Page 31 - 1961-08

Nr. » 1
JSu-i de ajuns să ai
animale /
' - (Urmare din pag. l-a).
sînt mal multe. In primul rînd tre­
buie arătat că munca în sectorul
Bcotehnlc al gospodăriei este de­
fectuos organizată. îngrijirea şi
hrănirea vacilor de lapte nu se face
‘ aşa cum prevăd regulile zootehni-
' ce, după un program judicios în­
tocmit. Nu s-au luat apoi măsuri
pentru permanentizarea îngrijitori­
lor mulgători, această muncă fiind
dată la intervale scurte pe seama
altor şi altor colectivişti. Trebuie
'arătat apoi că în această gospo­
dărie nu se aplică în practică prin­
cipiul cointeresării materiale, retri­ această privinţă. In momentul de
buirea îngrijitorilor-mulgători fă-
cîndu-se cu zile-muncă fixe şi nu
după producţie, fapt ce-i determină
să nu fie suficient de cointeresaţi
! in obţinerea unor producţii tot mai
j sporite de. lapte.
; In regiunea noastră există mulîe
gospodării agricole colective cu o
bogată experienţă în creşterea ani­
malelor. Organizaţia de partid.
!Consiliul de conducere ni gospo'
'dăriei din Şoimuş trebuie să înve­
ţe din experienţa acestora în or-
: ganizarea muncii în sectorul zoo­
tehnic. In acest scop, conducerea
!gospodăriei ar fi bine să trimită
! brigadierul zootehnic şi îngrijito­
rii -mulgători în schimb de experi­
enţă la gospodăriile fruntaşe în
creşterea animalelor,
r Gospodăria agricolă colectivă din
Şoimuş are condiţii bune de îngri-
şl brănlre a animalelor, dar a
!lipsit îndrumarea şi ajutorul zoo-
’telmlştilor. Sfatul popular raional
lila are datoria să trimită un zoo­
tehnist pentru a ajuta în mod con­
cret pe colectiviştii din Şoimuş.
. Faţă de situaţia existentă în sec­
torul zootehnic, colectiviştii din
Şoimuş vor trebui să tragă învă­
ţăminte serioase. Ei trebuie să în-
i •;
;(
Se încheiase luna. Rezultatele ob­
ţinute nu erau rele: 1.000 de tone
peste plan. De ce ne-o fi chemat in-
Îrimrul şef al sectorului? Şi de ce-o
i făcînd mutra asta încruntată?
Sabin Ghioancă, privi spre ortacii
din jur. Feţele tăcute ale minerilor
nu-i spuneau nimic. Pe semne că
nici ei nu ştiau.
— V-am chemat, să ne sfătuim
intr-o problemă, a rupt inginerul
tăcerea. Realizările din luna trecută
sînt bune. Dar avem şl o pată care
ne scade din prestigiu. Sectorul a
fost penalizat cu o Importanţă can­
titate de cărbune. Şl de la voi, to­
varăşe Ghioancă s-au tăiat 100 de
tone de cărbune. Aceasta se râs-
fringe asupra minei, asupra secto­
rul!•: asupra fiecărei brigăzi... Dar
mai iutii şi mai tntii se răsfrînge
Asupra economiei naţionale. Voi
sinteji de acord cu asta? Eşti de
acord tovarăşe Ghioancă? Iată de
ce v-am chemat: Să luăm toate mă­
surile ca în viitor să nu mai avem
penalizări pentru calitatea necores-
punzătoare a cărbunelui.
Ghioancă se întorsese în brigadă
cam plouat. Nu-i plăcuseră vorbele
inginerului. Mai ales, nu-i plăcuse
faptul că-l vizase direct. „Dar, a-
vea dreptate inginerul — gînde'a el.
Sigur că avea dreptate. Dacă stai
şt gîndeştl, cui dracii foloseşte pia­
tra asta pe care o dăm afară ames­
tecată cu cărbunele? Cheltuieli inu­
tile cu încărcarea, cu transportul
pe galerii, stricăciuni la instalaţiile
preparaţlei. Şi noi, care am dat a-
titea vagonete de cărbune ameste­
cat cu piatră... Avea dreptate ingi­
nerul. Meritam o spălălură mai
bună'“...
