Page 29 - 1961-08
P. 29
I1 Hünedoara-Deva
¦PRORETAR! '§ IN T .Q M E ŢĂRILE, U N IŢ W JU
Amil K i l l . Nr. 2061 Joi 10 august 1961 4 pagini 20 bani
w—«r—i—' r~-1—11—>r~-~/ *f—vr*'' *
C6nsum !upi
s p e c ific e
r e d u ş i? Minerul Florea Truică de la sectorul de investiţii al E.M. Vulcan conduce o brigadă de tineret.
Luerînd într-o galerie de profil dublu, brigada a depăşit planul lunii iulie cu peste 25 la sută.
Paralel cu îndeplinirea şi de-i
L/4 C. S. H U M F D O Â R Â Â 25.000 t o n ă păşirea ritmică a ; sarcinilor de 4
plan minerii, maiştrii şi !ngine-
Rebuturile şi declasatele «le la m in a t e rii de la E. M. Săcârnnb-Cer- TflATA G R IJA PEMTttU EXECUTAREA
p e ste p la n
tej obţin lună de lună înşem- ]
natc economii de material. }
scad confinyy Aşa, de exemplu, de la ince- 'j LA TIM P A LUCRĂRILOR RE VARA!
Laminatorii care deservesc lami pulul anului şi pînă în prezent, ]
norul de 650 mm. de la Combina
tul siderurgic Hunedoara au înre prin puşcarea raţională în aba-
gistrat un nou succes în întrecere
în cinstea zilei de 23 August. Ei f taje, sectorul iii a redus consu- 3 ——r— -—l X*VeeC."X5S3B*lî1WnPma'l»¦¦¦IT.MIUHMlHITinLiHJJIIIP—MB»—DtaWMMM. I—miI!¦11|||.11mMI
au laminat marţi, în primul schimb
Siderurgişlii din Hunedoara des !ăşoară o susţinută întrecere pentru de lucru, cea de-a 25.000-a tonă f, mul specific de exploziv cu circa J Ara sii însâmîn»teazi Treierişu l şi arătu rile— lucrări
a inlimpina cea de-a 17-a aniver sare a eliberării patriei cu succese de oţel peste sarcinile de plan ce ¦3>j>/ porumb furajer ce trebuie urgentate!
cit mai frumoase în muncă. Obiecli cui principal al întrecerii lor îl cons Ie reveneau de la începutul anului l 30 la sulă, iar prin recuperarea
tituie îmbunătăţirea calităţii metalului, reducerea rebuturilor şi decla şi pînă acum. i lemnului de mină şi refolosirea Harnicii colectivişti din Peştişul
satelor. Iată cîteva din realizările lor obţinute in luna iulie. V lui în abataje s-a redus consu-
Angajamentul luat în întrecerea
desfăşurată în cinstea zilei de 23 i> mul specific de lemn la 0,36 m.c. 3 Mare au terminat cu cîteva zile în Pînă la 7 august a.c., în regiunea de lucru a batozelor. De asemenea,
August de către colectivul noului pe tona de minereu extras. uimă treierişul griului. Terenul noastră recoltarea cerealelor păioase greu se desfăşoară şi transportul
laminor a fost depăşit pînă la a- 1 fiind eliberat de snopi şi paie, co aproape că s-a terminat. Acum, în recoltei la arii. In unităţile agri
$ici ci declasata ceastă dată cu 5.000 tone de la 3- ® - lectiviştii de aici au trecut la efec faţa lucrătorilor din sectorul socia cole de pe raza oraşului Hunedoa
minate. 3 tuarea arăturiloi dc vară. Gu aju list al agriculturii stă sarcina ter ra din 4.415 ha. nu s-a treierat
1 Furnaliştii din secţia I-a furna lelalte 3 furnale ale secţiei au mun HzjH wă r n ie c ioe torul tractoarelor de la S.M.T., au minării grabnice a treierişului. in pînă la 7 august decît recolta de
cit ireproşabil. Harnicii laminatori au acordat o 3 fost arate la G.A.C. din Peştiş, multe unităţi agricole socialiste din pe 1.811 ha., mult prea puţin faţă
le şi-au dovedit şi în luna iulie atenţie deosebită şi îmbunătăţirii pînă la data de 7 august a.c., 45 regiune, unde munca a fost mai de forţa de lucru existentă în aces
măiestria. Faţă de 5 la sută decla Succesul s-a datorat respectării calităţii producţiei şi reducerii pre I. In zilele acestea,. la atelierul } ha. teren. temeinic organizată, iar organele te unităţi.
