Page 33 - 1961-08

;0; : ,
A n u l X III. N r. 2062
I/CTfMmgTTOPSaBBPgUlffBFBTJaB
IN CENTRUL ATENŢIEI
NOASTRE — BUNA DESERVIRE
 POPULAŢIEI
Pezvoltarea
modernizarea re- SABIN BOTICI
ţelei de desfacere vicepreşedinte al Comitetului ne s-a mărit şi
a comerţului so­ executiv al Sfatului popular
cialist şi asigura­ regional — Hunedoara
rea bunei deser- —•
viri a cumpărătorilor prin aceste schimburi. Totodată, una din preo­
unităţi a fost şi este una din preo­ cupările conducerilor organizaţiilor
cupările noastre de seamă.
Reţeaua de desfacere cu amă­ rea cît mai atrăgătoare a mărfuri­
nuntul din regiune s-a mărit în lor, în care scop a fost organizat
ultimii 5 ani cu circa 170 unităţi chiar un concurs pe plan regional.
noi. Mare parte din unităţile co­
merciale au fost reprofilate şl
specializate. In acest scop au fost
alocate sume Importante din bu­
getul sfatului popular regional. Nu­
mai în cursul .anilor 1960-1961,
unităţile comerţului de stat au pri­
mit fonduri în valoare de peste 7
milioane lei. Aceasta a înlesnit în­
zestrarea unităţilor cu 190 agrega­
te frigorifice, cu mobilier nou şi cu
alte utilaje. Zeci de mii de lei au
fost alocaţi şi pentru executarea
lucrărilor de amenajare a unor uni­
tăţi comerciale ca magazinul de în­
călţăminte din oraşul Deva, ma­
gazinul metalo-chimic din Vulcan,
magazinul alimentar din Hunedoa­
ra, magazinul moto-sport din Pe­
troşani, restaurantul „Arieşul“ din
Ctigir şi altele. O preocupare a
noastră a fost şi îmbunătăţirea ba­
zei tehnico-materiale a comerţului
în pieţe. Astfel, în ultimul an s-au
¦făcut investiţii în valoare de aproa­
pe 1.000.000 lei pentru amenaja­
rea unei pieţe în oraşul Alba Iu-
11a, pentru construirea de gherete
şi confecţionarea de mese acope­
rite în pieţele din oraşele Brad,
Simeria, Vulcan, Lupeni. S-au pa­
vat de asemenea pieţele din Teiuş,
Hunedoara şi altele.
Nu este însă suficient să existe
doar magazine multe. Trebuie asi­ Ia cofetăria „Carpaţi“ din oraşul
gurată pe toate căile o bună apro­ Deva lipsesc diferite sortimente,
vizionare şi deservire a cumpără­ deşi acestea se găsesc din abun­
torilor. Acest lucru a fost realizat denţă în laborator. La restaurantul
în marea majoritate a unităţilor co­
merciale din regiunea noastră. La
Petroşani sînt numeroase magazine
unde există o deosebită grijă faţă
ide cumpărători. Intri, de exemplu,
în magazinul „Textila“ nr. 1. In-
tîlneşti aici vînzători atenţi, care-ţi cut vinovaţi de neaprovizionarea
recomandă mărfurile existente fără
grabă, cu dorinţa de a te servi cît
mal conştiincios. De asemenea în
magazinul de tricotaje din Deva
întîlneşti o bună aprovizionare şi
bună deservire. Gestionara se preo­
cupă îndeaproape nu numai de
aprovizionare ci şi de deservire. In
condica de sugestii sînt aprecieri
pozitive asupra activităţii desfăşu­
rate în acest magazin. La Deva.
Hunedoara, Alba Iulia etc. sînt
multe asemena magazine.
