Page 28 - 1961-08

'pag. î < '• I jş#:' m tm n r . socîaeismueuj Nr. 306,p

*•US.

Ne vom eonsacra şi de acum înainte pentru Uliii iciciilfct ic Piftii
ii guvernamentale
a prelntlmpina un nou război, pentru a posturpileacdee aradiio şli ’Pte.levlioziiunngeiie ii Grăita

Cuvîntarea tovarăşului N.S. Hruşciov la TBILISI 8. De la trimişii spe­ combinatul produce 1.200.000 to*
ciali Agerpres C. Răducanu şi ne de oţel pe an. In urma in­
rT MOSCOVA (Agerpres1)’. — celelalte puteri occidentale îşi iectului sovietic de Tratat de pace nate în baza unui acord cu guver­ că nu i se ripostează el devine Al. Cîmpeanu. troducerii pe scară largă a teh­
nul R.D.G. insolent şi, dimpotrivă cînd î se nicii noi, combinatul îşi va mări
ilTASS transmite duvîntareâ ra- sporesc forţele pentru război. cu Germania au putut să furnizeze ripostează, devine mai potolit. La 8 august, delegaţia de îni curînd producţia cu încă
preşedintelui american un pretext De ce puterile occidentale au partid şi guvernamentală a R. P. 600.000 tone oţel.
I 'diotelevizată a lui N. S. Hruş- Efd aruncă uriaşe stime pentru pentru a afirma că Uniunea So­ făcut un asemenea tapaj în legă­ Poate că pe cetăţenii sovietici Romlîne, condusă de tovarăşul
vietică „ameninţă“- să încalce pa­ tură cu intenţia noastră ca după îi interesează problema dacă nu Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vi­ Membrii delegaţiei au vizitat
1 ciov rostită la 7 august 1961 : înarmare!. cea ?. Oare prevederile care se re­ ar fi necesar să alocăm şi mai zitat tînărul centru industrial a1 apoi combinatul, începînd cu sec­
feră la renunţarea Germaniei la încheierea Tratatului de pace să multe mijloace pentru întărirea Gruziei, oraşul Rustavi. Oaspe­ ţia cuptoarelor Martin. Tovară­
Permiteţi-mi ca în primul rînd Aceasta dovedeşte că imperia­ armele nucleare, consfinţirea juri­ transmitem R.D.G. suveranitatea forţelor noastre armate. Pot răs­ ţii au fost însoţiţi de V. P. Mjai- şul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a
dică a frontierelor germane exis­ punde că, potrivit părerii preli­ vanadze, membru supleant al întreţinut cu şeful brigăzii de
să felicit din toată inima pe liştii încearcă din nou să prea­ tente, acordarea unei suveranităţi deplină asupra căilor de comuni­ minare, care se statorniceşte în Prezidiului G.C. al P.C.U.S., muncă comunistă de la cuptorul
depline celor două state germane caţii spre Berlinul occidental ? C.C. şi în guvern, nu este ca­ prim-secretar al C.C. al P.C. din nr. î, Amiral Pamtulaia. „Fru­
toţi oamenii sovietici pentru mărească politica de „respinge­ şi admiterea lor în Organizaţia zul să se facă aceasta. Pentru Gruzia, G. S. Dzoţenidzc, pre­ moasă muncă ai !“, i-a spus bri­
Imperialiştii nu vor să recu­ noi sînt suficiente mijloacele ca­ şedintele Prezidiului Sovietului gadierului tovarăşul Gheorghe
noua victorie măreaţă — înfăp­ re“ a ţărilor socialiste, procla­ Naţiunilor Unite ? noască faptul că Republica Demo­ re au fost deja alocate pentru Suprem al R.S.S. Gruzine, G. D. Gheorghiu-Dej.
