Page 30 - 1961-08

n a p *2
Comunistul Ion Drăghici dc lo secţia mecanică a Atelierelor centrale
Alba lulia, se numără printre cei mai buni mecanici Diesel. In luna iu­
nie, el a depăşit sarcina de plan cu 150 la sută, exccutind în acelaşi timp
reparaţii de bună calitate.
IN FOTO: mecanicul Ion Drăghici executind reparaţia unui motor.
In s a tu l de
De la gară şi pînă în centrul
comunei, poteca te poartă pe mar­
ginea Mureşului. Mergînd aşa, ai
•impresia că satul a fost aruncat
înadins departe de şosea.
- Şl aici la Turdaş ca şi în toate
satele din ţara noastră regimul de­
mocrat-popular a adus o viaţă nouă
ţăranilor muncitori Oamenii trăiesc
mai bine, sînt îmbrăcaţi mai bine...
Slugile de altădată
Romulus Vlaicu, preşedintele sfa­
tului popular al comunei Turdaş, s-a
stabilit în sat cu vreo 20 de ani
în urmă. A pornit de acasă,
din Băcăinţi, în căutare de lucru.
Dar încotro s-o apuce ? Erau în
sat atunci 38 de flăcăi şi 24 dintre
ei slugăreau la chiaburi şi moşieri.
Era greu să-ţi găseşti şi o aseme­
nea „slujbă”. Auzise el însă că la
Vinerea este un om bogat pe nume
loan Popa care are nevoie de bra­
ţe de muncă. Cînd l-a primit s-a
bucurat din inimă. De acum am ce
mînca. şi-a z.ic tînărul Romulus.
Dar stăpînul era aspru şi zgîrcit.
...A stat aici Romulus Vlaicu timp
de 3 ani, pînă în 1040, cînd nu s-a
ale« cu nimic. Atunci a luat liotărî- Spini, s-a introdus radioficarea.
rea să intre sluga la Nicolae Costa
din Turdaş. Dar boierul îi tot bo­
ier. Aceeaşi viaţă a dus pînă în
1944 c.înd au apărut zorii unei al­
te vieţi. De atunci a rămas în sa­
tul de care îl leagă atîtea amintiri. dă, s-au construit 36 case noi, la'
Aici a cunoscut-o pe Rusalina, so­
ţia lui, care a fost tot slugă timp
de 7 ani de z.ile. Uneori, oamenii
îi mai zic în glumă preşedintelui:
— Să conduci bine treburile, să
nu zică cineva că sluga de ieri
nu este în stare.
...Alexandru Acss, preşedintele
gospodăriei colective din localitate,
a fost tot slugă în sat. Astăzi el
depune mult suflet la întărirea eco-
nomico-organizatorică a gospodăriei.
Cîteodată, cînd discută cu preşe­
dintele sfatului Alexandru Acss mai
zice :
— Iţi aduci aminte de Lupşor
lancu Iul Creţu ?
Qiri&adamii3tieă—in pa3eu viaţa .udului
o<xv^aooo<xxw >m oo
In urmă cu cîteva luni am asistat
la im spectacol puţin obişnuit. Bri­
gada artistică de agitaţie a cămi­
nului cultural din Geoagiu a pre­
zentat programul intitulat: „Viaţă
nouă in colectivă", după ce trecu­
se de miezul nopţii! Era după S
ere de spectacol, la care şi-au dat
concursul formaţiile fruntaşe ale
Casei de cultură din Orăştie.
— E tîrziu, oamenii sînt obo­
siţi, să dăm programul altădată!
şi-au spus artiştii amatori din
Geoagiu.
— Să întrebăm spectatorii— a
intervenit unul dintre interpreţi...
Si spectatorii au fost de acord ca
brigada artistică de agitaţie din
Geoagiu să-şi prezinte programul
chiar la acea oră. Spectacolul s-a
terminat în jurul orei 1. Deşi pre­
zentat la o oră tîrzie, nimeni nu
s-a ridicai de pe scaun în timpul
programului. Colectiviştii ascul­
tau cu atenţie fiecare replică, fie­
care cîntec. Aplaudau cu căldură.