La ridicarea nivelului deservirii
pe o treaptă calitativ mai înaltă
â contribuit şi organizarea în mul­
te unităţi a brigăzilor de bună de­
servire. De asemenea s-a mărit nu­
mărul iirîtăfMor 'cu plata direct la
Imbrăţişînd iniţiativa „Nici un vagonet de cărbune rebutat", bri gada de mineri condusă de Alexan­
dru Musta — de la sectorul III al minei Lupeni, trimite la suprafaţă numai cărbune de calitate supe­
rioară.
IN FOTO: Un-schimb d in '‘brigadă, condus de minerul Gheorghe Ojutţ.
Hun«-
V in e r i 11 a u g u s t 1961
vînzător de la 49,
Ia 110. In regiu­
numărul unităţi­
lor care func­
ţionează cu două
comerciale a constituit-o prezenta­
A fi lucrător în comerţul socia­
list înseamnă a îndeplini o muncă
importantă, care presupune, în sta­
diul actual al dezvoltării comerţu­
lui, însuşirea unor temeinice cunoş­
tinţe de specialitate. Pentru a ajuta
pe lucrătorii din comerţ în această
direcţie, organizaţiile comerciale din
regiunea Hunedoara, au organizat
diferite cursuri de perfecţionare.
Numai în anul 1960 au funcţionat
11 asemenea cursuri, care au fost
frecventate de peste 300 lucrători
din comerţ. Ele au dat rezultate
bune în activitatea unităţilor co­
merciale.
De pildă, în trimestrul I al
acestui an s-a desfăcut un volum
de mărfuri care înregistrează o
creştere de 14 la sută faţă de pe­
rioada corespunzătoare a anului
1960. In acelaşi timp, cheltuielile
de circulaţie au fost simţitor redu­
se. La acelaşi rezultat au dus şi
schimburile de experienţă între uni­
tăţile comerciale organizate de sfa­
turile populare raionale şi orăşe­
neşti.
Nu poate fi însă trecut cu ve­
derea faptul qă în regiunea Hune­
doara mai sînt încă unităţi ale co­
merţului de stat şi cooperatist unde
deservirea consumatorilor este mult
sub nivelul cerinţelor. Nu rare ori
„Dunărea“ din acelaşi oraş se în-
tîmplă să lipsească uneori pînă şi
berea, deşi în repetate rînduri s-a
cerut conducerii să ia măsuri pen­
tru o bună aprovizionare. Fără în­
doială că dacă cei care s-au fă­
la timp a unităţilor respective ar fi
fost traşi la răspundere, s-ar fi pus
capăt cu mai multă operativitate
unor astfel de deficienţe.
Există de asemenea din păcate
şi unii gestionari şi vînzători care
nu dovedesc o comportare cores­
punzătoare faţă de cumpărători.
îmbunătăţirea activităţii comer­
ciale este strîns legată de măsurile
care trebuie luate pentru o mai ju­
dicioasă amplasare a reţelei de
desfacere. De asemenea, pînă în
momentul de faţă noi n-am reuşit
încă să asigurăm o suficient de
bună aprovizionare ,n cartierelor
mai îndepărtate ale oraşelor Pe-
(Coniituiare in pag. 3-a) Ȇ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
p a g in i 20 b a n i
HaBBgraECBBBagganaBcaBagagaBBMCTEeECTKmEMa^m^^^^m^m
Comunislul Gheorghe Jica de la secţia tălpuil-finisat a fabricii
„Ardeleana" din Alba Iulia, se numără lună de lună printre fruntaşii
în întrecerea socialistă. Produsele executate de el sînt de bună calitate.
IN FOTO: Gheorghe Jica la locul de muncă.
Toate forţele la efectuarea lucrărilor
agricole de vară
La G. A .C.
Bretea Itosnînă
Membrii gospodăriei agricole co­
lective din Bretea Romînă, raionul
Haţeg, nu precupeţesc nici un efort
pentru a executa la timp muncile
agricole de vară.
După ce au terminat secerişul, co­
lectiviştii de aici, organizaţi în e-
cliipe, au început transportul griu­
lui la arii şi treierişul. Folosind din
plin întreaga capacitate de lucru a
batozei, membrii gospodăriei agri­
cole colective din Bretea Romînă au
treierat pînă în prezent mai mult
de jumătate din recolta de grîu.
