Page 27 - 1961-08
P. 27
Nr. 2060 DRVMUL SOCIALISMULUI oacf. 8
Ne v o rb e s c »11 • ...... V 'P tn rU flT n jii SECŢIA PENTRU COLECTA
constructorii ! mmmÉM mi REA Şl PRELUCRAREA ME
Io 'AUGUST 1961
Byîia organizare Ş i de cofraje depinde calitatea '" a ' : TALELOR — I. C. M. —
DEVA: Fii atentă bunicttţo!; Pe HUNEDOARA
a muncii s ă -ş i spună construcţiilor fos spre rai; SIMERIA : Drumul
spre înalta societate; HUNEDOARA. Piaţa Libertăţii nr. 29
cuvînfuS! De calitatea materialului pentru nu putem s-o folosim la cofraje de- Muncind conştiincios şi cu multă grijă faţă de calitatea lucră Vikingii; PETROŞANI; Vaca şi
cofraje şt de felul cum acestea sînt cît de 5 ori. La distrugerea ei îna rilor executate, comunistul Martin Kirr, împreună cu utemistul Ion Mi- prizonierul; Cei patru de Pe Moarta; :
In luna Iulie, brigada pe care o executate, depinde în cea mai mare inte de termen contribuie şt cuiele cu, din cadrul întreprinderii de industrie locală „Hcria” din Alba lu- ALBA IULIA: Strada Preeriilor:
conduc a realizat peste sarcinile măsură calitatea betoanelor turnate. care în cele mai dese cazuri sini lia, îşi depăşesc zilnic planul de pr oducţle cu 18-20 la sută, neavlnd Imagini ale unui trecut glorios; un e co n o m isi p rin
de plan finisatul interior la două Brigada de dulgheri pe care o con LONEA : Setea ¦ BRAD : Volga, cip a l f i n a n c i a r ,
apartamente şi 380 m.p. de zidă duc, lucrează de peste o lună de zile necorespunzătoare. nici un rebut. Volga; TEIUŞ: Portul fără apă; c o n d ifii respectarea
rie. Lucrările au fost de bună ca cu material pentru cofraje necores- Din lipsa unor cofraje corespun !N FOTOGRAFIE: muncitorii Martin Kirr şl Ion Micu, din sec HAŢEG : Palatul de cleştar ; ORĂŞ H C M nr. 1053|196G
litate, fapt pentru care am primit punzătoi TIE: Telegrame: In pragul furtu
mulţumiri din partea beneficiari zătoare la blocul 132 de pildă, a tre ţia de împletii simtă la locul de mancă. nii; SEBE Ş: Volga. Volga; ZLAT- doi d i s p e c e r i I.
Normal, noi trebuie să primim buit să se facă o încărcătură prea N A : 'Alerg după o stea; ILIA: A- c o n d ifii respecta
lor. scindară de 25 mm. In schimb pri mare, dîndu-se cite 3 grunturi în loc lerg după o stea; APOLDUL DF.
Aş vrea să spun însă, că pe şan mim de 18 mm. Din această cau SU S: Mîndrie. rea H C M nr,
ză coţrajul a cedai şl In cea mai de unul. De aici se poate trage con 1 0 5 3 |1 9 6 Q
tierul nostru se mai întîmpină une mare parte betoanele au ieşit cu ori- cluzia că lipsa unui material cores
le greutăţi datorită lipsei de orga dulaţiunl şl goluri. O asemenea si punzător pentru cofraje duce la f ANUNŢ
nizare a muncii. In acest scop am tuaţie s-a petrecut la blocurile 136- proastă calitate a lucrărilor şl la
propus îri repetate rînduri ca for 140 de pe strada Avram lancu. un consum exagerat de materiale. INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIŞOARA pregăteşte în cele 4]
maţiile de lucru să rămînă la ace Asigurarea şantierelor din Hunedoa
laşi loc de muncă de la fundaţie E adevărat că brigada s-a stră ra cu materiale corespunzătoare P e u rm ele m a ter ia lelo r »facultăţi: Mecanică, Electrotehnică, Construcţii şi Chimie Industrială,
şi pînă la predarea blocului sub duit ca şl cu seîndura de 18 mm. pentru cofraje este o cerinţă îndrep '
cheie. Aceasta pentru întărirea răs să îmbunătăţească calitatea betoane tăţită a brigăzii pe care o conduc ,ingineri necesari industrializării socialiste a Republicii Populare Ro-
punderii personale şi îmbunătăţirea lor turnate. Dar a trebuit să facem şi a tuturor brigăzilor de dulgheri
calităţii construcţiilor. Or, acest lu legăturile la cofraje mult mai dese, de pe şantierele de construcţii din
cru nu se respectă. Pînă în pre ceea ce a dus la un consum sporit Hunedoara.