Brigada vorbea doar despre ei,
despre noua viaţă a satului, colec­
tivizat, despre înfăptuirile din a-
nii democraţiei populare.
Brigada artistică de agitaţie a
căminului cultural din Geoagiu
este o formaţie tînără. Axîndu-şi
programele pe cele mai actuale
probleme ale satului, vorbind des­
pre munca şl viaţa ţăranilor colec­
tivişti, luind atitudine holărîiă fa­
ţă de unele aspecte şi manifestări
negative, brigada a devenit un a-
gitator colectiv îndrăgit de oame­
nii muncii.
— Totdeauna cînd prezentăm
program cu brigada, sala.de spec­
tacole devine neîncăpăloare! spu-
oo<x>oov<x>ooo<xx>ooooo<xx>oocx ><xooooo<x>ooo<x><><><xx><x>o<>ooo<>coo<><>o<><><><x><><><>oo<><>o<xx><>o<><x><><><><><?<><><><><><><x>o<>c><><x><>^
Preşedintele se încruntă apoi, în­
cepe să rîdă.
— Stăpînul tău ? Cum să nu...
Izvorul avuţiei
Cu vreo 10 ani în urmă ţăra­
nii muncitori din Prlcaz, sat apar­
ţinător comune,i Turdaş, au hotărît
să înfiinţeze o gospodărie agricolă co­
lectivă. Viaţa oamenilor de aici deve­
nea pe zi ce trece tot mai îmbel­
şugată. Lor le-a urmat exemplul şi
ţăranii muncitori din celelalte sa­
te. Au luat fiinţă colective în sa­
tele Turdaş, Spini şi Rîpaş. In anul
1959 întreaga comună era colectivi­
zată.
Munca în comun a adus mult
bine oamenilor. Bunăstarea a pă­
truns în casele r tuturor. Datorită
noilor condiţii în satele Pricaz, Tur­
daş şi Spini a fost introdusă lu­
mina electrică. Oamenii aveau de a-
cum posibilitatea să citească la lu­
mina becului electric, să folosească
fierul de călcat electric, să-şi cum­
pere aparate de radio, să acţione­
ze anumite motoare din G.A.C. cu
puterea curentului. La Rîpaş şi
Peste tot oamenii cunosc o altă
viaţă. Numai la Turdaş şi Spini
sînt 140 aparate de radio în casele
colectiviştilor. S-au construit şi
multe case noi. La Pricaz, de pil­
Turdaş 23. Colectivistul Nicolae Mi-
bai a intrat în colectivă fără nici
uri fel de pămînt. Nu avea. .A lu­
crat cu braţele. Munca lui a fost
răsplătită. Astăzi Nicolae Mihai are
casă nouă, mobilă de cameră şi bu­
cătărie, aparat de radio, iar pe ma­
să tot ce i trebuie. Si la fel ca el şi
colectiviştii Petru Bogdan, Viorel
Samoilescu şi mulţi alţii.
Mai mult de jumătate din ce­
tăţeni posedă biciclete, iar moto­
ciclete sînt destule. Unul din să­
teni are chiar maşină.
Comuna tot mai
frumoasă
Comuna a cunoscut şi o altă dez­
voltare. Oamenii au pus umărul şi
ne tovarăşul Oancea Simion, di­
rectorul căminului cultural.