Au term inat
arăturile
In actuala campanie agricolă de
vară, colectiviştii din Daia Romînă,
raionul Sebeş, au muncit cu mult
spor. Ei au secerai cu forţe proprii
grîul de pe 1.000 ha. şi cu ajutorul
batozelor de la S.M.T. Miercurea
au treierat pînă în prezent recolta
de pe 600 ha.
Colectiviştii din Daia se îngrijesc
nu numai de soarta actualei recolte
ci şi de cea viitoare. In acest scop,
ei s-au preocupat intens de efec­
tuarea la timpul optim a arăturilor
de vară.
Pînă în prezent, la G.A.C. din
Daia au fost efectuate arături de
vară pe toate cele 666 ha. planifi­
cate.
a fost
îra m a g a z in află
Pentru strîngerea la timp şi fără
pierderi a recoltei de cereale, au
luptat zi de zi colectiviştii din Be-
riu, Sereca, Cristur şi Bîrcea Mică.
Bine organizaţi şi muncind cu în­
sufleţire ei au reuşit să termine cu
cîteva zile în urmă treierişul griu­
lui şi să înmagazineze recolta de pe
cele -194 ha. cultivate în toate patru
gospodăriile agricole colective a-
mintite mai sus. ‘
Paralel cu treierişul, colectiviştii
din Cristur, Bîrcea Mică şi Sereca,
au terminat şi arăturile de vară pe
toate suprafeţele oare necesită a-
ceastă lucrare.
Treierişul trebuie
intens ifecat
La gospodăriavagricolă colectivă
din Vinerea, raionul: Orăştie, sece^
rişul cerealelor păioase â. fost ter­
minat cu cîteva săptămîni în ur­
mă. Mai mult chiar, la această uni­
tate a fost treierat în întregime or­
zul de pe 21 ha. şi ovăzul de pe
9 ha.
Nu aceleaşi rezultate se obţin însă şi Herepeia. Ariile fiind pregătite,
la treierişul- griului. Datorită fap­
tului că batoza sosită de la S.M.T.
Orăştie se defecta mereu, în loc să
se realizeze zilnic 13.000—14.000
kg. boabe, ea nu treiera decît 3.000-
4.000 kg. Acest lucru a făcut ca pînă
la data de 9 august şă nu fie treie­
rată la această gospodărie decît re­
colta de pe 160 ha. din cele 300 cul­
tivate.
Conducerea S.M.T. Orăştie trebuie
să trimită colectiviştilor din Vine­
rea o batoză în bună stare de func­
ţionare, sau să o pună Ia punct pe
=308=
Prima semnătură
Muncitorul Nicolae Raţiu este
unul dintre cei mai activi cititori ai
bibliotecii comunale din Miercurea.
Nu trece o săptămînă să nu vizi­
teze biblioteca, de unde împrumută
cărţile nou apărute, care-1 ajută să-
şi îmbogăţească cunoştinţele.
Odată cu el au devenit cititori ai
bibliotecii toţi membrii familiei. Ră­
măsese neînscris în fişe doar Ni-
cuşor, care numai în acest an a
terminat clasa l-a elementară.
Cu toate acestea el, este nelip­
sit de la dimineţile de basme ţinute
la bibliotecă, deseori puţind fi vă­
zut povestind aiăturî de alţi copii
în căsuţa de poveşti amenajată în
sala de lectură.
Terminînd ciasa l-a, el a învăţat
să citească. Acum, nerăbdător, aş­
D isciiţie pe platforma furnalelor creaţii plastice
ooooow oooo
> Un grafic aflat pe platforma îmbunătăţirii reţelei de încărcare realul de Krivoi Rog. Prin elitni- 9
> furnalelor uzinei „Victoria" din ele.
