Page 3 - 1961-08
P. 3
Nr. 2fí53 DRUMUL SOCI AU S MU UJ! pag. 3
sssEsesB9BBBBE29HBniDE2sa9BaaEUESgAgraT^gEsnsgaaisi^raggs^^
mBsefvsxaezfuVssexaasFr.a ggggBBR^smtggmmmmas Bmxms^miHaţ^BiiiMmnanMaa i*»*Mflra«gagi
Cít mai putină fontă G o s p o d a rii o ra pi
ia lu c ra
declasată
Era într-o dimineaţă de dumini alţii, au efectuat peste 1.600 ore
¦ŢŢT că... Un grup de cetăţeni din cir de muncă patriotică, în valoare de'
Congresuf »I Ill-lea al P.M.R. siderita de la prăjitoare să fie in
cumscripţia orăşenească nr. 35 Ha 4.000 lei. De asemenea, Ia lucrările'
a pus in faţa noastră, a Jurnaliş suficient prăjită, iau imediat măsuri ţeg, discutau cu Ion Dumitru, de de demolare a morii vechi şi în a-'
tilor, sarcina de a produce fontă de ridicarea temperaturii aerului în Tînârul comunist putatul for. menajarea unei frumoase alei uv
multă şi de o calitate cit mai bună. furnale. Astfel, o mare cantitate de Urcări N'icolae de
Pentru a o duce la îndeplinire cu fonti sortită declasării ajunge să la secţia strjngărie — Oare să vină toţi aşa cum au spre stadionul oraşului, s-au efec<
succes, noi nu ne precupeţim efor a Atelierelor cen hotărît? — întrebă tovarăşul Du tuat / .000 ore în valoare de
turile. Zi de zi, ne străduim să fie salvată. trale de reparaţii mitru.
aplicăm noi măsuri tehnico-orga- In afara celor de mai sus, în fie din Alba Iufia se peste 17.000 Iei. Şi la amena'v
nizatorice, să descoperim noi căi numără printre — Mai încape. îndoială? — răs iarea pistei de atletism de la staJ
şi metode de muncă menite să ducă care zi, la preluarea schimbului, fruntaşii luptei pen punse unul din __
la îmbunătăţirea realizărilor. Bună verific cu minuţiozitate starea fur dion. sau la consjţ
nalelor şi a tuturor instalaţiilor. grup, iar resttrilîşi
Acolo unde constat anomalii, iau notau pe cîte un Oraşele s i satele tnrîrea digului peţ
rîul Galbena, pe d
carneţel echipele. r ? g ! u n l f f Qf m a f f r u m o a s e lungime de 10ÖJ,
oară, pînă nu de mult. la luarea măsuri pentru a fi înlăturate ime tru calitate. In lu numărul de gropi m., cetăţenii orSk,
probelor de fontă (atît la brigada diat. De asemenea, pe parcurs, ur na !unie a.c. el a
noastră cît şi la alte brigăzi) se măresc la intervale cît se poate de depăşit planul cu şi de puieţi pe şului au muncitcil.
practica un sistem greşit. Cele trei scurte indicaţiile aparatelor de mă 300 la sută. care trebuiau să-i planteze. Nu a- drag.
probe se luau una după alia, fie sură şi control. Drept urmare, reu
la începutul descărcării, fie la mij şim să menţinem un mers al furna IN FOTO: strun pucară bine să-şi însemneze cifrele Comitelui executiv ai sfatului
loc. Acest lucru avea drept conse lelor cît mai constant. garul Uivari Nico- şi pe fa porţile caselor au început popular al oraşului, îndrumat dd
lae, înăsurînd cu
să apară oamenii,, cu hîrleţe, re comitetul orăşenesc de partid, â
cinţă stabilirea unor reţete de în Supraveghind cu atenţie desfă şublcrul piesa de sprijinit în permanenţă iniţiativele
peţi şi găleţi. întreaga stradă s-a deputaţilor, iar tehnicienii statutul
cărcare greşite (este ştiut că la' şurarea procesului tehnologic şi pe strungul la care umplut de zgomot. Rînduri, rînduri, popular au fost tn permanenţă pe
vîrstniei şi tineri au pornit spre teren dîtid îndrumări practice
un anumit timp de la începerea luînd operativ măsurile cele mai lucrează.