Brigadierul se oprise din vorbit
Şi se uita pe rînd la minerii din
schimbul de tăiere, care şedeau ca
pe ghimpi, care unde apucase, de-a-
lungul frontului de lucru. Ce vor
spune despre crilicUe aspre ce le fu­
ţde.agă că nu-i de ajuns să al ani­
male, că este necesar ca acestea
să iie bine îngrijite şi hrănite. Nu­
mai în acest fel vor putea obţine
de la ele producţii tot mai sporite
de lapte.
Nici creşterea păsărilor
să mi fie neglijată
In rr.&j unsul la chemare, colec­
tiviştii din Şoimuş se angajaseră
ca la fiecare 100 ha. teren culti­
vat cu plante cerealiere să creas­
că cîtc 100 păsări. Pînă în pre­
zent el n-au făcut însă nimic în
faţă gospodăria nu deţine nici mă­
car o pasăre deşi aici există con­
diţii din cele mai bune pentru a se
cieşte mai ales găini, raţe şi gîşte,
care ar putea aduce în fiecare an
gospodăriei însemnate venituri bă­
neşti. Motivul invocat de consiliul
de conducere al G.A.C. că nu sînt
create încă condiţii pentru adăpos-
tlrea păsărilor, nu poate justifica
cu nimic lipsa de preocupare faţă
de această ramură de producţie deo­
sebit de rentabilă. Din resurse lo­
cale se pot uşor amenaja coteţe
provizorii pentru 800-1.000 păsări şi
treptat, numai din veniturile reali­
zate, pot fi apoi construite adăpos­
turi moderne, din cărămidă.
Ar
Pînă la sfîrşitul anului mal sînt
încă aproape 5 luni. Timp sufi­
cient ca prin măsuri bine gîndite
să poată fi îndreptate lucrurile în
sectorul zootehnic al G.A.C. Şoi­
muş, să poată fi îndeplinite toate
angajamentele luate în întrecere.
Acest lucru presupune însă mai
multă preocupare, mai mult simţ de
răspundere' pentru dezvoltarea mul­
tilaterală a G.A.C.
VEDERE DIN UiUCANIUL DE AZI
seseră aduse? Care va sări primul
în sus, să se apere?
— Schimbul vostru este cel mai
mare, continuă el să le vorbească. De
voi, care lucraţi în schimbul de tăie­ canic la craţer:
re depinde în primul rînd calitatea
cărbunelui. In schimbul vostru se
hotărăşte soarta calităţii. V-am ară­
tat care este părerea conducerii sec­
torului. Voi ce ziceţi?
Şi se opri iar pentru o clipă aş-
teptînd parcă răspunsul pe loc. A-
poi continuă:
— Eu cred că putem să spălăm
această ruşine. Am citit în ziar că
la Teliuc minerii comunişti au luat
o Iniţiativă; „Nici un vagonet de
minereu rebutatl". Mă gîndesc că
şl noi am putea să ne propunem un
obiectiv asemănător in întrecere.
„Nici un vagonet de cărbune rebu-
tat pentru şist vizibili" — spre e-
xemplu. Ce părere aveţi?
— Iniţiativa minerilor de ta Te­
liuc poate fi aplicată şl la noi, a
spus Ion Sorescu. Schimbul nostru
poale să dea cărbune numai de ca­
litate bună. Şi iată cumj^ la plasa­
rea locurilor de muncă pe fîşie, să
se constale la începutul fiecărui şut
dacă există sau nu intercalaţii de
steril. Dacă există, să se pretindă
echipei respective ca la sfîrşitul şu­
tului să prezinte piatra clădită se­
parat în abataj. Şi mai propun ceva:
un om să se ocupe numai de alege­
rea şistului.
— Nea Sabine, s-a ridicat şi loan
Gandore — eu propun ca şi meca­
nicul de craţer să aibă sarcina de
a alege piatra. Şi să i se pună în
vedere ca atunci ciad observă piatră
mai multă pe bandă să oprească
toată instalaţia de transport.