\ Călan, anunţa lapidar: „Furnalul Pentru a cunoaşte mai bine mă­ la sută faţă de 4 la sută cît era
> nr. 1 —planul pe luna iulie a. c., surile luate în scopul reducerii de­ pînă la începutul anului, s-a obţi­
\ realizat în proporţie de 101,47 la clasatelor — continuă tovarăşul nut o îmbunătăţire simţitoare a ca­
\ sută. Furnalul nr. 2 — 101,61 la Pilly — să vă împărtăşim cîteva lităţii minereului.
\ sută".
S N-apucasem să citim tot ce era Descărcarea ambelor furnale în în acest'an se datoreşte şi felului
scris pe grafic şi lingă noi apăru aceeaşi oală de capacitate mărită, în care muncitorii noştri au ştiai 9
tehnicianul Nicolae Pilly.
— Avem rezultate bune in ce pri­ oală, îmbunătăţirea funcţionării la cursurile de ridicarea calificării, g
veşte îndeplinirea planului de pro­ cînlarelor de la încărcare (ceea ce la care participă cu regularitate o
ducţie pe luna iulie — ne spune face să se respecte cu stricteţe re­ circa 90 la sută din efectivul total g
el. Şi la calitate stăm bine. In pri- ţetele de încărcare) menţinera li­ al secţiei..
mul semestru din acest an decla­
satele au fost reduse la 1,62 la su­
tă, iar în luna iulie la 1,74, faţă
de 3 la sută cit prevede atigaja-
. meniul. ••
Aceste rezultate se datoresc en­
tuziasmului cu care a muncit întreg
colectivul,, măsurilor luate în ca­ ţelei de încărcare, în. anul acesta fontă din ce în ce mai bună.
zurile cînd s-au ivit deranjamente, s-a trecut la omogenizarea mine-
'^X>0<XF<X>90990<X>09900<^9<>0<99Q99:00909000< > ^990000^900090099< > i>0<.^99900C>9990C O^OO9 9 0
în tr e c e re a , fo r e s tie r ilo r Pe şantierele
Colectivele de muncitori, tehnici­ sebit la obţinerea acestor succese
eni şi ingineri de la întreprinderile au adus colectivele întreprinderilor de construcţii
forestiere din regiunea noastră des­ forestiere din Haţeg, Orăştie, Pe­
făşoară o susţinută întrecere în troşani şi Sebeş. Trebuie amintit Harnicii constructori de pe şan­
cinstea zilei de 23 August. Dato­ de asemenea că ‘ productivitatea tierele din regiunea noastră mun­
rită acestui lucru, s-a reuşit ca în muncii a crescut în aceeaşi peri­ cesc cu însufleţire pentru a întîm-
cele 7 luni ale anului, planul pro­ oadă cu 1,2 la sută. pina ziua de 23 August cu rezul­
ducţiei globale pe Direcţia regio­ tate deosebite. Atenţia lor este în­
nală a economiei forestiere să fie Rezultatele bune obţinute de dreptată nu numai spre îndeplini­
îndeplinit în proporţie de 107,5 la muncitorii forestieri se datoresc şi rea şi depăşirea planului de pro­
sută, iar planul producţiei marfă faptului că în acest an s-au intro; ducţie, ci şi spre realizarea unor
în proporţie de 108,4 la sută. Tot­ dus noi utilaje în procesul de pro­ lucrări de bună calitate.
odată în această perioadă au fost ducţie. Astfel, s-au instalat 6 funî-
date peste plan 3.100 m.c. lemn de culare tip „Mîneciu" şi 7 funicu- în numai 7 luni
mină din răşinoase, 2.200 m. c. lare tip „Wyssen“, s-au introdus 24
lemn de celuloză din răşinoase, noi fierăstraie mecanice „Drujba“ O bună parte din noile blocuri
2.000 m.c. buşteni de fag pentru şi 5 ferăstraîe electrice D.E.P. 1.000, de locuinţe care se construiesc în
gater, 1.200 m.c. buşteni de stejar regiunea noastră şă realizează din
pentru gater, .5.000 m.c. lemn de 4 circulare de tivit cheresteaua la fondurile sfatului ppoular regional,.