La cel de-al Vl-lea concurs al
formaţiilor artistice de amatori,
brigada artistică de agitaţie s-a a-
firmat ca un colectiv închegat şl
matur. Datorită bogatului conţi­
nut de idei al programului şi in­
terpretării, brigada a fost clasată
la faza regională pe locul 1, repe-
nindu-i cinstea de a reprezenta bri­
găzile artistice de agitaţie săteşti
din regiunea Hunedoara la faza in­
terregională Intrecîndu-se cu cele
mai bune colective de artişti ama­
tori din regiunile Mureş-Autonomă
Maghiară, Ploieşti şi !Braşov, bri­
gada din Geoagiu s-a calificai
pentru finala concursului al Vl-lea,
care se va desfăşura la Bucureşti
în cinstea celei de-a XVII-a aniver­
sări a eliberării patriei de sub ju­
gul fascist.
in aceste zile, artiştii amatori
din Geoagiu se pregătesc intens
pentru finală. Seară de seară. Ia
căminul cultural se repetă progra­
mul „Pe drumul belşugului". Mun­
citori, colectivişti, învăţători şi pro­ nilor şl de pe străzile satului. La
fesori, salariaţi din instituţiile sa­
tului, unindu-şi puterea de muncă
şi talentul, dau viaţă textelor ca­
re vorbesc despre ei, despre reali­
zările obţinute sub conducerea
patridului în anii de democraţie
populară. Se spune în program:
...Şi dacă azi la mine-n casă / Co­
piii liberi pot să-mi cresc / Şi dacă
am belşug la masă, / Partid iubit,
îţi mulţumeso! / Avem un drum şi
mergem înainte / Şl luminoase
zări nî se deschid, / Avem un drum
şi mergem înainte — / Tot pe dru­
mul arătat de partid. /
Acesta este drumul belşugului,
IN T A B Ă R A
©astelul din Nalaţi, ca toate cele­ Alba lulia a pregătit pentru o apro­
lalte din Ţara Haţegului, este azi piată serbare recitarea „Petre undiţe, iar ce rămîne, depunem la
un bun al întregului popor.
In zilele acestea călduroase de
vară scările din marmură, coridoa­ este „mare“ şahist şi pe detaşa­ deschide cutia poştală din curte şi
rele, fostele foişoare şi toate cele­ mentul nr. 1 deţine titlul de cam­ zeci de scrisori ale copiilor din ta­
lalte încăperi răsună de cîntec, joc pion. Remus Hoca din Petroşani a bără fac primul pas către desti­
şi voie bună. Locul preventoriului
pentru elevi, amenajat aici în tim­
pul anului şcolar, l-a luat acum,
în perioada vacanţei, o tabără de
pionieri şi şcolari.
Preocupări
In tabăra din Nălaţi îşi petrec
Vacanţa 176 de elevi, pionieri şi
utemişli. Fireşte, e greu să iaci
cunoştinţă cu toţi deodată, dar pa­
siunile şi preocupările lor ne dau o
mînă de ajutor:
Sub „bagheta" pionierei Ileana
Gheorglie din clasa Vl-a a Şcolii
elementare „Fraţii Buzeşti" din Cra­
iova, la Nălaţi, corul celor 36 pio­
nieri a învăţat frumoase cîntece
pioniereşti. Cornelia Gînfăleanu din
*•*^ AA/A ' factorul poştal, este întîmpinată în-
azi
an construit anumite obiective so- S Mariana Rusan tin plic venit de la
ci-al-culturale. La Pricaz a fost con­ Ltipeni, iar fraţilor Simion şi Sep
struită o şcoală de 4 ani iar la cen­ Bota din Sebeş facforul îe aduce tel întinerit e cufundat, în linişte.
trul de comună a fost deschis un un mandat pentru 25 de lei, trimis La o singură fereastră se mai ve­
dispensar medical şi altul veteri­
nar, uri local de cooperativă, o bi­
bliotecă etc.
In aceste zile se lucrează la alte } dc toate I De ce ne mai trimite
obiective. A fost deja pregătit mate­ > bani ?
rialul pentru construcţia unui că­ V . .
min cultural la Turdaş, cămin ce
va avea o sală de 250 de locuri.