sate, cît prevede admisul, ei au reţetei de dozare, prăjirii corespun ţului de cost. Prin îmbunătăţirea de partid şi cadrele tehnice au în
realizat doar 0,17 la sută. Această zătoare a minereurilor, evacuării regimului termic la cuptoarele cu electric al Uzinei „Victoria“ din ^ Pentru a asigura animalelor o drumat zi de zi activitatea colecti Intr-un ritm nesatîsfăcător se des
Infimă cantitate de fontă declasată fontei conform graficelor de descăr propulsie, scurtarea timpului de la bază furajeră consistentă, mem- viştilor, treierişul a fost terminat. făşoară în regiunea noastră şi e-
h fost produsă la furnalul nr. 4. care, într-un cuvînt, respectării pro minare a blumurilor, frecventarea * Călan a fost adus un dinam e- j bi ii gospodăriei agricole colective fectuarea arăturilor de vară. Unele
Deci, echipele care deservesc ce cesului tehnologic. din Peştişul Mare au însămîuţat cu Dar, în multe din gospodăriile consilii de conducere ale gospodă
de către aproape toţi muncitorii a ‘ lectric de la sectorul furnale, ca- 3 cîteva zile în urmă porumb pentru colective, treierişul se desfăşoară riilor agricole colective se pare că
masă verde pe 3,5 ha. încă nesatisfăcător. Dese sînt ca nu au înţeles încă importanţa a-
cursurilor de ridicare a calificării ' re în urma unui scurtcircuit fu- 3 zurile cînd în loc să folosească fie cestei lucrări pentru viitoarele cul
Muncesc de zor care ceas bun de lucru, batozele fie turi. Numai aşa se poale explica de
şi prin alte măsuri aplicate, munci [ sese ars. întregul sector era la -j că se defectează, fie că nu are cine ce în unităţile agricole socialiste din
Membrii gospodăriei agricole co să le alimenteze din plin. Aceste regiunea Hunedoara nu au fost e-
torii, inginerii şi tehnicienii de ia L dala aceea lipsit de curent con- ¦] lective clin Peşteana, raionul Ha fapte fac ca într-o zi de lucru să fectuate arături decît în proporţie
ţeg, muncesc de zor la strîngerea se treiere doar 5-6.000 kg. grîu în de 61,6 la sută. Slab se preocupă
C^S mai mi© procent de rebut noul laminor au reuşit să reducă în l tinuu. Se impunea deci, o rebo- j cerealelor păioase. După ce au ter loc de 10-13.000 kg. grîu lucru ce fa de executarea arăturilor de vară
minat recoltatul gfîuluî de pe 93 ce ca treierişul să se prelungească gospodăriile agricole colective din
medie, de la începutul anului, rebu (, binare rapidă a dipamului. 3 ha., colectiviştii de aici au început încă multe zile. Proporţia de 52,5 raionul Orăştie şi cele aparţinătoa
treierişul. Pînă la data de 7 august la sută la treieriş este sub po re oraşelor Hunedoara şi Deva.
In luna ianuraie a.c. amintim ridicarea cali- mis. Un succes remar tul cu mai mult de 20 la sută sub C Gheorghe Romoşan, maistrul a- 3 a.c. ei treieraseră deja recolta de sibilităţile existente. Ea se dato-
colectivul oţelăriei Mar- ficării oamenilor, pre- cabil a fost obţinut în pe 28 ha. reşte în primul rînd ritmului de Deşi în raionul Mia s-au efectuai
. lin nr. 1 a depăşit în gătirea corectă a an- luna trecută, cînd faţă I telicrului, dîndu-şi seama de pe- i lucru nesatîsfăcător mai ales din arături de vară în proporţie de
de 2,80 Ia sută cît re Paralel cu treierişul, colectiviştii raioanele Haţeg. Brad, Orăştie, şi 65,2 la sută, totuşi Faţă de forţa
mod simţitor procentul sambieior de turnare, prezintă admisul s-a ricolul ce-1 prezintă lipsa curen 3 din Peşteana, se preocupă şi de oraşul Hunedoara. In aceste raioa mecanica care există în acest ra
admis de rebut. In faţa reducerea numărului tului mai mult timp într-un sec- 3 efectuarea arăturilor de vară. Pînă ne şi mai ales în raionul Haţeg ion, s-a realizat prea puţin.
