V.V.V-.
1 ..........
n 'T'"*''' ' "z*“N É w É ? W "
‘I Clişeul de faţă reprezintă
1 cîţiva dintre muncitorii fruntaşi
în producţie de Ia secţia sulfu­
ra de carbon a Filaturii din Lu-
peni,
IN FOTO: Ioan Pinfea, Va-
slle Gogu, Matei Pardoş, An­
1 drei Vizi şi Florea Bălică.
1
1
Restaurantul are mari deficienţe în ce
priveşte buna deservire. Majoritatea re-
clamaţiilor din condică se referă la
faptul că ospătarii servesc cu mari în-
tîrzieri iar în unele cazuri se poartă
chiar necuviincios cu consumatorii.
Conducerea restaurantului justifică toate
acestea prin lipsa unui personal de de­
pătari nu pot face faţă cerinţelor. Dar.
aici nu există decît în rare cazuri a-
giomeraţii şi deci ospătarii nu se pot
plînge. Trebuie să existe însă mai multă
preocupare din partea lor.
Nemulţumiţi sînt consumatorii din
Alba Iulia şi de felul cum orchestra
(şeful orchestrei Eugen Lăcătuş) îşi
face datoria. Membrii orchestrei nu
respectă repertoriul, fac pauze lungi,
consumă cu clienţii, cîntă pentru anu­
mite cunoştinţe etc.
Responsabilul restaurantului, Vladi-
mir Raich se pare că încurajează ase­
menea stări de lucruri. Aceasta reiese
şi din faptul că. atunci cînd trebuie să
răspundă la sesizările oamenilor mun­
cii, ocoleşie esenţialul. De pildă, un
consumator a cerni conducerii restau­
rantului ca atunci cînd ospătarii ser­
vesc sticle de bere, să le aducă curate,
nu pline de praf, aşa cum au fost trans­
portate. In răspunsul pe care-1 dă res­
ponsabilul, în loc să atragă atenţia
ospătarilor respectivi se mulţumeşte să
scrie în condică faptul că de vină este
fabrica.
Conducerea cooperativei „30 Decem­
brie“ din Alba Iulia are datoria să ia
toate măsurile necesare astfel ca în
cel mai scurt timp să fie rezolvate de­
de alimentaţie publică. Mai multă pre­
ocupare trebuie să existe şi din partea
I.G.R.A. în sensul de a asigura uni­
tăţile cu produsele de care au nevoie.
Numai aşa oamenii muncii de aici vor
fi pe deplin mulţumiţi şi vor veni cu
toată încrederea în unităţi convinşi
fiind că găsesc tot ce doresc.
minator, Ioan Telman, maistru
electrician, Simion Moraru, mane­
vrant, Ioan Trifan, cuptorar şi al­
ţii au desfăşurat o susţinută mun­
că politică de masă, ei înşişi con­
stituind un bun exemplu, fiind
fruntaşi în lupta pentru calitate.
Agitaţia vizuală a fost axată pe
îmbunătăţirea calităţii laminatelor.
S-a confecţionat un grafic care ara­
tă că, reducînd rebutul cu 20 la
sută sub admis, putem economisi
anual 700.000 lei, 'din care se pot
construi aproape 20 de aparta­
mente.
Gazeta de perete şi suplimentul
ei satiric şi-au adus un aport deo­
sebit la îmbunătăţirea calităţii pro­
ducţiei atît prin articolele publicate
cît şi prin caricaturile sale comba­
tive.
La „Tribuna agitatorului“ sînt
popularizate cele mai bune realizări
obţinute de schimburi, brigăzi şi
echipe şi se scot ediţii speciale
atunci cînd se obţin realizări deo­
sebite. Intr-o ediţie specială a „Tri­
bunei agitatorului“ a fost populari­
zat schimbul condus de Alexandru
Cîra care a obţinut indici de uti­
lizare a laminorului de 110 tone
om-oră efectiv lucrată, iar în alta,
schimbul condus de inginer Vaier
Martineac care a realizat un in­
dice de utilizare pe 121 tone om-
oră efectiv lucrată. Intr-o altă
e'dlţie ă fost popularizat schimbul
condus de îng. Constantin Catrî-
nciu care timp de 10 zile nu a
produs nici un rebut.