Pînă acum s-au procurat 100.000
buc. cărămidă, materialul lemnos
necesar şi var. La Spini, tot pen­
tru construcţia unui cămin cultural,
s-au procurat două vagoane ciment,
balastul şi piatra necesară funda­
ţiei
Cetăţenii au participat de aseme­
nea la desfundări de canaturi pe
Valea Bobîinei. ferindu-se de inun­
daţii 30 ba. păşune. îndiguiri pe
rîuL Mureş etc. Este demn de men­
ţionat falitul că de la înceoutnl a-
nuhii- si pînă în prezent 1.419 ce­
tăţeni din comună au prestat 12.795
ore muncă patriotică, economisind
peste 36.000 lei.
•*
Cele cîteva aspecte redate în
rîndurile de faţă sînt doar o frîn-
tură din viaţa nouă a oamenilor
de azi care, conduşi de partid,
muncesc eu însufleţire pentru un
viitor şi mai luminos.
V. ALBU ) rire a producţiei, obţineam întotdeau- Am terminat institutul în anul 1954,
Zile de v a c a n tă
Minunată e viaţa copiilor noştri
astăzi, hi marea şi părinteasca
grijă pentru t'măra generaţie, parti­
dul şi guvernul nostru nu precupe­
ţesc nici un efort pentru a le asi­
gura condiţii din ce în ce mai bune
de viaţă şi învăţătură.
Vacanţele sînt adevărate zile de
bucurie pentru cei mici, petrecin-
du-le în tabere de odihnă şi în ex­
cursii.
Numai înlr-o zi, %x /gust, au alt grup de 69 elevi participă la o
plecat din oraşul 'şi rmhrul Alba excursie „Să ne cunoaştem Patria",
s. ie de copii în taberele de la Va­ care va dura 7 zile.
lea Dosului Pui. Peşteww. Haţeg.
drumul bunăstării şi fericirii. U-
nindu-şi pămînturile în gospodăria
agricolă colectivă „Drumul lui
Lenin", prin lucrarea pămîntului
cu unelte mecanizate şi aplicarea
regulilor agrotehnice înaintate, ţă­
ranii coleclivişti din Geoagiu ob­
ţin an de an recolte tot mal bogate.
Roadele pămîntului sînt astăzi ale
celor ce muncesc: Aurul de pe o-
gor / Azi e-al nostru, al tuturor, /
Intră-n casa mea şi-a lui / Casa
colectivului.
Succese însemnate au obţinut co­
lectiviştii din Geoagiu şi în ce pri­
veşte creşterea animalelor. Pentru
bovine s-au construit grajduri mo­
derne, o groapă pentru porumbul
siloz, saivan pentru oi, maternita­
te pentru scroafe. Sectorul zooteh­
nic aduce mari venituri gospodă­
riei ca şi sectorul legumicol-po-
micol. Odată cu aceasta, creşte a-
vutul obştesc al colectivei. Fon­
dul de bază a întrecut cu mult mi­
lionul. Faţa satului colectivizat
este cu totul alta decît altădată.
Mulţi colectivişti şi-au construit
case noi. întunericul a fosl izgonit
pentru totdeauna din casele oame­
Geoagiu există cinematograf, bi­
bliotecă sătească, şcoală de 7 ani,
o şcoală profesională horticolă.
In curînd se va termina şoseaua
asfaltată care străbate satul. La
magazinul mixt găseşti tot ce-ţl
pofteşte inima. Toate aceste reali­
tăţi sînt pregnant reliefate în pro­
gramul brigăzii artistice de agi­
taţie. Cităm, spre exemplificare şl
pentru frumuseţea versurilor, un
fragment din parodia... parodiei
DRUMUL SOCIALISMULUI
Gheorglie“ de Eugen Jebeleanu.
Alexandru Andreescu din Graiova
fc m s p n tiM fiW L U i
îndrăgit aparatul de proiecţie ş i .
pînă la urmă a devenit operatorul
taberei. Gheorghe Ciobanii din Gra­
iova este amator de fotbal şi dacă
mingea ar putea vorbi ar spune
nuilfe despre pasiunea acestui pio­
nier.