Acela care şi-a permis într-a- crată Germană, ca stat suveran, întărirea apărării patriei, pentru Djavahişvili, preşedintele Consi­
tuirea zborului cosmic al navei- mată încă de Dulles. armamentul care a şi fost creat liului de Miniştri al R.S.S. Gru­ Oaspeţilor li s-a explicat că,
devăr să recurgă la ameninţări este îndreptăţită să exercite contro­ şi se creează de către industrie. zine, A. L. Orlov, locţiitor al datorită folosirii metodelor îna­
satelit „Vostok-2“ — a spus Dar adepţii acestei politici. esţe preşedintele S.U.A. El nu s-a lul deplin asupra întregului său Noi nu vom accepta să împovă­ ministrului Afacerilor Externe al intate de muncă şi a perfecţio­
dat în lături de a ne trimite un răm poporul cu greutăţi care nu U.R.S.S., I. K. Jegalin, ambasa­ nării procesului de producţie,
N. S. Hruşciov. trebuie să nu uite raportul r|a l fel de ultimatum ca răspuns la teritoriu. Imperialiştii consideră că sînt justificate dfe interesele cau­ dorul U.R.S.S. în Republica secţia cuptoarelor Martin a pro­
propunerea de a se încheia Tra­ actuala situaţie creează pentru ei zei. Populară Romînă şi de alte per­ dus în prima jumătate a aces­
Maiorul Gherman Stepanovici de forţe care s-a stabilit fn pre­ tatul de pace cu Germania. Parcă soane oficiale. tui an cu 25.000 tone oţel peste
pentru a-şi întări ameninţările, o portiţă comodă cu ajutorul că­ Guvernul sovietic, ca şi între­ olan. Toate cele opt cuptoare din
Titov a efectuat la bordul na­ zent în lume. preşedintele a anunţat sporirea reia pot pune piedici în calea dez­ gul popor sovietic nu doreşte, Convoiul de maşini a străbă secţie au atins deja nivelul pro­
efectivului forţelor armate du voltării R.D. Germane ca stat so­ fireşte, ca psihoza războiului să tut un drum de 22 km. trecînd ductivităţii muncii planificat
vei satelit un raid cosmic fără Nu putem urmări indiferenţi 2Î7.000 oameni, iar senatorii a- creeze zile grele, încordate po­ prin peisaje pitoreşti, cu coline pentru sîîrşitiU planului septe-
mericani au început să ţipe pe toa­ cialist. poarelor lumii, inclusiv popoa­ prelungi. Oraşul Rustavi este si­ nat.
precedent, care a durat peste 25 cum cercurile agresive ale pute­ te drumurile despre necesitatea de Unii ar putea spune însă : este relor Statelor Unite ale Ameri­ tuat pe ambele' maluri ale rîu-
a se mobiliza unele categorii de cii, Franţei, Angliei, Germaniei Teritoriul combinatului este
de ore. După ce a îndeplinit pe rilor occidentale mobilizează cu oare atît de necesar să se încheie occidentale. Facem şi vom face lui Kura. In Gruzia el este con­ imens. Din secţia Martin, mem­
rezervişti. tot ce ne stă în putinţă pentru siderat ca un oraş renăscut. brii delegaţiei s-au îndreptat
deplin programul stabilit, Cos­ ajutorul cancelarului Aderiager In Statele Unite ale Americii Tratatul cu Germania acum ? De a rezolva pe cale paşnică, într-oi Viaţa locuitorilor din Rustavi spre clădirea secţiei laminoru­
atmosferă calmă, problemele in­ este strîns legată de marele com­ lui. Oaspeţii au urcat la pupi­
monautul a aterizat în regiunea toate forţele materiale şi spiri­ se aţîţă astăzi isteria războinică. ce să nu se amîne încheierea a- ternaţionale litigioase. binat metalurgic care s-a ridi­ trul de comandă de unde au pri­
Iţi acelaşi timp unii caută să de­ cestui tratat încă doi-trei ani sau cat odată cu oraşul. Corteginl vit panorama secţiei gigant în
stabilită din Uniunea Sovietică. tuale ale Germaniei occidentale prindă poporul american cu gîn- chiar mai mult ? Poate că aceasta Uniunea Sovietică nu vrea să de maşini se apropie de clădirea care zgomotul macaralelor se a-
dul că nu va fi nimic deosebit poarte război , cu nimeni. Nu a- uzinei pe frontispiciul căreia mestecă cu „vocea" de bas a ro­
Datorită acestui zbor, omenirea pentru pregătirea Unui al treilea de înspăimîntător, chiar dacă va ar duce la eliminarea încordării, vem nevoie de teritoriile nimă­ este fixată o pancartă cu ura­ lelor laminorului, peste care stră ­
începe războiul. Oare de aceasta ar înlătura pericolul de război ? nui, de bogăţiile nimănui. rea : „Bine aţi venit, scumpi bat cu iuţeală lingouri incandes­
a făcut încă un mare pas im­ război mondial. are nevoie poporul american ? o a s p e ţ i !“ cente de cîte 6 tone. Automati­
Nu, nu se poate proceda ast­ Iată de ce — a spus N. S. zarea a înlocuit aici munca a
portant pe calea spre înfăptuirea Din voinţa puterilor occidentale Este limpede că un al treilea fel. Trebuie să privim adevărul Hruşciov — ne adresăm încă o Delegaţia este întîmpinată de numeroşi oameni.