In secţia noastră sînt folosite cu
mult succes în munca de agitaţie,
graficele de urmărire zilnică a pro­
ducţiei şi rebuturilor pe schimburi.
Aceste grafice arată concret reali­
zările obţinute de fiecare schimb şi
cauzele care au generat rebuturile
eît şi pe vinovaţi, Cu mult succes
\
Nr. 2039
¦
¦Utôxfô ' i ' : ' :r-•' ' ¦¦ -r ' ’ y
<v - > , v
'V ^
'Cîteva clipe mai bronzul soarelui fier­ pectă programul zil­
înainte, curtea tabe­ binte şi în gheaţa pî-
rei regionale de la raielor repezi. Ochii nic al taberei? Trei
Peşteana, raionul au rămas înaintaţi fele. Sînt pionierele
Haţeg, răsuna de de priveliştile ferme­ Mariana David din
lui cătoare ce îi intim- Lupeni, Lidia Teo-
larma copiilor. A- piua la tot pasul
cum însă aici dom­ Pionierii au învăţat dorescu şi Ida Ră-
neşte liniştea. încă o dată să-şi pre- dăoane din Hune­
ţuiască patria ce te doara. Seara, pionie­
In castelul de aici, rii vor aprinde un
ca şi în clădirea \n tabără
şcolii de alături, se foc de tabără şi vor
odihnesc pe 105 pa­ ia Peşteana prezenta un frumos
turi, în aşternutul
strălucitor de alb, toi oferă cu dărnicie a- program artistic. In
atîţia copii. Sînt cei tîtea bucurii. cadrul programului
mal buni pionieri şi
şcolari veniţi din Pe 105 paturi se artistic, aceste pio­
Lupeni şl Hunedoa­ odihnesc în pauza niere vor declama
ra să-şi petreacă va­ de după prînz, iot versuri despre patrie
canţa în tabăra de atîţia fii de mineri şi partid. Acum, fac
la Peşteana. Acum şi oţelari, de cons­ repetiţii. Vor să re­
sini în orele de odih­ tructori. Dar iată că, cite cît mai bine la
nă de după prînz. Di­ dintr-un dormitor focul de tabără, sînt
mineaţa, au făcut o lipsesc trei copii. doar ascultate de a-
excursie în împreju­ tîţia pionieri!
rimi, au învăţat de Directorul tabe­
la instructori orien­ rei, tovarăşul Anghet Absorbite de repe­
tarea cu ajutorul Nistor. trece uşurel tiţii, nici n-au obser­
busolei şl cîteva noi din dormitor în dor­
jocuri pioniereşti. mitor. Supraveghea­ vat că cineva a des­
ză odihna copiilor. chis uşa clubului.
Şi-au umplut plămî- Iată-l ajuns la club. După cîteva clipe
A deschis uşa... însă uşa s-a închis
nil cu aerul ozonat tot atît de binişor.
Cine oare nu res­ Directorul a plecat,
al munţilor. Şi-au înţelesese de ce n-a
scăldat trupurile în fost respectai pro­
'-WS/V' ¦ gramul zilnic al ta­
berei.
V. CHIŞ
F u s ila ra . L © p fil© i°
Recent, la fabrica de hîrtle „1 Mai** Cei 35 copii, în vîrstă de 8—13 ani,
din Petreşti, raionul Sebeş a avut loc care alcătuiesc formaţia, au fost pre-4
primul concert prezentat de fanfara gătiţi de către tovarăşul Daniel Opin-J
copiilor salariaţilor din întreprindere. carii, instructorul de fanfară.
Comitetul sindicatului şi conducerea GHE ŞARAl
întreprinderii au pus la dispoziţia co­ corespondent
piilor instrumentele şi sala de repe­
tiţii.
zm=
Prin m u n că vo lu n tară
Membrii gospodăriei agricole co­ ţiat colectiviştii Lazăr Tărnăşol,
lective din satul Chitid, raionul Ha­ Augustin Vişoi, Sofia Ciocade şl
ţeg, au construit în acest an un alţii.
grajd pentru 160 capete vite mari.