focurile fixate unde şi-au început Cetăţenii din oraş, mobilizaţi dc
descărcării, fonta are o anumită eficiente, colectivul secţiei noastre munca. Unii săpau gropile, alţii deputaţi, au efectuat pînă la data'
plantau puietii, iar femeile aduceau de 21 iulie, 23 186 ore muncă pa-f
compoziţie şi temperatură). a înregistrat în anul acesta reali apă pentru udat triotică, a căror valoare este de
aproape 60.000 lei. Dintre deputaţii
La brigada pe care o conduc, zări frumoase în ce priveşte îmbu !-S afe- De. undeva, un tînăr încercă un care şi-au adus aportul în mod deo-'
început de cîntec. Acesta fu reluat seblt la aceste realizări, se numără
pentru a avea o analiză cît mai nătăţirea calităţii fontei. Cu excep de zeci de voci şi în scurt limp în
reală a calităţii fontei dintr-o des ţia lunii februarie, cînd procentul treg „şantierul“ cînta.
cărcare, am instruit şefii de echipă admis de declasate a fost depăşit, Re o altă stradă, deputata Maria tovarăşii Ion Dumitru, Marin Ta-
şi pe cei însărcinaţi cu luarea pro din motive obiective, în fiecare lună Tamaş, trecînd de la un grup la
belor să ia probele de calitate la el a fost cu mult sub cifra ad Recrutarea şi pregătirea elevilor pentru altul, îşi îndemna oamenii să dea maş, Gheorghe Fekete, Dumitru
zor pînă nu dă căldura... Ţapu, Petru Crişoveanu,, Dumitru
Intervalele prescrise. In felul aces misă. In trimestrul II, de pildă, în seral — sarcină permanentă Zisutescu şi alţii.
ta, reuşim să lucrăm întotdeauna luna aprilie a fost de 0,52 la sută, In alte mu Mc după-amiezi şi du
în mai de 0,07 la sută, Iar în iu Umăr Ia umăr, deputaţi şt alegă
cu cea mai bună reţetă de încăr nie de 0,28 la sută. A mai rămas puţin timp pînă la cea tori pentru a-i convinge să urmeze recrutaţi cu 2—3 zile înainte, nu vor minici din acest an, cetăţenii ora
care şi să evităm în mare măsură de-a doua sesiune a probei de verificare cursurile şcolii medii serale, totuşi re avea timpul necesar să se pregătească tori muncesc neobosit pentru a-şi
declasatele. Ticbuie să adaug că O contribuţie importantă la acea în vederea admiterii candidaţilor în zultatele acestei munci sînt încă ne- temeinic pentru proba de verificare, de- şului Haţeg, în frunte cu deputaţii face viaţa lor şi a copiilor.' lor tot
operaţia de luare a probelor o ur stă realizare a adus-o şi brigada pe clasa VIil-a a şcolilor medii serale. satisfăcătoare. De la prima probă de cît cu mari eforturi. De aceea se impune mai frumoasă.
măresc de cele mai multe ori per care o conduc eu. Pentru realiză In acest răstimp, conducerile şcolilor zeriPicare, la care au fost admişi 14 ca membrii corpului didactic şi comi
sonal. rile obţinute în perioada amintită, medii serale precum şi comisiile de se candidaţi, au mai fost atraşi pînă în sia de selecţionare a E. M. Gurabarza Gheorghe Felcete, Dumitru Ţapu şi M. RUGiNESCU
noi am primit drapelul de brigadă lecţionare trebuie să desfăşoare o largă prezent numai IQ tineri muncitori pen să treacă de îndată la îmbunătăţirea
Adesea se ivesc declasate şi din fruntaşă pe secţie. activitate de atragere a cît mai mulţi tru proba ce se va ţine la sfîrşitul lunii activităţii de recrutare a viitorilor elevi, ÎN l ib r a r ii
cauză că siderita care se introduce tineri muncitori care îndeplinesc con acesteia. Acestor candidaţi, colectivul în special din rindiil tinerilor mineri.