război mondial, dacă ar începe, în faţă : puterile occidentale re­ dată guvernelor Statelor Unite Şota Tiberidze, prim-secretar al
Călătoriilor interplanetare. Toate în centrul Europei s-a acumulat nu s-ar limita la un duel numai fuză să încheie Tratatul de pace ale Americii, Angliei, F ran ţei: Comitetului orăşenesc de partid, Şi mai impresionant din acest
între cele două mari puteri — U- cu Germania pe o bază asupra să luăm loc în mod cinstit în, Solomon. Szaraidzenidze, directo­ punct de vedere este laminorul
popoarele de pe glob salută cu mai mult material inflamabil decît niunea Sovietică şi Statele Unite căreia să se cadă de acord. Tot­ jurul mesei rotunde a tratative­ rul combinatului, de activişti de de ţevi „400“. Laminorul este
ale Americii. In mrejele alianţelor odată ele ameninţă cu războiul lor, să nu creăm psihoza răz­ partid, ingineri şi fruntaşi în „fratele mai mare? al celui in­
?jituziasm victoriile remarcabile în orice altă regiune a lumii. De militare create de S.U.A. s-au şi cer ca noi să nu încheiem boiului, să purificăm atmosfera, producţie. Directorul combinatu­ stalat la Roman. De altfel în­
împotmolit multe state care, fireş­ Tratatul de pace cu R.D.G. Ele să ne sprijinim pe raţiune şi nu tre colectivele celor două mari
ale ştiinţei şi tehnicii sovietice aici ameninţă să răbufnească din te, s-ar trezi în orbita războiului. vor nici mai mult nici mai pu­ pe forţa armelor termonucleare. lui a făcut oaspeţilor o scurtă întreprinderi din Romînia şi Gru­
Noi ţinem seama de toate acestea ţin decît să-şi impună voinţa prezentare a acestei mari între­
în cucerirea Cosmosului. nou flacăra războiului mondial. şi avem la dispoziţie mijloacele ţărilor lagărului socialist. Aş dori să mă adresez popoa­ prinderi, mîndrie a industriei zia s-au statornicit relaţii de
militare necesare pentru ca, în ca­ relor şi guvernelor ţărilor neu­ Gruziei sovietice. In prezent strînsă prietenie.
Vreau acum — a spus în con­ După ce puterile occidentale au zul dezlănţuirii unui război de că­ Dacă am renunţa la încheie­ tre şi să le spun acum : nu pu­
tre imperialişti, nu numai să dăm rea Tratatului de pace, ei ar a- teţi rămîne la o parte. Numai
tinuare N. S. Hruşciov — să vă încălcat acordurile dintre aliaţi cu o lovitură nimicitoare teritoriului precia acest lucru ca o breşă eforturile tuturor popoarelor pot
vorbesc despre activitatea indus- S.U.A.,dar totodată sâ-i facem strategică şi ar extinde imediat face ca agresorul să fie pus în
privire la demilitarizarea şi de­ inofensivi pe aliaţii agresorului şi sfera pretenţiilor lor. Ei- ar cere cămaşa de forţă, şi atunci vom [isaoiaitil Clinii Tiîn 3 foii coafirmat «im
Îriei noastre, despre mersul tre- mocratizarea Germaniei, numai să strivim bazele militare ameri­ îndepărta de omenire primejdia
cane împrăştiate în întreaga lume. lichidarea orînduirii socialiste unui al treilea război mondial.
mrilor în agricultură. Tratatul de pace va putea înipj,?- din Republica Democrată Ger­ Numai eforturile tuturor popoa­
Se ştie că planul pe primii d'oî dica evoluţia periculoasă a mili­ Orice stat, care va fi folosit mană. Dacă ar obţine şi acest relor şi guvernelor pot duce la
tarismului şi revanşismului ger­ ca trambulină pentru un atac îm­ lucru, şi-ar propune atunci să triumful deplin al măreţelor
ani ai septenalului a fost depă- man. De aceea Uniunea Sovietică potriva lagărului socialist va re­ rupă de Polonia şi Cehoslova­ principii ale coexistenţei paşnice,
: şit considerabil. — a spus N. S. Hruşciov — pro­ simţi forţa distrugătoare a lovitu­ cia teritoriile care le-au fost: res­ la realizarea unei înţelegeri cu
pune ca toate ţările care au par­ rii noastre. Războiul va intra şi tituite în baza acordului de la privire la dezarmarea generală
Este important să se subli­ ticipat la războiul împotriva Ger­ în casa poporului american care, Potsdam — dar acestea sînt pă- şî totală sub un strict control
nieze că în primii doi ani şi ju ­ maniei hitleriste, pe de o parte, timp de un secol, de la războiul mînturi poloneze şi cehoslovace. internaţional. In problema dacă
mătate ai septenalului s-a rea­ şi R.D.G. şi R.F.G.j ca succesoare civil dintre nord şi sud, nu a cu­ Dacă put'erilb occidentale ar ob­ va fi sau nu război, nici guver­
lizat o producţie industrială e- noscut operaţiuni militare pe teri­ ţine şi acest lucru, ele ar for­ nele, nici popoarele nu pot ră­
de drept ale fostului Reich ger­ mula pretenţia lor principală — mîne neutre.