In sala de mese, într-un halat de
nn alb imaculat, medicul de ser­
viciu. Dr. Carmen Postelnicii, ur­
măreşte atentă cum sînt serviţi co­
piii la masă. Mîncarea este bună.
Copiii mînîncă cu poftă.
A sosir poştaşul
Sosirea lui moş Vasile Puşcă,
> totdeauna cu ovaţii. Gînd copiii îşi
aud numele, sar veseli să-şi ia
, plicurile, cărţile poştale sau vede-
(? rile. Lucia Stănilă are o scrisoare
8 de la bunicul său din Alba lulia,
de mama. Get doi sînt r-p clină
discuţie :
— Mama nu ştie că aici avem
Sînt recunoscător partidului
Fiecare loc de muncă pe care I vizi­
tez, îmi trezeşte cîte o amintire plă­
cută. Gu cîţiva ani în urmă, ţineam
şi eu mîinile strînse pe minerul picha- conducerea întreprinderii şi astfel, în
meîului, sau al perforatorului. Am lu­
crat ca miner mai mult de 11 ani.
Pentru prima dată m-am angajat la
mina Aninoasa, în anul 1937. Am lu­
crai la echipă pînă în anul 1944, cînd
am fost concentrat. Din 1946 şi pînă
in 1948 am lucrat ca minor, la Ro­
şia Montană, apoi, m-am transferat Ia
Ghelar. Aici, am lucrat ca şef de echi­ rie. Şi aceasta, numai datorită faptu­
pă pînă în anul 1950.
Mi-a plăcut, şi-mi place mult mun­
ca de miner. Munceam întotdeauna cu
tragere dc inimă,. rrun ales în ultimii
ani, cînd ştiam că tot ceea ce pro­
ducem este ai nostru, al oamenilor
muncii.
Datorită faptului că mă străduiam
să-mi organizez cit mai bine munca,
să găsesc noi şi noi metode de spo-
Petrosu Săsciori, Lunca Florii.
Tot în aceeaşi zii 91 elevi mai
mari au plecat in excursia „Să ne
cunoaştem Capitala". în care vor
vizita oraşul Bucureşti timp de 5
zile. De la începutul vacanţei de
vară şi pînă în prezent şi-au refă­
cut forţele în taberele de odihnă
794 pionieri şi elevi din cuprinsul
raionului Alba.
Incepind din ziua de 7 august,
N. C.
ooooooooooooooooooo
„Vara la ţară", o savuroasă crea- O
ţie literară: Avem astăzi maga- o
zine / cu vitrine / Luminate cu L
neon, / Unde orice Mărioară / o
poat’să ceară / Bluză sau ciorap ^
r/ylon / Să mai vezi acuma fete / <>
purtînd ghete? / Au pantofi. Mode- ţ
lu-i cearta. / La muzeu e-orice o- O
pincă / şi-asta fiindcă / Locul i l-a . cialiste; 16,50 ©urs de limba rusă
luat „Romnrta“ / Să mai iei cu li-- '
tra gazul? / nu e cazul / Cînd cu- <>
rent e-n sat. Şi:s cazuri / Unde-n ^
foarte multe case / arătoase / Se o
frig pui la aragazuri. /
Programul brigăzii artistice de
agitaţie din Geoagiu este variat şl
atrăgător. In primul rînd, se re­
marcă ideea clară pe care a fost
construit (pretext: planul de pro­
ducţie al G.A.C.). Recitarea alter­
nează cu sceneta, dialogul, mono­
logul satiric, corul vorbit, parodia
şi comentariul. Dozarea momente­
lor, conducerea acţiunii cu meşte­
şug, „poantele" neaşteptate fac din
programul brigăzii un spectacol
vioi, antrenant.
La reuşita programului contri­
buie in mod substanţial cîntecele
cu text nou, pe melodii locale spe­
cifice.