în furnal nu este bine prăjită. In Rezultatele înregistrate în cursul diţiile pentru a-şi putea continua stu didactic le a făcut recomandări privind Cadrele didactice ale Şcolii medii se CURSURI UNIVERSITARE
troducerea în furnale a sideritei lunii iulie sînt, de asemenea, cît diile. materialul ce trebuie să-l studieze, pre rale din Gurabarza să vină mai mult L. CONST ANTINESCU : Curs de geomagrretism şi prospec
neprăjite duce, după cum se ştie, se poate de btine. Ele ne întăresc cum şi bibliografia pentru studierea în ajutorul pregătirii elevilor, organi
Ia scăderea temperaturii., De aceea, convingerea, că şi trimestrul III îl Analizînd. acest aspect al, muncii la istoriei Literaturii romuie şi cu aceasta zând orc de consultaţii şi meditaţii, în ţiuni m agnetice — voi. I,. 448 pag. — 15,70 lei (cartonat)
am stabilit ca la începutul schim vom termina pe un loc fruntaş în Guraharzfi, se poate afirma că profe au considerat că şi-au făcui datoria. cadrul cărora să se lămurească toate Ed. cfe stat didactică şi pedagogică
bului şi apoi periodic, eu, sau unul întrecerea socialistă. sorii şcolii medii serale din Gurabarza problemele materiilor ce fac obiectul
din şefii de echipă, să urcăm pe şi comisia de selecţionare a exploatării Numărul cefor ce se vor prezenta fa probei de verificare din luna aceasta. SIEGFR1ED KAHANE : Dreptul procesual pena! în.R . P.JL —
terenul de încărcare şi să vedem IOAN OPREA miniere din localitate se ocupă în prea proba de verificare din această lună partea 1/1961, 192 pag. — 8,25 lei (carto n at)
care-r situaţia. Dacă se întîmplă ca maistru furnabst — şef de bri mică măsură de această problemă. Deşi este totuşi mult prea mic faţă de ce Comitetul de partid al exploatării mi Ed. de stat didactică şi pedagogică
gadă ta secţia t-a turnate a in scopul atragerii, selecţionării şi pre rinţe şi posibilităţi şi dacă s-ar face niere din Gurabarza, va trebui să ana
gătirii viitorilor elevi profesorii continuă totaUzarea lor, numărul întrunit este in lizeze cît mai repede felul cum îşi des m u m oB m M U L bl
Ci. S Hunedoara suficient pentru a forma o clasă. făşoară activitatea comisia de selecţio
să viziteze secţiile şi atelierele şi îm nare,, sprijinind o la timp. 2 AUGUST 1961
Aceste rezultate dovedesc că la şcoala
preună cu comisiile de selecţionare din medie serală din Gurabarza recrutarea De asemenea şi seefia raională de
şi pregătirea elevilor nu constituie o învăţă mint şi cultură trebuie să anali
întreprinderi discută cu tinerii munci-
preocupare permanentă, de fiecare zi, zeze activitatea cadrelor didactice de
atit a colectivului didactic cît şi a co la şcoala medie din Gurabarza în a- PROGRAMUL I : Muzică populară
F o l o s i r e a fondurilor din i nv e s t i ţ i i misiei de selecţionare, din cadru] ex ceastă privinţă şi să intervină cu ajutor romînească; 7,30 Sfatul medicului: Sfa rete; 15,10 Dm „Ceîe mai "burse pro-*'
turi pentru bolnavii din staţiunile
concret şi eficace. balneoclimaterice; 8,00 Din presa de grame muzicale alcătuite de ascultări
astăzi; 10,00 Teatru la microfon „Zia
ploatării miniere. C. D. riştii“, scenariu de Al. Mîrodan; 13,05 tori“; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 17,30
Concert din cele mai cunoscute ope-
In m o d r itm ic şi gospodăresc Viitorii elevi seralişii din Gurabarza In slujba patriei; 18,00 Jurnal cit în-'¦