gală cu cea obţinută în tot cursul man, pe de altă parte, să încheie toriul său. Nu vrem să amenin­ de a se licţhida orînduirea so­
celui de-al cincilea cincinal Tratatul de pace care să cores­ ţăm pe nimeni. Vrem numai să-i cialistă din toate ţările lagăru­ Aceasta este atmosfera în ca­
1(195!— 1955). pundă intereselor legitime ale tu­ aducem la raţiune pe cei de care lui socialist.' Ei ar dori şi în re noi şi dv. trăim astăzi, a-
turor părţilor. depinde politica statelor membre prezent acest lucru. ceasta este lumea cu grijile şi
N. S. Hruşciov a subliniat că neliniştile ei la mijlocul anului
anul acesta recolta de produse încheierea Tratatului de pace ale N.A.T.O. Iată dte ce nu se poate amîna 1961. Apreciind d'acă au existat
cu Germania ar permite să se nor­ Trebuie să spunem deschis, rezolvarea problemei Tratatului situaţii atît de complicate în
agricole şi achiziţiile vor atinge, malizeze situaţia din Berlinul oc­ de pace. anii trecuţi, dacă s-a reuşit să
probabil, un nivel fără precedent cidental şi prin aceasta să se în­ varăşi, că în prezent puterile occi­ se iasă din ele pe o cale rezo­
cum n-a fost atins în toti anii lăture baza unei ciocniri acute în­ dentale împing lumea spre o li­ Ne adresăm . poporului nostru nabilă, fără război, constatăm
existentei puterii sovietice. tre state. Propunem ca în Trata­ mită periculoasă şi nu trebuie con­ şi îi arătăm deschis situaţia ca­ că experienţa istoriei ne arată
tul de pace să se prevadă că ora­ siderată exclusă ivirea unei pri­ re s-a creat. Se întreprind mă­ că situaţii de acest fel sau simi­
La începutul acestui an efecti­ şului liber Berlinul occidental i mejdii de atac militar al imperia­ suri necesarş !pentru ca puterea lare au mai existat şi că raţiu­
vul de vite cornute mari din ţa- liştilor împotriva statelor socialis­ de apărare ‘a Ugiunii Sovietice
se va acorda libertatea de comu­ nea a triumfat.
' ră a fost cel mai mare în com­ nicaţie cu restul lumii. Sîntem de te. să fie şi mai trş!fiică, şi mai si­ Comitetul Central al partidu­
Vreau să vă asigur că Comi­ gură. Vom urmări evoluţia ul­
paraţie cu foţi anii precedenţi şi terioară a evenimentelor şi vom lui nostru, guvernul sovietic au
s-a ridicat la 75,8 milioane ca­ tetul Central al P.C.U.S. şi guver­ acţiona în funcţie de atmosfera făcut şi vor face tot ce este po­
pete. nul sovietic fac şi vor face tot ce care se va crea. Este posibil că sibil pentru ca şi din acest mo­
depinde de ele pentru a preîntîm- pe viitor vom ,fi nevoiţi să spo­ ment greu poporul sovietic, poj
Referindu-se la proiectul de pina dezlănţuirea unui război. Nu rim efectivul armatei de la fron­ poarele tuturor ţărilor să poată 31 P. (. II. I
Program al P.C.U.S. publicat depinde însă totul de noi. Dacă, tierele occidentale cu divizii ca­ ieşi fără război. Noi nu vrem
recent N. S. Hruşciov a s p u s : acord cu stabilirea oricăror ga­ într-adevăr . va veni un moment re să fie deplasate din alte re­ război, dar poporul nostru nu
Partidul nostru pune pentru ranţii eficiente pentru dezvoltarea cînd imperialismul se va hotărî să giuni ale Uniiinii Sovietice. Poa­ va da înapoi în faţa încercări­
prima oară în istorie sarcina independentă şi pentru securitatea întreprindă o acţiune nebunească te că în legătură cu aceasta va lor : la forţă el va răspunde prin MOSCOVA 8 (Agerpres). — al Partidului Comunist al U-
şi va dezlănţui o aventură milita­ trebui să chemăm sub arme o forţă, va înfrînge orice agresor. TASS transmite : niunii Sovietice.