O muncă susţinută şi perseve­
rentă pentru finisarea spectacolu­
lui, pentru atingerea unui înalt ni­
vel de interpretare, îi va duce pe
artiştii amatori din Geoagiu la ob­
ţinerea unor succese certe. Lor le
revine misiunea de cinste şi răs­
pundere de a fi printre solii artei
amatoare din regiunea noastră la
finala concursului al Vl-lea.
Le dorim succes în această dis­
putată înlreiere l 1, MINDRU
¦
/V V V W W W v
— Nu-i nimic I cumpărăm plicuri,
C.E.G. O să ne prindă bine acasă.
La plecare moş Puşcă — factorul
naţie.
Noapte huna, copii!
Odată cu lăsatul serii, peste
parc şi împrejurimile castelului ră­
sună glasul trompetei. Gîteva clipe
şi totul se linişteşte ca prin farmec.
— Aţi văzut ce frumos arată
rondourils de flori dacă le-am pli­
vit ?
— Am sfrîns seminţe de pan-
seluţe.
— Am tras de două ori cu vîs-
icle şi barca aluneca...
...In răgazul pe care-1 oferă mi­
nutele ce mai sînt pînă la stingere,
micii cititori — amatorii celor pes­
te 3.300 de volume cîte are biblio­
teca ~ îşi împărtăşesc şi ei im­
presiile.
Discuţiile sînt întrerupte de so­
sirea instructoarelor Zamfira Hîcă
şi Adela Bărbuneanu. E ora stin­
gerii. Peste puţină vreme copiii
dorm.
Totul în preajma bătrînuiui cas­
de lumină, semn că cineva încă es­
te treaz. E sora de gardă care stă
de veghe la sănătatea copiilor a-
dormiţi.
PETRE FĂRCAŞIU
na realizări frumoase. Dorinţa mea de
n învăţa, de a acumula cît mai multe
cunoştinţe, a fost sesizată de către
anul 1950, am fost propus pentru
cursurile facultăţii muncitoreşti de pe
lîngă Institutul de mine din Timişoa­
ra.
Vestea trimiterii mele la institut m-a ide casă, palm batiste şi o bască.
bucurat nespus de mult. Vedeam cum
mi se îndeplineşte un vis din copilă­
lui că sfatul nostru democrat-popular
a creat posibilitatea ca fiecare om al
muncii dornic dc învăţătură, să poată
studia.
Despre condiţiile care mi s-au creat
la institut cred că este de prisos să
mai vorbesc. Tot timpul am avut bur­
să de ia întreprindere şi bursă de
merit. Banii pe care-i primeam îmi a-
jungeau şi pentru mine şi pentru în­
treţinerea familiei.
Ia Petroşani. Dc atunci lucrez din
nou la Ghelar. In munca mea de zi, cu
zi, nu precupeţesc nici un efort pentru
a face ca industria noastră siderur­
gică sa primească minereu tot mai
mult şi mai bun. In felul acesta, vreau
să mulţumesc partidului pentru tot ceea
mi-a dat, pentru înţelepciunea cu
care ne conduce pe noi, oamenii muncii
pe drumul unei vieţi tot mai lumi-
ncase.
FREDERICH P. MERA
inginer la I. M. Gheţar
m MommuA
IE E E
11 AUGUST 1961
PROGRAMUL 1: 6,30 Melodii popu­
lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicu­
lui : Urticaria ia copii; 8,00 Din pre­
sa de astăzi; 9,30 Prietena noastră
cartea: „Uzina vie" de Alexandru
Sahia | 10,45 Muzică uşoară j 11,40
Sîntece şi jocuri populare romîneşti;
13.05 ©oncert de estradă î, 15,10 @on-
cert popular,1 16,15 Vorbeşte Mosco­
va I; 18,30 Evocare literară: 70 de
ani de la moartea scriitorului clasic
ceh Jan Neruda; 19,05 Tribuna Ra­
dio ! 20,20 Noapte bună, copii: „Mai­
muţa judecător", poveste africană j
21,15 Jurnalul satelor» 22,30 Potpu­
riuri din operete; 23,00 Simfonia a
IlI-a tn Ia minor de Rachmaninov.