/ P irifftn T n ei
trecere; 20,20 Noapte bună, copii) 'Fff-r ¦
2 AUGUST 1961
Con»s „Să ne cunoaştem regiunea“ DEVA; Dragostea te aşteaptă; vestea tăbliţei din parc"; 21,15 Gfrie'
Cu orice preţ; SIMERIA: Şeful de
Întreprinderile de industrie locală Dar, asemenea cazuri se întîmplă autodube necesară transportului Biblioteca, centrală regională a or ţii veseli" pe tema „Să ne cunoaştem gară; HUNEDOARA: Cerassela; ştie cîştigâ (reluare); 22,20 Muzica
din regiunea Hunedoara sînt în de multe ori şi din vina altor fac pîinii în lăzi. Autoduba a fost. achi ganizat tn cinstea- Tfter de 23 August, regiunea“. PETROŞANI: Acoperişul; fntilnire
continuă dezvoltare. Se construiesc tori chemaţi să contribuie la rea ziţionată de O.R.A.D. care, neres- cu sprijinul Consiliului local al sin in întuneric; ALBA IULIA: Fiicele corală clasică.
noi secţii, se modernizează cele lizarea diferitelor obiective. Un pectînd cerinţele întreprinderii dicatelor din Deva şi a comitetelor Concursul are menirea să scoată în panutultii; Strada Seiller nr. S,
existente şi se procură utilaje co exemplu edificator îl constituie lu amintite, a repartizat-o întreprin sindicatelor din Întreprinderea regio evidenţă măreţele realizări aîe regi LONEA: Confidentul doamnelor PROGRAMUL TTr iRţlO ‘Muzici
respunzătoare etc. Multe din lucră crările pentru alimentarea cu apă derii de gospodărie orăşenească din nală de electricitate şi Exploatarea mi mului de democraţie populară în re BRAD: Viraj în noapte; HAŢEG.
rile amintite se realizează şi eu a fabricii de pîine din Brad. Lu Alba Iulia. Intr-o astfel de situa nieră Deva, un concurs tip „Drame giunea noastră. Participă muncitori, Dragoste; ORAŞTIE: Casa de pe populară din ţările Asiei; 12,50 M'u?h
mijloace locale, în riport de posi crarea e o continuare din trimes ţie, întreprinderea „Ilie Pintilie“ a reprezentanţi ai cel două întreprin două străzi; Imagini ale unui trecut
bilităţi, dar deocamdată baza în trul IV al anului trecut, şi trebuia rămas cu suma de mai sus nefolo- deri. glorios; SEBEŞ: O fereastră des că de estradă; 13,30 in tabăftr sft-
chisă spre cer; TEIUŞ: Oameni şi
stlnci; ZLATNA: Bătrîna pianină; denţească (radioreportaî) 15,00 Muzi
ILIA: Unul dintre noi; APOLDUL
DE SUS: Steaua tăcerii. că de estradă; Í6.50 Gurs de iTnîSa
rusă; 17,35 Melodii popularé rortîî-'
neşti; 18,50 „Strada mea“ — itWfan-1
făptuirii lor rămîn tot fondurile de terminată prin luna februarie. De sîtă. taneu literar de I. Peitz; 19,30 Camí
Investiţii. Pentru anul în curs, de menţionat că aici s-au destinat fon Asemenea neajunsuri nu trebuie nele culturale în aceste zile; 20,3# fn
pildă, în vederea extinderii spaţi duri care depăşesc cifra de 170.000 să-şi mai facă. loc în munca între
ilor de producţie şi în alte scopuri, lei. Dar cu toate că au existat con prinderilor, care sînt chemate să pas cu ştiinţa — Ghimia de sinteză
întreprinderilor de industrie locală diţii, totuşi, lucrarea nu a fost ter concure la o folosire judicioasă a
11 s-au repartizat din investiţii, fon minată nici pînă în prezent. Fabri fondurilor de investiţii, cu atît mai transformă natura, de prof. dr. E. Afr-
duri care depăşesc 3.000.000 lei. ca de pîine din Brad, care a in mult cu cît pentru lunile care ur
trat în funcţiune în luna februarie, mează întreprinderile de industrie gelescu; 21,50 Din lirica sovielicif?