realizat 1,05 la sută — L tor, a luat de îndată măsuri, în- 3 la aceeaşi dată, au fost arate pes nu este folosită întreaga capacitate
acestei situaţii comu turnărilor directe, res cel mai mic procent de te 26 ha. teren". Din situaţia operativă comunica
niştii din secţie au a- pectarea tehnologiei de rebut obţinut la oţelă- credinţînd executarea lucrării ce- 1 tă la 7 august, rezultă că ' în re
nalizat cu multă răs elaborare.
pundere. cauzele care Rezultatele nu s-au rie. lei mai. bune echipe de bobina- -j
au generat rebutul, au lăsat aşteptate. Lună Pentru acest remarca
luat o seamă de mă- de lună rebutul a fost torî condusă de electricianul Ala- }
suri. Printre ¦acestea redus sub procentul ad bil succes merită feli
citări întreg colectivul. [ dar Csăpo. Sub directa suprave- 3
t ghere a sa, bobinatorii şi-au în- 3
^ ceput activitatea. Intr-un timp -j
admis şi să realizeze peste 2.000.000 l' record, de numai cîteva ore, har-. ~|
Iei economii la preţul de cost.
U n c o le c tiv h a rn ic (_ nicii bobinatori au reuşit să ter- }
Succesul laminatorilor este rodul
aplicării cu rezultate tot mai bune i. mine; liicrarea, seciprul furnale T
a iniţiativei pornite de ei de a da
Rezultatele lunii iulie în ce pri reprezintă procentul de rebut ad zilnic pe fiecare schimb cel puţin I primindu-şi din noii curentul con- *
veşte reducerea rebutului arată că mis, laminatorii din această secţie 10. tone laminate peste plan. In pri
»la laminorul de 800 mm. lucrează au realizat 0,22 la sută, ceea ce în mele 7 zile din luna aceasta, la j. tinuu» ALEXANDRU TUZA 3
| un colectiv harnic, preocupat de îm- seamnă că şi în această lună anga electrician
bunătăţirea continuă a calităţii la • jamentul a fost realizat. t 1
minatelor. Faţă de 0,32 la sută cît
i
jţjijlî,.- •—---------------------------------- ---------- giune, atît treierişul cît şi a'rătu-
Corespondenţii voluntari ne informează noul laminor s-au laminat în fie file de vară sînt întîrziale. De a-
care zi pe fiecare schimb în medie
OOOOOOOOOO- ><X -O O O O O O O f, cu 62 tone de oţel mai mult decît ceea, consiliile de conducere ále
G.A.C. trebuie îndrumate să se o-
era planificat. cupe mai mult de aceste lucrări.
Treierişul trebuie cit mai grabnic
Success ale fu rn a iiş iiio r şi tu rn ă fo rilo r S _
terminat. In scopul urgentării ară
Antrenaţi în întrecerea socia şi-a depăşit planul cu 8,2 la turilor de vară trebuie să se ia
listă furnaliştii şi turnătorii de la sută şi turnătorii care au dat
uzina „Victoria” din Călan şi-au mai multe piese turnate cu 20 la A sig u ră hrana masuri, ca alături de tractoarele
realizat planul lunar de produc sută. Succesele obţinute sînt în a n im a le lo r
ţie pînă Ia 28 iulie a.c. în pro chinate sărbătoririi zilei de 23 S.M.T.-urilor să lucreze şi atela
porţie de 101,4 la sută. In frun August. Gospodăriile agricole colective de jele gospodăriilor agricole colective.
te s-a situat colectivul de mun pe-raza •comunei Cristur se preo
că de Ia furnalul nr. 2 care IOSIF CRAŞCA cupă intens de asigurarea’ hra SITUAŢIA TREIERIŞULUI CE-
şef de echipă nei pentru animale. ~R.EAI.ELOR LA 7 AUGUST a.c.