construirii societăţii comuniste oraşului liber Berlinul occidental. ră, s-ar putea crea o situaţie foar­ parte din rezervişti pentru ca
te periculoasă pentru întreaga lu­ diviziile noşstre să aibă un e- Să ştie toţi că vom munci şi Printr-o hotărîre a Comitetu­ In hotărîre se spune, prin­
I ca sarcină practică nemijlocită Insistînd asupra încheierii Tra­ me. Trebuie să fim vigilenţi. fectiv complet şi să fie pregă­ de acum înainte cu perseverenţă lui Central al P.C.U.S., can­ tre altele, că prin măreaţa sa
tite pentru orice surprize. în numele păcii, că întregul po­ didatul de partid Gherman Ste­ faptă de eroism Gherman Ti­
i a viitorului apropiat. Concluzia tatului de pace, guvernul sovietic Ce ar însemna amînarea încheie­ por sovietic îşi va ridica glasul,
rii Tratatului de pace cu Germania Acestea sînt contramăsuri. De îşi va consacra forţele pentru a panovici Titov, care a săvîrşit tov a adus glorie în întreaga
! Programului că actuala genera- daclară: Sîntem pentru libertatea cu încă cîţiva ani ? Această si­ fapt, Statele Unite ,ale Ameri­ preîntîmpina izbucnirea unui nou o faptă de eroism fără prece­ lume patriei sovietice socialiste
tuaţie ar încuraja şi mai mult cii efectuează măsuri de mobi­ război, pentru a menţine pacea. şi a dovedit că este demn de a
I t*e a oamenilor sovietici va trăi Berlinului occidental, dar nu pe N.A.T.O. şi guvernul de la Bonn lizare, ameninţă cu dezlănţuirea dent în cucerirea spaţiului cos­ fi membru al Partidului Comu­
în crearea în Germania occiden­ războiului. Aliaţii Statelor Uni­ (Text prescurtat) nist al Uniunii Sovietice.
I în comunism trezeşte un senti- baza menţinerii regimului ocupa­ tală de noi şi noi divizii, înzes­ te în cadrul blocurilor agresive mic, a fost confirmat membru
trarea lor cu arma atomică şi militare sprijină acest curs pe­
J meni de bucurie şi un aflux de ţiei militare. Este îndeobşte cu­ termonucleară, în transformarea riculos. '••e t

' forte noi. noscut că ocupaţia n-a fost şi nu Germaniei occidentale în princi­ Cînd se creează o astfel de si­
pala forţă de dezlănţuire a unui tuaţie ar fi inadmisibil din par­
încă de pe acum se poate spu- va fi niciodată libertate. tea noastră să stăm cu mîinile
i ne cu toată certitudinea că în- nou război mondial. încrucişate. Experienţa ne înva­
Toţi .vecinii de la Răsărit ai Uniunea Sovietică stăruie asupra ţă că atunci cînd agresorul vede
1fregul popor sovietic aprobă în
! unanimitate proiectul de Pro- Germaniei sînt de acord ai nece­ încheierii imediate a Tratatului de PÂMINTUL: Sînt bucuros să
! gram al partidului nostru. sitatea încheierii Tratatului de pace pace cu Germania nu pentru că primesc acest nou şi nepreţuit
cu Germania şi acordării statutului ' ar urmări avantaje speciale pentru obiect, care îmbogăţeşte tezaurul
sine. Nu intenţionăm să acaparăm ştiinţei mondiale !...
Proiectul noului Program este de oraş liber Berlinului occiden­ Berlinul occidental, nu urmărim
schimbarea actualelor frontiere ale
pătruns de spiritul construcţiei tal. Germaniei, nu atentăm la Germa­
comuniste, al dragostei de pace nia occidentală. Singurul lucru pe
Recent guvernele Statelor Unite care-1 urmărim este întărirea păcii
prin încheierea Tratatului de pace
şi al internaţionalismului. Prie­ ale Americii, Angliei şi Franţei au
cu Germania.
tenii noştri din toate tarile, parti­ răspuns la memorandumul în pro­ Dacă puterile occidentale îşi vor
dele marxist-leniniste frăţeşti blema germană, care a fost re­
din ţările socialiste şi capitalis­ mis preşedintelui Kennedy cu pri­ reconsidera poziţia, vor da ascul­
te îşi exprimă aprobarea fată tare glasului raţiunii şi se vor de­
'de proiectul de Program, subli­ lejul întîlnirii noastre de la Vie- clara dispuse să încheie Tratatul t) VOSTOK-2“ A PLECAT IN COSMOS
niază însemnătatea lui istorică na. Puterile occidentale se stră­ de pace cu Germania, împreună
pentru mişcarea comunistă şi duiesc din nou să se eschiveze de cu noi, nu vom fi decît bucuroşi.