zent, de pildă, la blocurile 131 şi cu circa 40 la sută de sîrmă nea
132 au muncit 3 formaţii de lucru. gră. Mai mult, seîndura de 18 mm. SAMOIL ŞONLE1TNER
Fiecare a lucrat după ctim a cre
zut de cuviinţă, iar acum o a patra şef de brigadă dulgheri Şantierul
formaţie trebuie să înlăture toate IV construcţii — Hunedoara
Calitatea — în central p u b lica te
preocupărilor noastre
„Contractele să fie mai sus se referea la căminele [mîne, prin cursuri de zi şi cursuri serale.
respectate atît de muncitoreşti din Gurabarza, locuite
neajunsurile. In lunile mai, iunie şi iulie brigada dintre ei să dea lucru peste cap, i se furnizori cit şi de de angajaţi ai I. M. Barza, la fap 'I. CURSURILE DE ZI:
Consider, de asemenea, ca tot în de tcncuiiori pe care o conduc, a de atrage atenţia pe loc de către mine tul că în unele camere comune de 1. Facultatea de Mecanică cu secţiile:
păşii planul de producţie cu mai bine sau un alt membru din brigadă. Aşa
scopul unei bune calităţi a con de un procent. s-a întîmplai cu tînărul Gheorghe Igna !beneficiari“ zordinea şi dezinteresul faţă de — Maşini hidraulice şi pneumatice
strucţiilor să se facă o aprovizio care dădea lucrări de mîntuială. Am avutul obştesc se observă peste tot.
nare ritmică cu materiale de insta O atenţie deosebită au acordai mem stat de mulie ori de vorbă cu el, i-am Sub acest titlu a apărut în zia — Maşini termice şi motoare diesel
laţii. Din lipsa acestora, lucrările brii brigăzii şi realizării unor con explicat ce înseamnă să lucrezi prost, rul „Drumul socialismului“ nr. Răspunzînd ziarului, Exploatarea
nu se pot desfăşura în mod crono strucţii de bună calitate. Astfel tencu- iar acum s-a mai îndreptat. 2C30 din 5 iulie a.c. un material minieră Barza arată că faţă de de <— Material rulant
logic. Astfel, la blocurile 131 şi ielile executate ia blocurile 5 bară, prin care se scot în evidenţă cau teriorările sau degradările aduse
132, după ce se terminase tencuiala punct 1 şi punct B au fost apreciate că Un alt procedeu al nostru este ace zele care au dus la creşterea pre
a trebuit să se spargă iar ziduri- fiind bune. In cudnd brigada noas la de a ne aduna după terminarea pînă în prezent unor bunuri din
Ie. pentru a se instala caloriferele lucrului pentru a discuta ce anume
şi reţeaua electrică De aici muncă tră va executa tencuiclile ia clădirea avem de executat în ziua următoare. ţului de cost al cărnii de porc şi căminele muncitoreşti au fost luate • Utilajul şi tehnologia sudurii
în plus, pierderi de materiale şi, noii şcoli de 7 ani. Apoi, se repartizează fiecăruia cîte o nerespectarea livrărilor cărnii con măsuri pentru ca vinovaţii să plă
bineînţeles, o slabă calitate a lu porţiune de tencuit după calificare. tractate de către G.A.S. Orăştie. tească contravaloarea pagubelor '— Tehnologia construcţiei de maşini
crărilor. De asemenea, binalele Gurii am reuşit să dăm unele lu Unii lucrează la executarea grundu pricinuite. 12. Facultatea de Electrotehnică cu secţiile:
’(uşi şi ferestre) trebuie să fie in crări de bună calitate? Menţionez lui, alţii la şpaîeţi, alţii la profiluri. La nerealizarea angajamentelor
stalate înainte de a se face tencu luate de către conducerea gospodă — Electrificarea industriei, agriculturii şi transporturilor
iala interioară pentru a se evita înainte de toate că majoritatea tine Gu toate succesele obţinute, mai •— Electroenergetîcă
spargerile în zid. Procedîndu-se avem încă multe de făcut în privinţa riei de stat din Orăştie au contri Trifoiul a fost
astfel, vom putea obţine lucru de rilor care compun brigada sînt ab calităţii construcţiilor. Pentru aceasta, buit şi celelalte gospodării de stat transportat
mai bună calitate care să ne si solvenţi ai şcolilor profesionale. Aceşti conducerea şantierului ar fi bine să din regiune care n-au livrat întrea