Pînă în prezent, în cea mai mare continuă şi acum să facă alimen locală au prevăzut să realizeze şi
parte, aceste fonduri au fost folo tarea cu apă cu ajutorul unei cis alte lucrări cu ajutorul fondurilor 22,00 Doine şi jocuri populare romi/
site în mod judicios. Cu ajutorul terne. CatSia principală constă în din investiţii. Astfel, va începe con
tor s-a terminat instalaţia necesară lipsa de interes a Trustului regio strucţia unei noi fabrici de gheaţă ne.şti; 23,15 Pentru fiecare o melodie.
la fabrica de pîine din Deva, s-au nal de construcţii ca executant, şi sifoane la Brad, se va amenaja K
procurat două basculante la fabri care a blocat astfel importante fon poligrafia din oraşul Deva, vor fi
ca de var din Vata, 7 autodube duri din investiţii. Trustul amintit procurate noi utilaje şi materiale Buletine de ştiri . 5,Q0; 6,00
pentru transportul pîinii în lăzi, tărăgănează lucrările în mod nejus- etc. In realizarea celor prevăzute
un concasor la cariera de piatră din tîficat. vor fi chemate să contribuie atît 7,00; 11,00; 13.00; 17,00 }
Teliuc, două strunguri, se continuă T.R.C.H. cît şi O.R.A.D.-ui De
lucrările pentru alimentarea cu apă Şi oficiul regional de aprovizio aceea este necesar ca cele d'ouă 20,00; 22,00; 23,52
* fabrici! de pîine din Brad ete. nare şt desfacere creează întreprin întreprinderi să manifeste mai
derilor de industrie locală unele mult interes şi; să sprijine între 12,00; 14,00; 16,00; !8$>! W .
îmbucurător este şi faptul că în greutăţi în ceea ce priveşte folosi prinderile de industrie locală pen *53,00 (programul II)?
scopul îmbunătăţirii muncii, unele rea fondurilor de investiţii. După tru a-şi putea realiza fondurile de
Întreprinderi de industrie locală se cum se ştie menirea O.R.A.D.-ulul Comunistul Cnrol Sziko, de la /Hatura Lupeni, tu 2.600 bobine întreprinderea é t electridtMB
folosesc de toate mjloacele puse la este de a înlesni aprovizionarea în investiţii în mod ritmic şi gospo produse, a rebutat una singură. Aceasta dovedeşte că desfăşoară o
(ndernlnă de către stat. Astfel, la treprinderilor cu utilaje şi alte ma dăresc. susţinută luptă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. tX E C IJT A :
întreprinderea „Iile Plntilie" din teriale pe bază de contract, cu ter — Reparaţii capitale, mijlocii şi curente fa orice tip şi mărime ]
Hunedoara s-a trecut la folosirea men de livrare. Asemenea termene I. MANEA IN FOTO: Carol Sziko luînd turaţia la maşina de filat. de transformatori de putere şi eiec tromotoare.
tn mod gospodăresc a fondurilor — Modificări a caracteristicii or transformatorilor de putere şii
electromotoare.