muncitorească internaţională. Ele la încheierea Tratatului de pace. Nu dorim cît de cît să ştirbim
consideră Programul Partidului Ele opun acestuia ideea autodeter interesele legitime ale puterilor oc­
Comunist al Uniunii Sovietice minării germanilor şi a reunifică- cidentale, nu căutăm să obţinem
'drept un document remarcabil rii Germaniei. Este cel puţin stra­ o schimbare a frontierelor de stat
al epocii noastre, o uriaşă con­ niu să se audă chemări la auto­
tribuţie la dezvoltarea teoriei determinare din partea celor care care s-au statornicit după cel
marxist-leniniste. veacuri de-a rîndul au ţinut po­ de-al doilea război mondial.
poarele în robie şi au răspuns cu
Sîntem convinşi că ideile nou­ gloanţe şi bici la orice încercare Zilele acestea la Moscova a
a popoarelor de a se elibera de avut loc Consfătuirea primilor se­
lui Program îşi vor găsi calea asuprirea străină şi de a obţine cretari ai Comitetelor Centrale ale
spre mintea şi inimile tuturor autodeterminarea. partidelor comuniste şi muncitoreşti
oamenilor din lume. Cuvintele din ţările participante la Trata­
înaripate ale Programului că co­ De speculaţii în legătură cu
munismul îndeplineşte misiunea lozinca autodeterminării se ocupă tul de la Varşovia. A avut loc un
Istorică a izbăvirii tuturor oa­ adversarii înrăiţi ai unităţii naţio­ schimb de păreri asupra proble­
menilor de inegalitate socială, nale a poporului german. In pre­ melor în legătură cu pregătirea
de toate formele asupririi şi ex­ zent această lozincă nu mai iese şi încheierea Tratatului de pace
ploatării, de ororile războiului din vocabularul cancelarului A- cu Germania. In comunicatul cu
şi instaurează pe pămînt Pacea, denaur, care îi atribuie un sens privire la această consfătuire sc
Munca, Libertatea, Egalitatea şi foarte precis — înghiţirea Repu­ spune că dacă puterile _occidentale
blicii Democrate Germane.
Fericirea tuturor popoarelor se vor continua să se eschiveze de la
bucură de cel mai viu răsunet. Oamenii sovietici nu vor uita încheierea Tratatului de pace cu
Germania, statele interesate vor fi
Trecînd apoi la- problemele re­ nevoite să încheie Tratatul de pace MOSCOVA 8 (Agerpres). — — R eportaj de la cosmodrom — întreabă cosmonaut cum se
laţiilor internaţionale, N. S. niciodată cum în timpul războiului cu Republica Democrată Germana. Corespondentul special al agenţiei simte.
Hruşciov a s p u s : Linia noastră unităţile hitleriste se ascundeau
în politica externă este coexis­ în spatele femeilor şi copiilor pe Se înţelege de la sine că în a- TASS, Alexandr Romanov, a trans­ al lui Gherman Titov. El are recum neîndemânatic. Desigur, cos­ — Mă simt perfect, perfecţi
epst caz Republica Democrata
tenta paşnică şi nu războiul. care îi mînau înainte cînd mergeau Germană Va obţine suveranitate mis de la cosmodrom următorul ochii cenuşii, seînteietori. De bună tumul de scafandru nu este desti­ subliniază Gherman Titov, mulţu­

la atac. Tot aşa vor acum mili- deplină, şi; prin urmare, proble­ reportaj întitulat „Vostok-'T* a seamă, nu poţi să-i dai nici 26 nat plimbărilor pe Pămînt. mesc pentru atenţie.
tariştii vest-germani să-şi ascun­
Tocmai comuniştii sînt aceia dă planurile de revanşă în spa­ mele folosirii căilor de comunica­ plecat în Cosmos“. de ani. El arată mai tînăr. întrea­ După ce şi-a luat rămas bun Se anunţă că mai sînt cinci mi­
" care doresc în general să exclu­ tele lozincilor nobile ale autode­ ţii cu Berlinul occidental care trec E cald. Automobilul nostru go­ ga lui figură, întregul chip expri­ de la prietenii săi, viitorii cosmo­ nute...