Cuvintul lui Stiva Buruleanu, un
miner de nădejde din brigadă a fosl
scttri:
— Eu, îmi iau angajamentul ca,
din locul de muncă în care voi fi
plasai, să nu dau pe craţer nici o
bucată de piatră.
Secţia de Explorări geologice
din Certej îşi desfăşoară activi­
tatea în trei sectoare m ari: sec­
torul de explorări din Măgura,
cel de explorări şi prospecţiuni
din Hondol şi Săcărimb şi sec­
torul de foraj din Săcărimb.
Muncitorii, inginerii şi teh­
nicienii celor trei sectoare ob­
ţin importante rezultate în acti­
vitatea lor de pionieri ai viitoa­
relor galerii şi mine ce vor fi
date spre exploatare minerilor
din partea locului.
In grnf>'Hi FăferagnStJ'i
Localnicii şi împreună cu ei
excursioniştii cunosc că la Făie-
rag există un lac de toată fru­
museţea, situat intr-un cadru na­
tural, pitoresc. Puţini sînt însă
aceia care s-au gîndit că prin a-
propierea lacului se vor deschide
drumuri noi spre bogăţiile pă-
mîntului.
Sectorul Hondol-Săcărimb are
la Făierag un grup de mineri
harnici care, în luptă cu rocile
tari ale pămîntului, obţin fru­
moase rezultate pe care le în­
chină zilei de 23 August.
Brigada condusă de Andronic
Pisa de la înaintările manuale
a realizat planul pe luna iulie în
proporţie de 179 la sută, Iar cea a
lui Petru Bodrean, în proporţie
de 168 la sută.
La înaintările mecanice, briga­
da lui loan Ghicişan, formată
numai din 12 oameni, a avut o
realizare de 105,6 m l. în galerie
de 5,44 armat. Rezultatul bonsti-
. tuie un succes deosebit 'dacă se
ţine seama de condiţiile de mun­
că extrem de grele in acest sec­
tor, cit şl de numărul redus al
oamenilor din brigadă. Pentru
rezultatul obţinut, brigada Ud
loan Ghicişan a fost premială
din fondurile speciale ale între­
prinderii. ?•••. . -,i
Cei âe la •redeschideri
Brigăzile conduse de Constan­
tin Susan şi Vaslle Vătăman,
din sectorul Hondol-Săcărîmb,
FR4IHIIT ARI
La fel de scurt a fost şl cuvîntul neagră expusă în curtea minei nu­ Şeful schimbului de montare, Gheor­
comunistului Gheorghe Frinlea, me­
— Socotesc propunerea făcută
drept o sarcină şl mă angajez să
opresc craţerul ori de cile ori voi
observa că vine pe el piatră. Şi,
bineînţeles, nu voi lăsa să treacă
de mine nici un bulgăre de şist vi­
zibil.
Lui Sabin Ghioancă îi venea să-şi
îmbrăţişeze ortacii de bucurie. Nici
nu se aşteptase că ei vor primi în
felul acesta critica. A rezumat pro­
punerile făcute. Toate erau bune. A
mai făcut şi el cîteva: Şeful de
schimb să fie direct răspunzător de
calitatea cărbunelui din schimbul
său. Aceasta să fie sarcina lui prin­ din brigadă, despre hotărîrea luată, o scurtă discuţie cu minerii din
cipală, tot timpul-şutului.
Dar cu propunerea privitoare la
iniţiativă? Despre aceasta trebuie
să discute şi cu secretarul organiza­ umăr.
ţiei de bază. Poate că ea ar trebui
preluată nu de o brigadă ci de mai
multe, chiar de către toate brigăzile organizaţia de bază este străină de
de la mina Lupeni. Dar mai îritîi...
Să vedem cum se poate aplica în
practică.
A doua zi, minerii din brigada
lui Sabin Ghioancă au pornit la lu­
cru hotăriţi să realizeze ceea ce
şi-au propus. Despre iniţiativă nu
spuseseră însă nimănui nici un cu-
vînt. De ce să-şi ia un angajament
înainte de a-şi cunoaşte bine pute­
rile? Dacă nu reuşeau, ar fi rămas
din el numai zgomotul Ce ar fi
spus despre ei minerii din celelalte
brigăzi? Oamenii munceau fiecare
la locul său aşa cum se înjelebeseră.