destinate micit mecanizări. Instala nu sînt însă respectate nu numai — Repr-aţii capitale, mijlocii şi curente fa orice tn de separatori,
întrerupători şi comutatori electrici, dispozitive mecanice de reancla-
ţia de la fabrica de pîine s-a realizat de întreprinderile furnizoare dar sare (tJG P .),
— Recondlţionare fizică (usca re, filtrare, centrifugare) a uleiului,
numai cu asemenea fonduri. Acum, nici de O.R.A.D. Mai mult, după de transformator cu instalaţie fixă şi mobilă,
— Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii eiec- \
Noua organizare a campionatuluimunca oamenilor de aici este mai achiziţionarea unor utilaje sau ma trice (mănuşi dielectrice, ştăngi etc.).
uşoară, iar productivitatea] a cres teriale, conducerea O.R.A.D.-ulul Informaţii se pot primi zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau <;
în scris pe adresa ; întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi
cut simţitor, ceea ce permite ca nu ţine seamă de contract şi re regional de fotbal nei nr. 3.
rambursarea fondurilor să se facă partizează cele achiziţionate după
tn timp de circa un am în Ioc de bunul său plac. In primul trimes In ziua db 28 iulie a. c., a avui Metalurgistul Orgii, Dacia Orăş- drept db calificare pentru jocurile
doi ani, cum a fost prevăzut. tru de pildă, întreprinderea „IHe loc şedinţa biroului regional tie A.SA. Alba Iuiiar G F R. Teiuş, de baraj ale categoriei B, iar pri
Pinfîlîe“ din Hunedoara a destinat U.C.F.S. Htimectoara-Deva, în care Sebeşul Sebeş mele două clasate din barajul ra
Se constată însă că în unele părţi s-a analizat felul desfăşurării retu ional, vor promova te categoria in
fondurile de investiţii nu sînt folo suma de 85.000 lei, din fondurile rului campionatului regional de fot Se va include în campionat echipa termediară.
bai 1960—1961. Dinarno Barza, care a retrogradai
site în mod ritmic şi gospodăresc. de investiţii, pentru procurarea unei dirt categoria B. Pentru împrospătarea cu elemente
Din analiza făcută, biroul regio linere a foturifor echipelor de fot
NOTA nal U.C.F.S. a tras concluzia că Echipele, de pe locurile VII din bal de seniori, biroul regional AN UN 1
fotma de desfăşurare a campiona cete două serii ale campionatului U.C.F.S. hotărăşte organizarea cam
M al m ulta atentie cărţii tului regional de fotbal pe anul 1960 1961, respectiv Minerul Glie pionatului regional de juniori 1961- Spifaks! ds copii Păcîişa, raionul Hafeg
agrozootehnice I 1960— 1961 nu a corespuns cerin iar şi Metalul Crîşcibr, vor susţine !962 în trei scrii după cum ur-
ţelor şi nu a constituit un stimulent un baraj cu primele două clasate mea-zăc cu speciaîifaiea nauropsihialrie angajea
în întrecere pentru echipele din re din turneul de, calificare pentru cam
In munca de difuzare a cărţii la grozooteknică trebuie să devină un giunea noastră. Datorită acestui pionatul regional. Barajul se va SERIA I-a: Minerul Vulcan, M i ză imedisf:
sate, unităţile cooperaţiei de con preţios sprijin în munca fiecărui co fapt, nu s-a realizat o îmbunătăţire desfăşura sistem turneu simplu în nerul Aninoasa, Minerul Petrila,
sum ocupă un toc Important Acest substanţială a calităţii jocurilor de oraşul Deva în zilele 6,; 10- şi 13 Parîngui Lonea, Minerul Lupeni. i d e în a ltă c a lific a re
lucru insă pare a nu fi cunoscut de lectivist De altfel, gestionarul fotbal în lumina orientării de joc august 1961, iar câştigătoarea- a- jiul Petroşani, Ştiinţa Petroşani şi
loan Ntchiţor, gestionarul magazi loan Nichifor nici nu s-a gîndit să elaborată de Federaţia Romîn-ă de cestui turneu va ocupa focul al 14 Retezatul Haţeg. esa s p e c i a l î t a i e a I e
nului universal din Sarnâsegetuza, acorde vreun sprijin muncilor agri fotbal ;ea din seria campionatului regional.