PROGRAMUL î l : 12,10 Din muzi­
ca popoarelor; 14,03 Muzică din opere
te ; 15,35 Actualitatea în ţările so
18.05 In întîmpinarca fazei republica
ne a concursului formaţiilor artistice
de amatori • 19,30 Teatru la microfon
22,00 Dansuri din opere i
filH ÎO gRIM Ci
11 AUGUST 1961
D EVA: Fii atentă bunicuţa!; Pe
jos spre rai; SIM E R IA : Drumul
spre înalta societate; HUNEDOARA:
Vikingii; PETROŞANI: Vaca şi
prizonierul; Cel patru de pe Moana;
ALBA 1ULIA: Strada Preeriilor:
Imagini ale unui trecut gtorios;
LONEA ; Setea : B R A D : Volga,
Volga; TEIUŞ; Portul fără apă;
HAŢEG : Palatul de cleştar ; ORĂŞ­
TIE: Telegrame; In pragul furtu­
nii; SE B E Ş: Volga, Volga; ZLAT-
NA: 'Alerg după o stea; IL IA : A-
lerg după o stea; APOLDVL DE
S U S ; Mîndrie,
Nr. 2061
PR® SPECI
pentru amil şcolar 1961 /1962
GRUPUL ŞCOLAR AL COMBINATULUI SIDERURGIC
'DIN HUNEDOARA, funcţionează cu următoarele trei tipuri de
kşcoli :
1. ŞCOALA PROFESIONALĂ DE UCENICI
2. ŞCOALA TEHNICĂ DE MUNCITORI CALIFICAŢI Şl
iŞCOALA TEHNICĂ PENTRU PERSONAL TEHNIC.
3. ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI.
1. ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
Pregăteşte muncitori calificaţi în specialităţile : furnale, o-
Uelării, laminoare, zidari şamotori, lăcătuşi mecanici, montatori
'ete.
DURATA STUDIILOR ESTE DE 3 ANI.
CONDIŢIILE DE ADMITERE:
— Absolvirea a 7 clase elementare.
— Vîrsta — între 16-18 ani împliniţi la 15 septembrie 1061
’pentru unele meserii, sau 14-16 ani pentru altele.
— Certificat medical.
înscrierile la examenul de admitere se tac între 10-30 au-
igust 1961, în zilele de lucru între orele 8-13 şi 16-19.
Cererile vor fi însoţite de următoarele acte:
— Certificat de naştere (copie legalizată de şcoala la care
>se înscrie).
— Certificatul de absolvire a 7 clase elementare (în origi-
'nal)
— Certificatul de sănătate eliberat de spitalul sau policli­
n ica în care să tie specificat rezultatul analizei sîngelui şi ale
' radioscopiei pulmonare. '
— Declaraţia tip din Gare să reiasă starea materială a pă ^
ginţilor sau a susţinătorilor legali ai candidatului.
Pentru cerere, certificatul de sănătate şi declaraţia tip,
'se pot cere imprimate de la secretariatul şcolii.
EXAMENUL DE ADAMTERE ARE LOC INTRE I Sl 10
SEPTEMBRIE 1961 ŞI SE VA DESFĂŞURA DUPĂ URMATO
RUL PROGRAM:
1-2 septembrie vizita medicală (eliminatorie)
3-4 septembrie probele scrise la limba romînă şi matema-
Itică
6-10 septembrie probele orale (limba romînă şi materna-
'tică).
Subiectele probelor scrise şi orale ale examenului de ad-
[mitere se stabilesc după programa analitică a claselor 5-7.
Cheltuielile de transport, cazare şi hrană, pe durata exa-
!menului, privesc pe candidaţi (cazarea şi hrana se asigură de
Icătre şcoală, contra cost).