tueze ca şi pînă acum în rîndul organizeze unele cursuri, în cadrul că — Electromecanică
fruntaşilor în producţie. tineri s-au străduit, odată veniţi pe rora să se indice anumite procedee ga cantitate de porci pentru în In ziarul nostru cu nr. 2040 din 13. Facultatea de Construcţii cu secţiile:
tehnice de îmbunătăţirea muncii. grăşat. 16 iulie a.c., a apărut nota critică
Ml ti Al FLAGNER şantier, să-şi însuşească tot mai mult intitulată „O pierdere „neprevăzu — Construcţii civile, industriale şi agricole
şef de brigadă zidar tainele meseriei, să lucreze cît mai N1COLAE BRAICAU Răspunzînd criticii aduse prin tă“, în care era criticată conduce — Construcţii şi instalaţii hidrotehnice
şantierul IV Construcţii — şeful unei brigăzi de tencuitori ziar, conducerea Trustului regional rea gospodăriei colective din Sîn-
bine. Dintre ei amintesc în special pe Gostat arată că s-ă finalizat situa tuhalrn pentru dezinteresul dovedit 4. Facultatea de Chimie Industrială cu secţiile:
Hunedoara Viorcl Chifor, Florian Trică, loan Bia- şantierul O. N. Gălan ţia nerespectării contractelor şi în faţă de transportarea de pe cîmp
urma măsurilor luate, gospodăriile a 380 căpiţe de trifoi, neglijenţă ce — Tehnologia substanţelor anorganice ^
ga şi alţii, tineri care depun suflet în agricole de stat din regiune au li a costat pe colectivişti nu mai pu — Tehnologia substanţelor organice
vrat G.A.S. Orăştie, 7.323 capete ţin de 4.600 lei. •— Tehnologia materialelor de construcţii şi ceramică
muncă. Iar cînd se întîmpiă ca unii grăsuni în loc de 6.797. Acest lu
cru dă posibilitatea gospodăriei de
Vom îndeplini ritm ic sarcinile ''SSL- stat din Orăştie să livreze întreaga
de plan IU LIBRARII cantitate, de carne contractată. Sfatul popular al oraşului Deva, lII. CURSURI SERALE:
răspunzînd ziarului, arată că la
„Să-ţi îngrijeşti două zile după apariţia articolului, t ..... , *<•
locuinţa*' întreaga cantitate de trifoi a fost
1. Facultatea de Mecanică, secţia Tehnologia construcţiei de maşini’
Lucrez pe şantier, împreună cu sînt împărţiţi să lucreze cîte doi LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ 2. Facultatea de Electrotehnică, secţia Electromecanică
brigada pe care o conduc, de mai pe schelă, după gradul lor de ca Ştiinţe naturale
bine de 3 luni de zile. La început lificare. Lucrările mai grele sînt Publicată în ziarul nostru cu nr. transportată de pe cîmp şi depo 3. Facultatea de Construcţii, secţia Construcţii civile industriale]
ni s-a încredinţat tericuirea interi executate de oameni cu o calificare M. C. BACESCU : Păsări 2038 din 14 iulie, nota cu titlul de0*5 zitată.
oară a blocului C cu 20 aparta mai Înaltă. Muncind astfel, vom
mente. Pînă în momentul de faţă putea da mai multe lucrări şi de le în nomenclatura şi viaţa şi agricole.
am reuşit să terminăm lucrările în o calitate superioară. Succesele poporului romîn
credinţate, în termen, deşi lucrările noastre de pînă acum se datoresc 442 pag. — 21,60 lei (carto DIN PROGRAMUL BE înscrierile pentru concursul de admitere se fac începînd de la ;
au fost stagnate timp de două săp- în mare măsură şi hărniciei tine nat) 15 august la secretariatele facultăţilor.
lărriîni diri cauza lipsei de var. rilor care formează brigada, ambi
Dacă noi aveam asigurat materia ţiei lor de a construi cît mai mult. Ed. Academiei R.P.R. Pentru candidaţi care solicită burse de la întreprinderi sau sfa-
lul necesar, treburile ar fi mers cu Tineri ca loan Rusu, Alexandru Medicină
mult mai bine. Şimon şi Geza Nagy sînt cel mai 10 AUGUST 1961 Ituri populare regionale, înscrierile se fac la întreprinderile sau sfa-
harnici şi pricepuţi băieţi din bri *** Terapeutica medicală. 7 , turile populare respective.