Acoperirea lui cu ţiglă s-a făcut ILIE CIOCADE
prin muncă voluntară. S-au eviden- corespondent
V. ALBU
programe. O contribuţie însemnată în des­
Obţinerea unei producţii de înal­ făşurarea muncii politice de masă
şi-au adus-o -organizaţiile de par­
tă calitate depinde de concepţia
constructivă şi tehnologică adopta­ tid pe schimburi. Ele se ocupă cu
tă, de îmbunătăţirea şî perfecţio­ răspundere de toate problemele
narea continuă a procesului de pro­ muncii de partid şi economice. Ana­
ducţie, de aplicarea celor mai mo­ lizează orice abatere care apare pe
derne procedee de fabricaţie, de fluxul tehnologic sau alte lipsuri
respectarea strictă a disciplinei teh­ care frînează bunul mers al pro­
nologice pe toate treptele proce­ ducţiei, se ocupă de activitatea’
sului de producţie, de ridicarea ca­ membrilor şi candidaţilor de par­
lificării cadrelor. Avînd în vedere tid, de ridicarea nivelului politico--
aceste cerinţe, biroul organizaţiei ideologic al muncitorilor, de întări­
de bază a dat muncii politice de rea 'disciplinei, de îndrumarea or-’
masă o orientare precisă concre­ ganlzaţiilor U.T.M. şi a grupelor
tă. S-a îngrijit ca munca politică sindicale din schimburile respecţi-5
să se desfăşoare în mod diferen­ ve. Organizaţia de partid de lă
ţiat, în funcţie de problemele spe­ schimbul condus de Îng. Constan­
cifice pe care le ridică fiecare loc tin Catrinoiu, secretar tov. Petru
de producţie, de profesiunea' şi ro­ Marian, a analizat Felul cum con­
lul pe care-1 au în realizarea pro­ ducerea schimbului se ocupă de
ducţiei diferitele categorii de mun­ ritmul de laminare, îndeplinirea an­
citori, să fie folosite forme vii. In­ gajamentelor şi modul în care se
teresante, accesibile maselor largi. face expedierea laminatelor, ajutînd
S-a acordat o atenţie deosebită schimbul să ocupe un Ioc fruntaş
în primul rînd ridicării calificării în întrecere.
muncitorilor. Au fost deschise La operativele organizate de bi­
cursuri pe specialităţi : laminatori, roul organizaţiei de bază şi de
cuptorari, lăcătuşi, strungari, elec­ conducerea secţiei, care se ţin în
tricieni, ajustori în care au fost fiecare dimineaţă, participă alături
cuprinşi 514 muncitori. Inginerii de cadrele tehnice şi secretarii or­
cu mullă experienţă In producţie au ganizaţiilor de partid pe schimburi.
fost mobilizaţi să predea la aceste După terminarea acestor operative
cursuri. De mobilizarea oamenilor biroul organizaţiei de bază şi con­
la cursuri se ocupă comitetul sin­ ducerea secţiei, împreună cu toţi
dical şi organizaţia U.T.M. Cel care factorii participanţi la operativă 3
urmează cu regularitate cursurile şefi de schimb, maiştri, şefi de echi­
pot să se prezinte în faţa comisiei pă şi alţi muncitori invitaţi Ia ope­
de încadrare pentru a fi examinaţi rativă, analizează la faţa locului
şi a li se ridica încadrarea, treeîn- abaterile de la procesul tehnolo­
du-i dintr-o categorie inferioară în- gic, obligîndu-i pe cei vinovaţi să
tr-o categore superioară de salari­ le remedieze. Caricaturistul nostru,-
zare. Această măsură a creat un urmărind firul acestei operativ?,
stimulent pentru participanţii la publică la gazetă „filmul operat!«
cursuri. Astăzi, mulţi tovarăşi, prin­ vei" în care sînt satirizaţi cel vi«
tre care laminatori! Eugen Oniga, novaţi. Această metodă folosită ap
Toan Popa, Dumitru Hăngan, Con­ biroul organizaţiei noastre de paf«
stantin Cristea Ioan Furca Peci, tid s-a dovedit a fi foarte eficăcSw
euptorarli Marian Gheorghe, Du­ reuşind să înlăturăm multe lipsuri