ELEVII REUŞIŢI LA EXAMENUL DE ADMITERE
iSINT REPARTIZAT! LA MESERII IN FUNCŢIE DE VIRSTA
ŞI CONDIŢIA FIZICĂ A FIECĂRUI CANDIDAT. Ei vor adu-
1ce la intrarea în şcoală în mod obligatoriu, ce! puţin două pro-
isoape, două perechi ciorapi, două pijamale, una pereche papuci
Reprezentanţii legali ai candidaţilor reuşiţi la examenul de^
'admitere semnează, la înscrierea elevilor în şcoala profesio-.
¦nală. un contract cu întreprinderea tutelară (Combinatul si-c
'derurgic Hunedoara), prin care se obligă ca fiii lor să lucreze'
-cel puţin 3 ani la întreprinderea la care vor ti repartizaţi după 4
absolvire.
i 2. ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI CALIFICA]"! ^
Şl ŞCOALA TEHNICA DE PERSONAL TEHNIC
Pregăteşte personal tehnic şi muncitori calificaţi pentru
meserii a căror însuşire şi exercitare necesită o cultură gene­
rală mai ridicată. Candidaţii trebuie să tie absolvenţi de şcoa­
lă medie cu diplomă de maturitate.
PRIMIREA IN ŞCOALA TEHNICĂ PENTRU PERSO­
NAL TEHNIC SE FÂCE PE BAZA UNUI EXAMEN DE AD­
MITERE, în limita locurilor planificate.
Examenul de admitere este precedat de o vizită medicală
eliminatorie.
PRIMIREA IN ŞCOALA TEHNICĂ PENTRU MUNCI­
TORI CALIFICAŢI SE FACE FĂRĂ EXAA4EN DE ADMITE­
RE, în limita locurilor planificate, în ordinea mediilor obţi­
nute la examenul de maturitate.
înscrierile m şcoala tehnică se fac în lunile august şi
septembrie 1961 la sediul şcolii în baza unei cereri însoţite
de următoarele acte.:
— Certificat de naştere (copie legalizată de notariatul de
stat).
— Diplomă de maturitate (original)
— Certificat de sănătate de la policlinică.
ţ
— Declaraţia tip din care să rezulte starea materială a^
Icandidatului, a părinţilor sau susţinătorilor legali. ^ i
— Adeverinţă despre venitul anual al părinţilor sau a^
[reprezentanţilor legali (părinţi, tutore etc.). ş
Examenul de admitere are Iog în luna septembrie 1961.
3. ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI
Pentru şcoala tehnică de maiştri se lac propuneri de can-
(didaţi de către întreprinderi, în limita planului aprobat de Mi­
nisterul Metalurgiei şi Construcţiilor de maşini.
CANDIDAŢII TREBUIE SA FIE ABSOLVENŢI DE
'ŞCOALA PROFESIONALĂ cu un anumit stagiu în produc-
[ţie. Durata studiilor este de 3 ani. Elevii sînt scoşi din pro­
ducţie şi salarizaţi pe toată perioada de şcolarizare.
EXAMENUL DE ADMITERE ARE LOC IN LUNA SEP­
TEMBRIE 1961.
Alte informaţii privind admiterea în şcoală se pot cere zil-
inio între orele 13-15 de la secretariatul şcolii.
ADRESA ŞCOLII: Grupul şcolar al Combinatului side-
îrurgio „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, strada 23 August nr. 1
'O.M. Hunedoara, telefon 26.87.
*4—• /-nr**r
ANUNŢ
T . A . P . L . P E T R O Ş A N I^
anunţă publicul consumator că)
la L O N E A a d e s c h i s !
|pe lîngă restaurantul 3 0 „Cărbunele“}
_ O FRUMOASĂ — j
G R Ă D I N A D E VARÂf
unde se pot s ervi în p e rm a n e n tă jI[
d ife r ite p r e p a r a t e c u lin a re , deîji
G R Ă T A R şi s o rtim e n te de B Ă U T U R I|
«WuluJuJUkJ kJuiuJuiuJl.