Ilia 69%
in în tre ce re a pe p ro fe s ii In acest scop, colectiviştii de aici Sebeş 59,4%
au recoltat, fîneţele şi trifoiul de
Piuă nu de mult, la uzina e- de cazane este, tov. Ructzui pe o suprafaţă de 171 ha., tran Alba 69%
lectrlcă din Vulcan, în întrecerea sported _şL depozitînd 504 tone de
socialistă pe profesii se aflau 54 Ioan, iar între electricienii — bo trifoi şi 6 tone de fîn. Oraş Deva 56,9%
de muncitori şi 15 tehnicieni. A- binatori, ¦tovarăşii Sielian Băn- Orăşlie 56,4%
cestora li s-au mai alăturat încă La G.A.C. „Drum Nou” din sa
30 de lăcătuşi de cazane. cilă, Georgela llieşcu, Nicolae tul Bîrcea Mică, de pe suprafaţa
recoltată de 60 de ha. cu trifoi şi
Fruntaşi în întrecerea pe pro- Caica şi Petru Siggi_Jş la secţia <> 22 ha. cu .fîn, s-a transportat şi
lesii, organizată între ţochislii cazane. -• v depozitat 155 tone de trifoi şi 25
Oraş Huned. 40,7%
NICOLAE ROVENŢA;
maistru Brad 40,6%
La C.F.R. ^ © ş la riu ,,D ip lo m a de o n o a re 1 Haţeg 22,4%
In întrecerea socialistă organi In aceste zile, urmează ca har tone de fîn. La Gospodăria agricolă colectivă
zată în cursul trimestrului II din Miceşti, cultura roşiilor este în
a.c. între unităţile C.F.R. apar nicilor ceferişti din Coşlariu, ca PETRE JURCONI acest an bogată.
corespondent
ţinătoare Direcţiei regionale re au contribuit la buna funcţio- $
C.F.R. Cluj, colectivul de mun Na-i de ajuns să ai animale!
nare a mişcării trenurilor în sta- L
că din ramura mişcării de la acest scop, colectiviştii au amena
Staţia C.F.R. Coşlariu a fost dis ţie, să li se distribuie premii în o In raionul M afeg jat în sat grajduri pentru 42 vite
tins cu „Diploma de onoare”. mari şi, de curînd, au început con
valoare de 85.000 lei. x strucţia unui adăpost nou pentru
S Diploma a fost acordată pentru 100 capete vaci. Preocupaţi să rea
In perioada actuală se dă bă- L Noi gospodăriicolectiveChemarea la întrecerea lansată chemării la întrecere, obiectivul pri lizeze construcţia la un preţ da
realizarea .şi depăşirea tuturor de colectiviştii din Cistei privind vind creşterea numărului de ani cost cît mai scăzut, ei au procu
indicilor de plan. tălia pentru obţinerea „Steagu- O male nu numai că a fost realizat rat o mare parte din materiale pa
dar a fost chiar depăşit. Acum, co plan local şi au efectuat, fiecare,
lui roşu de producţie pe ţară”. $ dezvoltarea sectorului zootehnic a lectiviştii deţin ca proprietate ob cîte 5 zile de muncă voluntară lă
post primită cu multă însufleţire ştească 112 capete bovine (din ca transportul pietrei, la săpatul fun
GHEORGHE RUSU Ş An de an colectiviştii din Sarmisege- care întreceau pe cele ale întovărăşiţilor şi de către membrii gospodăriei a- re 48 vaci şi 11 juninci care pînă daţiei etc.
hiza şi Haţeg, din Toteşti şi Silvaşu] şi ţăranilor cu gospodării individuale.
subşeful staţiei C.F.R. Coşlariu X Veniturile sporite pe care le-au obţinut gricole colective din Şoimuş, ra Iată cîteva aspecte care la pri
Superior, din Bertlielot şi din alte s;i(e membrii gospodăriilor colective i-a a- ma ve’dere lăsă să se creadă că
'O.ryx.^OOOOOOOO'XKViAOOOOOOOOOOOOOOO O membrii acestei gospodării ar avea
ale raionului Haţeg au obfinut recolte uri cuvînt greu de spus în cadrul
întrecerii.
iuţat pe mulţi din ei să-şi construiască ionul Ilia. In răspunsul lor, colecti
Dar, lă această unitate există şl
CONSTRUCTOR! FRUNTAŞI DIN BRAD case, să-şi cumpere mobilă, aparate de viştii din Şoimuş s-au angajat ca pî unele neajunsuri care pun în um
radio, motociclete, haine şi multe altele. bră realizările obţinute.