raionul Haţeg. Astfel, în raftul des cole de vară prin organizarea unui SERIA a ll-a: Dinama Barz3„ a id ă rle ş şi
tinat expunerii cărţilor spre mina stand î;h cărţi agrozootehnice adec In urma celor discutate, biroul Celelalte echipe râmase din cele Minerul Deva, CF.R. Simeria, Vic
re, dar mai ales sub tejghea ( / ?), vate, iar bibliotecara comunei, to regional U.C.F.S. a liot-ărît organi două serii şi anume : Aurul Zlatraa, toria Căian, Corvîraut Hunedoara, f a i a n ţe>ă *
varăşa Constanţa lulea, a neglijai zarea unei singure serii în campio Aurul Cer hej-, Retezatei Haţeg. Constructorul Hunedoara, Minerul i s n a in e iio r îi© în a lt ă c a lif ic a r e
stau înghesuite ta voia inlhnplării să indice organizarea unui aseme Constructorul Hunedoara, Mureşul Glieiar şi Metalul Crîşcior.
3.39 de cărţi, fără a se „bucura" de nea stand deşi era necesar. natul regional de Eothal pe anul Vinţul de Jos, Victoria Dobra şi j?u s p e c i a l i t a t e a îm. i n s t a l a ţ i i d e
1 9 6 1 - 1962 cu un număr de 14 e- cete; trei echipe cate vor sămîne din SERIA a 111-a: CF.R Teiuş, Ar
atenţia de a fi aşezate ' ordonat şi Pentru ca pe viitor colectivişti chipc, cu drept de calificare pentru barajul rfe calificare pentru campio dealul Alba Iulia, Aurul Ztatna, S«n a p ă şl c a n a l*
mai la îndemina clienţilor care sînt lor din Sarmi'segetuza să li se ofere categoria EL /-.castă serie va fi for natul regional, precum şi echipele beşul Sebeş; Metalurgistul Cugir şii
tn majoritate colectivişti. spre vinzare cărţi agrozootehnice mată din echipele celor două serii clasate pe leacurile: 3, 4 şi- 5 din hat- Dacia Oraşfie. D o rito rii se v o r adresa adm iiiisfrafioi sp iiaiu lu i
pe măsura necesităţilor, şi pentru ca rajui raional, var activa în campio
Mai râu este însă faptul că între existente în campionatul regional, începerea campionatului regional ; preseevfÎM'd a c f e S e d e şco&Hă, c a l i f i c a r e şî p r a c t i c ®
cele 339 volume şi broşuri există munca cu cartea agrozootehnică să clasate pe locurile 1—VI, după ctun natul' de fotbal pe anul 1961—1962 de fotbal al seniorilor se stabileşte,
urmează; din seria l-a echipele pentru claia de 27 august f96t, a meseriei.
un număr insuficient de cărţi a- se desfăşoare ta nivelul cerul,, e ne într-o serie intermediară între raion dată la case va- începe şi- seria în-
gr&zooteknice (doar 13), deşi ma cesar să- se depună mai mult inte Minerul Vulcan. Minerul Anmoaşa, şi: regiune Ierna diară
res din pariau, tava*â*do* amintiţi. AVmeru! Petrila Vretor,ia Căi an-, Pa-
gazinul eu pricina deserveşte un Din, această serie primete două Campionatul de juniori şi jocurile
sal colectivizat in care cartea a- p. e u g e n ' lîngul Lorica, C.F..R, Simeriai Din clasate vor promova te seria eu pentru pitici, vor începe., ia data de
) î septembrie 1961.
seria a 11-u: echipele Minerul Deva,