construcţie, 2.500 m. c. cherestea Constructorii de la T.R.C.H. care
ruşinoasă şi altele. Un aport deo­ I. F. Orăştie şi Sebeş, s-au con­ execută lucrările, depun eforturi
sporite pentru a întîmpina glorioa­
struit peste 20 km. drumuri auto sa aniversare a eliberării patriei cu
etc. . . . . . . .
succese deosebite în muncă. Astfel,
ei au reuşit ca în cele 7 luni care
au trecut să predea 547 aparta-»
mente, cu o suprafaţă locuibilă de
16.122 m.p.
' r—*(“7*/
Dintre aceste apartamente, majo­
S e ra tă lite ra ră berare". In cadrul acestei acţiuni, ritatea au fost construite la Că-
se va recita din versurile poeţi­ lan, Deva şi în alte localităţi.
Se realizează
Duminică 13 august, la clubul lor Tudor Arghezi, Mihai Beniuc,
angajamentul
muncitoresc al sindicatelor din Maria Banuş, Eugen . Jebeleanu,
Brigăzile de constructori din Hm
Deva, va avea loc operată lite­ Miiiu Dragomir etc., închinate nedoara se află într-o însufleţită
rară organizată de cercul literar marii sărbători, şi se vor audia întrecere. întregul colectiv este ho-
tărît să-şi respecte angajamentul
„Ion Slavici" din localitate. Cu cîntece patriotice ca: ,!Partidul luat de a preda oamenilor muncii
din localitate 530 apartamente fru­
acest prilej, tovărăşii Ana Şoit, meu", „Sub al păcii stindard", moase şi confortabile, pînă la sfîr-
şitul lunii august.
Irimie St'răuţ, Traian Filimon, „Cîntec pentru republică", „Mos­
Angajamentul va fi cu siguranţă
Vasile Dan, Nicolae Donovici şi cova roşie" şi altele. îndeplinit dacă ţinem cont de fap­
tul că pînă la 1 august au fost
alţi membri ai cercului vor cili C o n fe rin ţă predate 360 apartamente. In mo­
din creaţia lor literară închinată mentul de faţă se lucrează intens
Ia alte 6 blocuri cu 170 aparta­
zilei de 23 Augxfst. Zilele trecute, Societatea pentru mente care vor fi terminate înainte
de 23 August.
M o n t a j l i t e r a r - m u z i c a i Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii a
organizat la teatrul de vară din Pentru minerii
In cinstea zilei de 23 August, Deva expunerea unei conferinţe din Valea Jiului
ziua eliberării patriei de sub ju­ dedicată zborului în Cosmos a In majoritatea localităţilor din
Valea Jiului constructorii muncesc
gul fascist, biblioteca clubului maiorului sovietic Gherman Ste- cu entuziasm pentru a preda noi
„Siderurgistul" din Hunedoara panovici Titov. blocuri. La Petroşani, Vulcan, Lu­
pregăteşte un montaj literar-mu­ peni şi în alte localităţi se con­
zicai cu tema „17 ani de la Eli­ Conferinţa intitulată: „Cons­ struieşte' intens. In cinstea Zilei mi­
tructorii comunismului — cuceri- 1 nerului constructorii de aici au ra­
4 portat predarea de la începutul anu­
lorii Cosmosului", a fost e x p u s ă ^ lui a 300 apartamente. Ei însă nu
s-au oprit aici. Pînă la sfîrşitul
c în faţa unui public numeros de ] anului -mai au de predat încă 531!
apartamente. Constructorii sînt ho-
c către dr. Ioan Coda. a, profesor j tărîţi ca o marc parte din acesta
L apartamente să fie predate în cin­
L universitar din Timişoara. 1 stea zilei de 23 August.