După prima zi de muncă, şeful bri­
găzii a trecui pe la recepţie. Rezul­
tatele erau bune. Nici un vagonet
rebulat. In ziua următoare, la fel.
A treia, a patra, a cincea — tot aşa. totul ca ea să fie însuşită de către nu acordă atenţie calităţii cărbune­
Nici un vgonel rebutatl Pe tabla
DRU M U L SO C I A LIS MU LÜ1 pa<?- 3
l isînt cunoscute ca cele mai bune
la redeschideri. Brigada lui Siv
san lucrează la Hondol, cea a lui
Vătăman la Săcărimb.
In întrecerea pe iulie, pentru
locul cel mal bun, ambele brigăzi
au obţinut acelaşi r ..'.lat ce le
face cinste: o depăşire a planu­
lui cu 32 la sută.
La for?3j se dă- o luptă
aprigă
Dacă într-o zi de repaus faci
o excursie la Săcărimb, n-ai să
regreţi. De pe crestele împădurite
vei admira dealurile domoale ce
se pierd în cîmpia Mureşului, vei
vedea oraşele Deva şi Hunedoa­
ra, satele şi pămînturlte roditoa­
re ale colectiviştilor. Te vei bu­
cura.
A id la Săcărimb, unde mine­
rii dau lupta cu fronturile stin-
coase şi obţin succese de seamă
în întrecerea socialistă pentru
minereu de calitate, sondorii din
sectorul de foraj nu se lasă mai
prejos. Pe cele mal înalte creste,
pe locurile unde altădată arare­
ori străbălea picior de om, son­
dorii sînt prezenţi, cercetează cu
sonda măruntaiele coloşilor de
piatră.
O aprigă luptă pentru locul de
frunte se dă în sectorul foraj diri
Săcărimb între brigăzile conduse
de Glieorghs Sîrban, loan Hinţ
şl loan Leucă. Pe luna trecută în
frunte s-a situat brigada lui Sîr­ Miliţierie cubane făcînd exerciţii la tabăra de antrenament de la Havana creata în anul PW0.
ban avîncl o realizare de 163 la IN FOTO: La un curs organizat pentru miliţiene.
sută. Brigada lui Hinţ l-a ur­
mat îndeaproape, avînd o reali­
zare de 153 la sută, Iar cea a lui
Leucă s-a situat pe. docul III cu
o realizare a sarcinilor de plan
in proporţie de 146 la suia.
Angajamentul va fi
Succese in producţie la mina
depăşit
Secţia de explorări geologice
din Certej s-a angajat să reali­
zeze pînă la 23 August o eco­
nomie de 150.000 lei la preţui de
cost, din care 30.000 lei la lu­
crările de foraj şl 120.000 lei la ...... VO V
lucrările miniere.
dm febea
Din calculele făcute pînă acum, i
'conducerea secţiei este în mă- t
sură să comunice că angajamen- <
tul luat va fi realizat şl chiar de- .
păşit, datorită muncii entuziaste j
'ce-o desfăşoară colectivul de ,
7huncitori, Ingineri şi tehnicieni ,
din toate sectoarele de activitate 1
şi ca urmare a muncii tot mai .
bine organizate în cadrul echipe- \ Rezultatele întrecerii E c o n o m ii
lor şi brigăzilor de muncitori.