Biigada noastră lucrează acum gadă. PROGRAMUL I: 6.45 Gînteee din PROGRAMUL II: 12,10 Muzică
la blocul B cu 20 apartamente Sub redacţia prof. C, C. Di- Neapoli de Rossellini; 7,30 Sfatul me uşoară sovietică; 13,30 Mărturii ale In vederea examenului de admitere sînt organizate cursuri de pre-(
unde execută tencuielile exterioare. Consider însă că atît brigada mitriu dicului: Laptele în alimentaţie; 8,00 unei mari prietenii — Pagini literare (gătlre, Iar înscrierile pentru frecventarea acestora se fac la facultăţi.1
Sarcina este să terminăm tencuie- noastră cît şi celelalte existente pe voi. 1. 696 pag.; voi. II 628 Din presa de astăzi; 9,05 Meiodii despre prietenia romîno-sovieticăi 15,45
lile exterioare într-o lună şi jumă şantier ar putea lucra mal mult şi pag. — ambele volume 103 populare romîneşti; 9,30 Roza vîntu- Muzică uşoară; 16,15 Gînteee de luptă Concursul de admitere în facultăţi se va ţine cu începere de lat
tate. Vreau să menţionez că la mal bine dacă întrecerea socialistă lei (pergamoid). rilorj 10,30 Muzică uşoară; 12,00 Mu pentru pace; 19,30 Din activitatea sfa 10 septembrie 1961.
blocul amintit vom executa şi mici ar fl mai bine organizată, dacă zică populară romînească şi a mino turilor populare; 20,20 Noapte bună,
ornamente. Noi sîntem hotărîţi să Ed. medicală rităţilor naţionale; 12,30 Reportaj; copii: „Prinţul şi barcagiul“ — basm Informaţii se pot cere la secretariatul rectoratului. Timişoara Bul.1
terminăm lucrarea într-un timp şi s-ar desfăşura după un plan cu 13,05 Concert de muzică uşoară; 15,10 indian; 21,15 Din muzica popoarelor; [30 Decembrie nr. 2 telefon 11-06.
mai scurt. Pentru aceasta am şi Pedagogie Formaţii sovietice care au conceriat
luat măsurile necesare. In primul obiective precise, dacă s-ar urmări MANASIA VIRGIN1A, în ţara noastră: Ansamblul „Piatniţ- 21,45 Părinţi şi copii; 22,45 Muzică »/—»r-»r*» /->r t ţ
rînd, căutăm să procurăm din timp zilnic etc. BOŞTINA MARIA-IOANA: ki"; 16,15 Vorbeşte Moscova I; 17,15
toate materialele de care avem ne De la grădiniţă la şcoală. Gînteee; 18,00 Artişti de peste hotare, uşoară; 23,15 Goncert de noapte. ANUNŢ
voie. Apoi, oamenii din brigadă 10AN FI LIP 150 pag. — 4,10 lei oaspeţi ai festivalului „George Enes-
şeful unei brigăzi de tencuitori cu"i 19,05 Tinereţea ne e dragă; 21,37 Buletine de ş tiri; 5,00; 6,00 ;
Ed. de stat didactică Muzică de dans; 22,50 Gînteee lirice. 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
şantierul O. N. Gălan şi pedagogică 19,00; 22,30 23,52 (programul I);
QBSgmaaacaraicamagaMawa 12,00; 14,00; 16.00; 18,00; 21.00;
23,00 (programul II). ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI ]
In centrul continentului latino-a- tea inlroducinu sU. ea excepţională. A UZINEI „VICTORIA“ DIN CÂLAN ]
tnerican, masivul de granit al mun- Umilind drepturile democratice, a-
filor Anzi se bifurcă formînd un BO LIVIA restîndu-i pe conducătorii muncitori aduce !a cunosfinfa celor interesa'ri că pentru )
cleşte uriaş care prinde între braţe lor şi ţăranilor. Masele exploatate
le sale un întins platou muntos. A- nord-american în America Latină şi însă nu dau înapoi. Greva celor L a n u l ş c o l a r 1 9 6 1 17962 p r i m e ş t e u c e n i c i p e n t r u ]
resfa este marele podiş al Boliviei deci şi in Bolivia. Monopolurile 11.000 de mineri din departamentul
cunoscut sub numele de Altiplano. noră-americane au vizat în primul lega cît mai strîns de interesele lor tunci cu o blocadă economică, o blo Potosi, greva generală a 10.000 de ţ următoarele meserii: 7