terminării, îşi camuflează planu­ pe teritoriul ei vor trebui soluţio­ mă sănătate, dragoste de viaţă. II nauţi, Gherman Titov se îndreap­
dă războiul dintre state, din via­ neşte pe şoseaua netedă asfaltată. priveşti cum rîcle molipsitor, glu­ tă spre ascensor. Şi, însfîrşit, după ce a interve
Rămin in urmă aşezări şi oraşe. meşte, şi te gîndeşti: este un fiu nit liniştea, se anunţă ultima co­
ţa societăţii umane. In aceasta Stilpii liniilor de înaltă tensiune minunat al marelui nostru popor Gherman urcă scara spre ram­ mandă :
Constă dfe asemenea sensul pro­ dispar dincolo de orizont. Deo­ sovietic, popor optimist, plin de pa unde este instalat ascensorul,
punerilor sovietice cu privire la rile cu aceste lozinci : încercaţi, încredere în viitorul său tot mai adresează cuvinte de salut celor — Ridicare I
dezarmarea generală şi totală. zic ei, să loviţi în autodetermi­ dată la o răscruce se profilează o bun, popor care, după ce a cons­ prezenţi, întregului popor sovietic. Vedem de departe o rachetă
construcţie ajurată. - Ne apropiem truit socialismul, discută astăzi El spune că va îndeplini cu cinste
Dacă am reuşi să ajungem l'a nare ! de ea. Prin împletirea densă a Programul de construire a comu­ misiunea încredinţată lui de partid argintie complet eliberată de toate
construcţiilor metalice străluceşte nismului, elaborat de partid. şi guvern. grinzile ce o menţineau. încă o
un acord cu puterile occidentale Uniunea Sovietică îşi dă pe secundă şi va fi ora 9 precis. Şi
corpul aerodinamic al rachetei cu Spre seară, toate lucrările au Vedem cum intră Gherman Ti­ racheta, minată de o forţă necu­
Îirivind dezarmarea generală şi deplin seama cît de scumpă este mai multe trepte. Uriaşe grinzi o tov în cabină. Va trece puţin timp noscută, miraculoasă, se desprinde
pentru poporul german cauza u- menţin in mod precaut şi în ace­ fost terminate. L-am revăzut pe şi se va da comanda y,Ridicare“.
?fală sub un strict control in­ laşi timp solid, temîndu-se parcă cosmonaut. El este în uniformă încet, ni se pare foarte încet, de
ternaţional s-ar rezolva şi pro- nităţii naţionale a Germaniei. Nu­ că ea ar putea dispare în sapţiu In acea clipă lui Gherman T i­ Pămînt. Prinzînd puteri, ea se
i bleme cum sînt interzicerea ex- mai germanii înşişi pot obţine a- fără voia 'creatorilor ei. Aceasta de zbor. L-au înconjurat tovarăşii tov i s-a adus jurnalul de bord.
este rampa da lansare. Pe cons­ care efectuează pregătirile pentru Pe coperta acestei cărţi de format îndepărtează din ce în ce mai re­
1perimentării şi producerii arme- ceastă unitate. Puterile occidentale plecarea navei cosmice într-o cursă mic este scris; y,Jurnalul de bord pede spre înălţimi, asemenea unei
| îor nucleare precum şi distru­ vor să convingă că ele ar fi pen­ trucţiile care înconjoară nava cos­ al navei cosmice y,Vostok-2“. La sfere de foc dezlănţuite. In această
gerea totală a stocurilor acurhu- tru unificare. Dar acela care este mică se văd oameni. Prin radio se lungă. copertă este fixat un creion legat clipă s-ar părea că doi sori lumi­
; late de arme atomice şi cu Hi­ dau mereu comenzi laconice şi ...6 august dimineaţa. La punc­ de o aţă de capron. Cosmonautul nează Pămîntul. Dar unul dintre
drogen. pentru unificarea Germaniei nu-şi precise. Se desfăşoară idtimele pre­ verifică dacă el este bine legat ei devine mereu mai mic şi mai
va păstra dreptul de a se ameste­ gătiri pentru zbor. tul de comandă s-au adunat mem­ Trebuie verificat pentru a nu se mic. La o înălţime relativ mică
De ce toate eforturile Uniunii brii Comisiei de stat — eminenţi pierde creionul după ce va inter­ nava cosmică deviază într-o parte
, Sovietice şî ale '* celorlalte ţări ca într-o treabă strict internă a Din vîrfhl rachetei a coborît un savanţi, proiectanţi, ingineri sovie­ veni starea de imponderabilitate, şi se deplasează pe traseul stabilit
i iubitoare 'de pa c e r c a r e ur­ poporului german, aşa cum au fă­ ascensor şi din ?1 a ieşit pe rampă tici, personalul echipei de lansare. luri Gagarin a legat insuficient spre orbită.
cut-o guvernele S.U.A., Angliei un flăcău de statură mică. El a Preşedintele Comisiei deschide şe­ creionul şi l-a pierdut. Apoi, luri
măresc realizarea "Minei înţe-i şi Franţei prin acordurile de la dinţa, cea din urmă înainte de l-a găsit, spune Titov rîzînd. Radioul transmite primele cu­
1legeri asupra dezarmării tJ se( Paris din 1954. Atunci guvernul coborît cu ‘repeziciune scara şi s-a lansarea navei. Rapoartele sînt la­ vinte ale lui Gherman Titov, adre­
• izbesc de zidul opac al împo.-i R.F. Germane a sacrificat bucu- apropiat de un grup de oameni în conice la maximum. Sensul lor — Zburînd deasupra Canadei, sate Pămîntului din Cosmos.