la preţul de cost
GH. LN
La întreprinderea minieră din !e-
bea, ca obiectiv de frunte în între­
Hotăriţi să întîmpine ziua de 23 tînd prin aceasta surpările, a reu­ cerea socialistă pe profesii este şl
August cu noi succese în muncă, şit să-şi realizeze sarcinile de plan realizarea de economii la preţul de
minerii din Ţebea desfăşoară tot în proporţie de 104,6 la sută. cost In acest scop, minerii şi-au
îndreptat atenţia îndeosebi, asupra
mai larg întrecerea socialistă pe La baza întrecerii socialiste pe
profesii, întrecere ce s-a extins în profesii, nu stă numai reali­
ultima vreme la toate sectoarele zarea şi depăşirea planului de pro­
ducţie, ci şi alţi indici ca produc­
productive. tivitatea muncii, reducerea preţu­ ridicării nivelului tehnic al produc­
In luna iulie, titlul de fruntaşă lui de cost, evitarea accidentelor ţiei, fapt ce a permis reduceri în-
I-a obţinut brigada nr. 8 condusă tehnice, realizarea de economii etc., semnate la consumul de material
de minerul Teodor Gherman, care la care de asemenea s-au obţinut lemnos, exploziv, energie electrică
utilizînd mal judicios timpul de etc.
muncă, executînd lucrările de sus­ rezultate din cele mal bune.
ţinere a abatajului la timp, evl- TEODOR MĂRUL) Printr-o mal bună plasare a 'gău­
rilor, îmbunătăţirea burajului şi re­
> miner ducerea timpului de mers în gol al
utilajelor, minerii au reuşit' ca în
Cărbune numai de bună calitate
cursul trimestrului II să reducă con­
Muncitorii, inginerii şi tehnicie­ de mineri la care se mai găsea sumurile de exploziv şi energie e-
nii de la întreprinderea minieră steril vizibil, precum şi pe vagone­ lectrică cu 13 la sută. Ca rezultat
Ţebep, depun toate eforturile pentru tarii care nu-1 alegeau. Ca urmare, al măsurilor luate, a scăzut preţul
a obţine noi şi însemnate succese
procentul de cenuşă în ultima vre­
U aWrf|i¦ apaWrufâe pe linia îndeplinirii planului de me a fost redus cu 3,13 la sută fa­ de cost al cărbunelui cu 3,69 la sută
producţie la toţi indicii, îmbunătă­ ţă de norma admisă, încasîndu-se faţă de cel planificat, ohţinîndu-şe
G. HOGAŞ In Munţii Neamţu­ ţirea calităţii cărbunelui şi scăde­ astfel o economie de peste 190.000
lui. Prefaţă şi note de G. G. rea preţului de cost. prin aceasta pînă acum, bonifica­ lei.
Ursu şi George Sanda („Biblio­
teca şcolarului”) nr. 14 Pentru a obţine numai cărbune ţii de peste 250.000 lei. VASILE NEAGOE
VASILE S1MON inginer
T. ARGHEZI Jocuri de copli-ver- de calitate, încă de la începutul tehnician
suri. Ilustraţii Clelia Ottone
anului, minerii din Ţebea au între­
T. CORNEŞIANU Exerciţii şi
jocuri cu bastoane. Ilustraţii de prins acţiunea de alegerea şistului Lucrări de investiţii
Zeno Dragomir vizibil nu numai în abataje, ci şi
ANCA LIVESCU Un copil ca tine. pe transportoare, la toate punctele încă din primele zile ale anu­ faţă de acum trei ani, cu 7 0001eî.
Ilustraţii de Draganovici M.
de încărcare-descărcare. Pentru evi­ lui, la întreprinderea minieră din Pînă în prezent planul la
RUSALIN MUREŞAN Cartea cu tarea amestecului de steril cti căr­ Ţebea au început lucrările pentru lucrările de investiţii miniere a
prieteni — poezii. Ilustraţii de bunele, Ia sectorul II, care execută deschiderea unui nou cîmp minier fost realizat în proporţie de 107 la
Gycxrgy Mihall lucrări de înaintare, s-a introdus şi extinderea exploatării în adînci sută.
metoda puşcării selective. me.