Ei este situai între tropicul Capri- rînd minele de cositor care consli- egoiste. cadă a foametei. Aprovizionarea ţă profesori şi învăţători, marşul foa
cornulul şi Ecuator şl se întinde pe tuie principala bogăţie a ţării. Fur- rii cu alimente a fost îngrădită. Pre mei” organizat de muncitorii sin — Mcdelori in leura
aproape o treime din teritoriul Bo nizînd o cincime din producţia mon Nemaiputind îndura iuntiI exploa ţul cositorului pe piaţa americană a dicalului din regiunile miniere, gre
liviei. Odinioară el a fost leagănul dială de minereu de cositor, Bo tării, al capitaliştilor străini şl au fost redus cu 30 la sută provocînd va generală dech ită de Federaţia — Strungari In metale
uncia dintre cele mai strălucite ci livia acoperă 85 la sută din venitul tohtoni, poporul bolivian s-a ridicat economiei Boliviei pierderi de cîte studenţilor, sînt doar cîteva din nu
vilizaţii ale Americii de sud — ci naţional numai din exportul acestui la luptă. In ziua de 9 aprilie 1952 a 50 milioane dolari anual. Atacurile meroasele acţiuni întreprinse în ori. — Mecanici utilaj uzine cocsochinice j
vilizaţia incaşilor. Aici au înflorit minereu. Monopolurile nord-ameri- izbucnii o insurecţie populară victo monopoliştilor americani au deve ma jumătate a acestui an de ma
oraşe mari, cu o reţea de drumuri cane au lucrat atît de rapid in Bo rioasă care a marcat o cotitură im ¦ nit atît de directe şi impertinente sele exploatate din Bolivia în spriji — Mecanici utilaj siderurgie
folosite pînă in ziua de azi. Agri livia, incit, inir-un timp foarte scurt, portantă în istoria Boliviei. După încît în 1959 un diplomat american nul revendicărilor lor politice şi eco
cultura şi irigaţiile erau extrem de ele au reuşit să silească această ţa trei zile de luptă guvernul moşieri- a propus ştergerea Boliviei de pe nomice. Aceste acţiuni au fost or Se primesc candidaţi de la vîrsta j
dezvoltate. ră să exporte întreaga sa cantitate harta Americii Latine şi împărţirea ganizate împotriva politicii econo
de minereu de cositor în Statele U- FILE IE ATLAS ei între ţările vecine. Ca şi la 9 a- mice de „austeritr a guvernului i de 14 — la 18 ani,
In zilele noastre Altiplano este o nite şi astfel să se întărească depen prilie 1952 poporul bolivian a ieşit react’'‘nnr", politică care a dus la
regiune a paraginii şi mizeriei. Zeci lor, legat prin zeci de fire de inte din nou în stradă pentru a-şl face j- C e r e r ile d e în s c r ie r e se fa c z iln ic la
şi zeci de kilometri trebuie să stră denţa Boliviei de interesele cercurilor resele Wall Street-ului a fost răs- cunoscută revolta împotriva acelora o creştere fără precedent a costului
baţi pentru a da peste o aşezare p- de afaceri americane. lurnat. care le încalcă suveranitatea. De vieţii, la îngheţarea salariilor mun L se cre ta ria tu l ş c o lii în tre 1 5 — 3 0 august
menească. Aici, pe pămînt’urile se monstraţii şi mitinguri de masă au citorilor şi funcţionarilor şi la îngreu-
cetoase, trăiesc indieni crescători de O dată cu aceasta se înrăutăţeşte La lupta pentru răsturnarea gu avut loc în întreaga ţară dejucîni [ a. c. E X A M E N U L DE A D M IT E R E ÎN C E P E
vite şi agricultori, care încă mai şi situaţia oamenilor muncii. Nu în- vernului reacţionar al moşierilor au astfel manevrele cotropitoare ale im narea situaţiei economice a ţării. [ ÎN Z IU A DE 1 SEPTEM BRIE 1961.