(Emirii statelor capitaliste ? 'Toc-?/ ’ros interesele naţionale ale Ger­ frunte cu proiectantul principal poate fi rezumat în cîteva cuvin­ voi striga neapărat tovarăşului
maniei înlocuindu-le prin partici- omul care ţine în mîinile sale toate te: „Toiul este gata pentru zbor“-. meu : „Salut; lu ri!“. — Zbor deasupra Pămîntuluii
ipai pentru că imperialiştii iui! !parea la N.A.T.O. , firele de pregătire pentru călăto­ deasupra patriei noastre.
du renunţat la ideea luptei' arT «T Gîte nu se născocesc în occi- Comisia de stat stabileşte ora Pentru a urmări lansarea navei,
«late împotriva socialismului? ria spre înălţimile cereşti. Fără în­ ne aflăm pe o platformă specială Peste cîteva minute încă o frază.
«?potriva popoarelor iubitoarei doială că Piu l-am fi remarcat pe lansării. situată la aproximativ 1 km. şi — Ce lin se deplasează nava!
Q0 pace. Ei urăsc succesele grari-i. jplşnt pentru a se denatura pozi­ flăcăul acesta care seamănă atît ...Rampa de lansare este pustie. jumătate de rampa de lansare. Vocea lui plină, de bariton, se
pioase ale sistemului moiidia! ţ i a noastră în problema Tratatului cu mulţi muncitori, dacă vecinul Dar nu sîntem despărţiţi de ceea aude atît de bine ca şi cum ar fi
socialist, creşterea forţei lui deT jţje pace cu Germania 1 — a spus nu ne~ar fi şoptit la ureche : Aici au rămas doar oamenii strict ce se petrece acolo, pe bordul na­ aici, lingă noi. Or, mulţi kilo­
atracţie în ochii popoarelor ca-f ;N. S. Hruşciov. necesari. Timpid trece repede şi vei cosmice. Radioul transmite ul­
ije luptă pentru libertatea şi in.-:7! 1!!$In recentul său discurs preşe- — Acesta este cosmonautul se apropie clipa cînd nava cosmică metri îl despart de locul de lan'
1 ' !clintele Statelor Unite ale Ameri- Gherman Stepanovici Titov. Unul se va îndrepta spre spaţiile ce­ timele comenzi- sare. Şi din nou se aude vocea lui
'dependenţa lor. [dfnifre aceia care împreună cu reşti. Gherman Titov se îndreaptă Se anunţă că lansarea va avea
După cîf se vede, cele mai a- Ijcii a spus că S.U.A. s-ar afla în luri Gagarin şi-a însuşii profesia spre rampă, de acolo ascensorul îl Gherman Titov :
loc peste 10 minute... — Sănătate, tovarăşi! Pe cu­
gresive cercuri imperialiste ar r faţa unei pretinse provocări din nouă şi complexă de cosmonaut. va transporta în cabină. El poartă Preşedintele Comisiei de stat îl
Ne apropiem pentru a-l vedea un costum de scanfandru de cu­ rînd.
I ’( ori să zădărnicească planurile partea Uniunii Sovietice, că ar loare portocalie, o cască cu ins­ — Pe curînd, îi urează tova-
mai de-aproape. O adiere, abia cripţia r,U.R.S.S.“. El umblă oa­
ue construcţie paşnică a socie- exista o ameninţare pentru liberta­ răşii.
perceptibilii mîngîie părul blond Toţi oamenii de pe pămîntul
1j lţ ii comuniste. Tocmai capit'a- tea populaţiei Berlinului occiden­
sovietic îi urează drum bun.
| !mmul se !teme de întrecerea paş- tal, că Unjunea Sovietică ar in­

! ffifca a ţărilor cu orînduirî so- tenţiona aproape să recurgă la

( !!!fele diferite. forţă.

EcJŞ.tatele Unite ale Aţpericii şi Care agumc prevederi ale pro­

Redacţia *! administraţia ziarului î Deva ttr. 6 Martie nr. 9. Telefon:188;189 ; ?5r Taxa plătită tn aumerar"conform aprobării Ditecţmnii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 dia 6 noiembrie 1949. - Tiparul „6 August'* - Petroşani