M. SIZOVA Mica balerină (Gă- La obţinerea rezultatelor amintite,
llna Ulanova)'. In romîneşte He Pentru îmbunătăţirea calităţii Preţurile de devize ale lucrărilor
Nadia şi Horia Lovinescu au fost considerabil reduse prin in­ o contribuţie valoroasă au adus-o
P. SPASOV Homarii albi —' po­ minerii din sectorul de pregătiri şi
vestiri. In romîneşte rde Vaslle
Chlrlţă şi Valentin Deşliu. cărbunelui, o contribuţie de seamă troducerea sistemului de susţinere deschideri ca : Pavel Pascu, Tedor
şi-a adus-o şî brigada artistică de semielastic şi cu inele de bolţari Mariş şi loan Boârteş.
agitaţie a întreprinderii, care prin în cîmpuri. Costul unui m.l. de lu­ (OAN TRIFAN
programele sale a criticat grupele crare minieră a scăzut anul acesta maistru miner
reieşiţi să nu mai aveţi nici-o pena­ bază a intensificat munca politică
lizare la calitate? in riadul minerilor din abataje, va­
— Ca şl al vostru, răspundea gonetarilor şl mecanicilor de cra­
Ghioancă. Ba, cred că ceva mai rău.
mele brigăzii nu mai apăruse de ghe Befean'u, nu se îndura să re­ tere. Din riadul celor mai buni din­
— Nu se poale! tre aceştia au fost recrutaţi noi a«
— Vino să vezi! gitatorl. Prin mijloacele muncii po­
vreo sâptămînă. Experienţa confir­ partizeze un om pentru alegerea Velec s-a dus într-una din zile în litice de masă minerii au fost în­
abatajul lui Ghioancă. S-a convins drumaţi să aleagă cu grijă piatra
mase că brigada poate să dea nu şistului. Schimbul lui, deşi dădea din cărbune şi s-o zidească în aba­
că avusese dreptate. S-a uitat cu a- taje. Prin agitaţia politică s-a mi­
numai cărbune mult dar şi de ca­ cărbune puţin, îl dădea şi pe acesta tenţie cum muncesc oamenii din bri­
gada lui Ghioancă. Cînd s-a îna­
litate bună. amestecat cu piatră. poiat la locul său de muncă, a po­ litat ca fiecare miner să cunoască
vestit celor din brigadă despre tot procentajul admis de cenuşă în căr­
Ghioancă a mers ta secretarul or­ Intre două schimburi in abataj, ce văzuse. Noi avem mai puţine
greutăţi decît cei din brigada lui
ganizaţiei de bază. l-a povestit des­ Beţeanu şi încă vreo cîţiva din Ghioancă, a spus Velec. Trebuie să bune precum şi rezultatele obţinute
obţinem şi noi rezultate ca şi ei... de schimbul din care face parte. S-a
pre scurta consfătuire cu comuniştii schimb au fost invitaţi într-o zi la reuşit astfel ca în sector să se dez­
La fel credea despre brigada lui volte o puternică opinie de masă
Ghioancă şi loan Popa. Ghioancă pentru îmbunătăţirea calităţii căr­
i-a propus un schimb de experienţă: bunelui. Cei mai îndărătnici au fost
despre rezultatele obţinute. schimbul de tăiere. A venit Popa în abatajul lui Ghioan­ traşi la răspundere şi trimişi la ban­
că. A mers apoi Ghioancă în aba­ da de la preparaţie să vadă cum se
Secretarul l-a bătut prieteneşte pe — Noi, cei din schimbul de tăiere, tajul lui Popa. alege ~,colo piatra neobservată în
abataje să-şi dea seama cite strică­
respectăm angajamentul luat. Voi — Ce procedee folosiţi voi? a în­ ciuni poate aduce instalaţiilor şistul
trebat Popa văzind că stratul în vizibil neales din cărbune.
— Măi Sabine, dar tu crezi că de ce nu-l respectaţi? Vreţi să faceţi care lucrează Ghioancă nu este mai
de ruşine întreaga brigadă — i-a bun decît cel in care lucrează el.
frămîntările voastre? Iată ce-i: i- luat din scurt Ghioancă. Văd că stratul este destul de mur­
dar la voi. Pină la un timp aţi a-
deea voastră este bună. Să preluăm — Am asistat la munca schim­ vut cele mai mari penalizări. Acum
aveţi cele mai bune rezultate în pri­
iniţiativa minerilor din Teliuc. Miine bului de tăiere şl la munca schim­ vinţa calităţii. Care este explicaţia?