folosesc plugurile de lemn. De alt timplător minerii din minele de ar participat numeroase pături ale perialiştilor. Martie 1959 a fost un
fel, indienii formează majoritatea gint şi cositor au denumit aceste populaţiei cu cele mai diferite con ounct de cotitură a luptei maselor Amploarea pe care a luat-o miş L P e n tru în s c rie re este n ece sar să se i
populaţiei ţării — 85 la sută — metale „melalele mizeriei şl suţe- vingeri politice In fruntea tuturor pentru drepturile lor, pentru o viaţă carea grevistă din această ţară dove I
fapt pentru care Boliviei i se mai rinţelor", iar indienii le-au spus forţelor s-a situat muncitorimea de mai bună. Intre timp pe harta Ame deşte că poporul bolivian luptă cu i
spune şl „ţara cea mai indiană” din „metalele diavolului”. Deşi în mod la oraşe. Masele de ţărani au avut ricii Latine apăruse Cuba revoluţio hotărîre pentru a înfrînge rezisten t în a in te ze u rm ă to a re le acte
America Latină. oficial ei muncesc opt ore pe zi, în şt ele a rol important în această bă nară. Eliberarea poporului cuban de ţa forţelor reacţionare. „Istoria, a 77
fond. pentru a-şî putea întreţine tălie, precum şi meseriaşii, negusto sub jugul dictaturii a dovedit celor spus Marin ” mje, secretar general — Certificat de naştere (copie le 7
Bolivia, care are o suprafaţă de familiile, minerii trebuie să mai lu rii şi mica burghezie. 200.0(10.000 de oameni de pe acest al Comitetului Central al Parlidu L 7
un milion kilometri pătraţi şi o creze 'trei patru ore pe zi. Coslul ridi continent că atunci cînd poporul es lui Comunist din Bolivia, a pus in i î
populaţie de 3.500.000 locuitori, a cai al vieţii apasă greu asupra majo La putere însă a venit un guvern te unit în acţiunile sale poate înfăp faţa comuniştilor din Bolivia sarci Í galizată de şcoală)
indurat timp de trei secole crunta ex condus de cercurile cele mai avute tui lucruri măreţe na nobilă de a duce poporul spre o 7
ploatare a colonialiştilor spanioli. A- rităţii populaţiei formată din nevo ale burgheziei naţionale a căror par viaţă fericită. Faptul că partidul Í
bia în 1825, după aproape 15 ani de iaşi care trăiesc în această ţară bo ticipare la răsturnarea vechiului gu Ca şi in multe ţări lalino-ameri nostru esle tînăr nu poate fl o pis — C ertificat de studii ( în original) 1
luptă, poporul Boliviei a renăscut gată în zăcăminte. Din această cau vern a fost de mai mică însemnă cane, in Bolivia, victoria revoluţiei dică în această privinţă. Tineri au L 7
ză, în America Latină Bolivia este tate. Noul guvern instaurat după 9 cabane a început să joace rolul de fost şl partizanii din războiul pen t
la libertate. Ţara a dobîndit inde cunoscută şi sub numele de „bogă aprilie 1952, fiind legat de intere catalizator al luptei poporului pen tru independenţă, tineri au fost şt
taşul care merge desculţ pe drumu sele înguste de clasă, a continuat de tru drepturile sale. Bolivar şl Sucre, eroii mişcării de t — Dovadă tip de starea materială 7
pendenţa politică, însă bogăţiile ei rile istoriei". Merge desculţ numai fapt linia urmată de vechiul gu eliberare naţională. Poporul bolivian L
datorită exploatării crunte a colo vern, adică linia aservirii ţării ca Muncitorii şi funcţionarii declară 7
i—- cositorul, stibiul, volframul au pitalului străin. greve pentru majorarea salariilor, va dezvolta procesul revoluţionar L
nialiştilor spanioli. monopoliştilor ţăranii cer traducerea în viaţă a le care a început la 9 aprilie 1952, va L — Certificat medical 1
fost acaparate de capitalul monopo- englezi şi nord-americani care au fă Sub presiunea poporului în Boli zdrobi duşmanii revoluţiei şl va în
via au fost naţionalizate minele de gii cu privire la reforma agrară şl lătura pe cel care împiedică înfăp l 7
tlsi englez care a predominat cui toiul pentru a lmpie<1ica dezvol cositor. Wall Streel-ul a răspuns a- tuirea acesteia". L 7
izgonirea liderilor, sindicali corupţi. Orice informaţii se primesc zilnic la sec re-
pînă la primul război mondial. Du tarea economică a acestei ţări şi a o C. ALEXANDROAIE I
Guvernul răspunde la toate aces- L tariaiu! şcolii.
pă război se observă o accelerare a iuJuJuUuJkJuA
penetraţiei capitalului nu?rmpolisl