Duminică, 6 august a. e. alte două sale nă la sfîrşitul anului să realizeze în întrecerea
Producţie sub posibilităţi
din raionul Haţeg au aşezat iîngă de tocmai obiectivele prevăzute în che dintre G. A. C.
numirea lor şi menţiunea „colectivizat mare. Şi nu s-ar putea spune că fa Dacă în ceea ce priveşte spori
in întregime“. ţă de respectarea majorităţii anga la 30 decembrie vor intra în grupa rea. numărului de animale şi mal
jamentelor n-a existat preocupare. vacilor), un număr .însemnat de ales ă vacilor s-au obţinut succe
Sălaşul Inferior Dimpotrivă, convinşi din proprie viţele, 128 capete ovine şi 37 porci se rde seamă la G.A.C. din Şoimuş,
experienţă de contribuţia pe care faţă de numai 72 capete bovine (din în ceea ce priveşte producţia de
Convinşi că luerînd pămîniul în co 0 aduce creşterea animalelor la în care 32 vaci) şi 95 oi cît însuma lapte situaţia' este cu totul alta. De
mun, cu mijloace mecanizate şi după şi vacile pe care le deţine gospo
indicaţii agr'Lhnice, vor obţine an de dăria sînt de rasă, ele nu dau
an recolte tot mai bogate, cele 105 fa o producţie corespunzătoare dă
lapte. Cauzele care au dus Ta
milii de ţărani muncitori din Sălaşul tărirea economică a gospodăriei, efectivul de animale la 1 Ianua obţinerea unei astfel de producţii
Inferior, au unit 1a un loc 435 ha. teren colectiviştii au pus un deosebit' ac rie 1961.
agricol, animalele de muncă şi inven cent pe dezvoltarea şeptelului, pro V. PIŢAN
tarul agricol, constituind o gospodărie prietate obştească. O dovedesc cu Sporirea efectivului de animale
colectivă. prisosinţă faptele. ’s-a făcut la. G.A.C. din Şoimuş (Continuau tn pag. S-a).
, prin cumpărarea din fondurile
La Ohaba de sub Piatră proprii şi din creditele primite de
Intr-o atmosferă sărbătorească, 83 dc Obiective realizate la stat a 16 vaci, 15 viţele şi 37
familii din Ohaba de sub Piatră, co purcei (toţi ¦contractaţi cu statul
muna Rîu Alb, s-au unit în gospodăria In planul de producţie şi în răs pentru a fi livraţi la greutatea de'
colectivă pe care au denumit-o „Tim punsul la chemare se preciza prin 90-100 kg.)' precum şi prin reţi
ALEXANDRU BAG Hi MIHAI SUCIU V GHEORGHE LEBA puri noi“. Peste 260 ha. teren, nume tre altele că la sfîrşitul anului gos nerea întregului tineret recunoscut
şef de echipă dulgheri. Echipa roase animale de muncă, 66 care şi că podăria va deţine 110 capete tau pentru producţie, provenit din pră
şef de echipă zidari. împreună cu şef de echipă zidari. Este un bun pe care o conduce a ridicat ma ruţe, 125 pluguri şi grape, 43 prăşîtori rine din care 57 vaci şi juninci, 132 silă proprie.
echipa execută lucrări de bună organizator al muncii, reaiizînd joritatea schelelor pentru cons şi'semănători de porumb, două trioare, 01 (toate cu lînă semlfină) şl Ij?
calitate^ fapt:pentru care şi-a a- totodată economii de materiale şi trucţia blocurilor D. Este o echi scroafe pentru prăsilă. Deşi i i a j Demn de subliniat 8 şi faptul bă
tras stima întregului colectiv. pă fruntaşă pe şantier în ceea ce constituie în prezent averea gospodă trecut decît 7 luni din acest au şi | b această unliat^ s-a pus mult
lucrări de bună calitate. riei colective. mai puţin d6 6- luitî -de la lansarea accent şi pe asigurarea spaţiilor
priveşte calitatea lucrărilor. necesare adăpostiră animalelor. In
SIDONIA BARBU
PETRE FARCAŞIU