vom avea o consfătuire de produc­ bului vostru de montare, a spus Ion — Explicaţia? Uite, şl ta voi in-
tercalaţia aceasta de steril poate şi
ţie pe sector. Am luat măsuri să se Răzor. In producţia dată de cei 40 trebuie să fie exploatată separat. Oa­ Lupta pentru cărbune de calitate
menii din echipă să aleagă fiecare a fost întărită şi prin numeroase
organizeze tocmai în scopul acesta. de oameni din schimbul de tăiere piatra. Şeful de schimb să răspun­ măsuri tehnice. S-a îmbunătăţit ilu­
dă direct de calitatea producţiei. La
Tu să arăţi ce aţi gîndit ş i cum aţi n-am observat nici un bulgăre de craţer, la rol, să fie oameni cu simţ minatul în abataje, podirea, apro­
de răspundere...
muncit voi. Să arăţi şl rezultatele piatră. Pe cînd la voi... Mi-e şi ru­
Popa i-a ascultat sfaturile. Tn
obţinute. Şi să susţii bine această şine să vă spunt scurt timp, lozinca „Nici un vago­ vizionarea cu materiale.
net de cărbune rebutat pentru şist
idee. Organizaţia de bază va face Alţi vorbitori au cerut ca cei care vizibil" a început să prindă viaţă şi Lozinca „Nici un vagonet de căr­
în abatajul său. bune rebutat pentru şist vizibil", ă
Ar
întregul colectiv al sectorului. lui, care nu aleg piatra vizibilă să devenit realitate pentru 'ntregul co­
Organizaţia de partid, comuniş­ lectiv. Şi in acelaşi timp minerii diri
...Minerii din sector primiseră cu fie sancţionaţi pe cale administrati­
interes iniţiativa brigăzii lui Sabin vă. tii din sector, au sprijinit cu căldurcţ sector continuă să dea cantităţi spo­
Ghioancă. Petre Spînu, loan Ghioan­ Beţeanu a înţeles... extinderea iniţiativei biigăzii lui rite de cărbune cocsificabil peste
plan. Angajamentul iniţial de a se
că, toţi şefii de brigăzi din sector — Faptele — ele o să arate angaja­ Sabin Ghioancă. La Indicaţia comi­ da în plus pînă la sfîrşitul anului
tetului de partid, organizaţia de 7.000 tone de cărbune, a fost înde­
s-au angajat să aplice această ini­ mentul nostru. Deocamdată nu mai plinii pină la 1 Mai. Cele 10.000
ţiativă la locurile lor de muncă, să spunem nimic.
lupte ca din abatajele sectorului să Şi faptele şi-au spus cuvîntul. In
nu pornească spre suprafaţă niciun brigadă n-au mai existat schimburi tone luate ca angajament suplimen­
tar sînt pe cale de a fi îndeplinite
vagonet cu şist vizibil. cate să tragă înapoi. Toţi membrii pînă la marea sărbătoare a elibe­
rării patriei. Mai departe...
Pentru brigada lui Sabin Ghioan­ brigăzii au început să lupte deopo­
că lupta pentru calitatea cărbunelui. trivă pentru cărbune de calitate,
abia începea. Ea e cea mai mare ir — Nu ne vom lăsa nici deciirh
brigadă de la mina Lupeni. Şi ari­ Rezultatele brigăzii Iul Ghioancă mai prejos! spunea tovarăşul Tră­
cit, să munceşti cu 90 de oameni în au început să trezească interesul iau Nanii, secretarul organizaţiei de
bază.
brigadă, şi să-i mobilizezi să lu­ brigăzilor din celelalte sectoare,
creze toţi ca unul, nu-i lucru toc­ loan Velec, care are dulapul de hai­
mai uşor. Unii din brigadă nu în­ ne alături de Ghioancă, îl întreba Şi vorbele sale au un fundament
solid: realizările frumoase obţinute
ţelegeau pe deplin importanţa luptei mereu pe acesta din urm ă:
pentru calitate, nu manifestau în­ — Măi Sabine, spune-mi şi mie pină acum.
credere deplină în măsurile luate. ce cărbune aveţi în panoul vostru de C. MAGDALIN