L S p e c ta c o l m u z ic a l 1
i
L Vineri, 11 august, un ansam- -j
t blu artistic al Asociaţiei oame- ]
cea existentă, pentru a grăbi treie-ţ. fiilor de artă din R. P. Romînă j
m a i aRcitcme f e r a trişul.
t va prezenta la teatrul de vară ]
din Deva spectacolul muzical în j
t două acte intitulat „Melodii ne- 1
muritoare". 1
T
C
l La acest spectacol îşi vor da I
de lucru tl concursul Virginica Romanpv- -j
schi, artistă emerită,:Nae Roman, -j
............. t
La gospodăriile agricole colective i Bimbo Mărculescu, Cela Tătiă- Ţ
sescu, Nicolae Ţăranu, George j
de ¦pe, raza, .,c„om„unei Veţel ,s-a mun,,cit rl nHuanzuguarni,, Lili uDuusşeessccuu sşii uatliţli aarr-- j]
c"uU deosebita însufleţire la recolta- Uşti cunoscuţi. Textele progra- 1
r¦eeaa cerealelor paioase de pe cele 500 \ mului alcăiuile de V. Timus şi )
hna. cultivate cu aceste plante., Ga r, T- rai.an I.ancu, vor ffi. prezent.at,e i
de Sanda Ţăranu.
urm "t. a hărniciei dseeccearirşeulauorzdua-t^lj-
dowmă colectiviştii,
lui şi griului s-a terminat într-unr
timp relativ scurt în gospodăriile a-
gricole colective din Leşnic, Veţel
membrii acestor gospodării au trans­
portat la timp snopii şi cu ajutorul
batozelor au început treierişul. Dar,
din cauză că nu în toate unităţile’
de pe raza comunei Veţel s-a lucrat
intens, zi de zi, pînă la 9 august
a. c., aici nu a fost treierată decît
recolta de pe 200 ha.
Nesatisfăcător se desfăşoară în
comuna Veţel şi efectuarea arături­
lor de vară. Pînă la aceeaşi dată,
din cele 160 ha. planificate a se ara
nu s-au arat decît 80 ha.
tepta momentul să poată merge
singur la bibliotecă să împrumute
cărţile de poveşti îndrăgite.
Şi iată-1 în una din zile, cerînd
pentru acasă o carte de poveşti.
— Dar tu ştii să citeşti ? îl în­
trebă bibliotecara Solomon Elena.
Cuprins de emoţie, Nicuşor, luă
o carte de basme din raft şi începu
să citească. Aşa reuşi să convingă
uşor că de-acum poate să fie în­
scris şi el plinire cititorii biblio­
tecii.
Luptind pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de-al
Iar, după ce bibliotecara îi com­ IlI-lea Congres al partidului cu privire la construcţiile de locuinţe,
pletă fişa, îi spuse: muncitorii constructori realizează apartamente tot mal frumoase şl
mai confortabile.
— Ai grijă, să-ţi iscăleşti fru­
mos numele; aceasta este doar IN FOTOGRAFIE: Blocuri noi din oraşul Deva, dale recent în
prima ta semnătură... folosinţa oamenilor muticii.
M. VICTOR
ocoooooooo:.'
Recent, în oraşul Petroşani ă
narea corpurilor străine la circa 2 <> luat fiinţă un muzeu. Intre primele
acţiuni organizate în sălile acestei
noi unităţi culturale se numără şi
recenta expoziţie deschisă cu prile­
jul Ziiei minerului, din iniţiativa
dintre ele. Calitatea bună a foniei produsă biroului Comitetului orăşenesc de
partid Petroşani.
desulfurarea fontei cu sodă în să-şi însuşească materialul predat o In sălile muzeului sînt expuse
150 creaţii inspirate din viaţa mi­
nerilor Văii Jiului, din diferite ge­
nuri de artă, rodul unei îndelungi
O documentări a membrilor cenaclu­
nei temperaturi constante, mărirea Pe platformă, muncitorii execu­ lui artiştilor plastici din localitate
numărului de descărcări a furna­ tau pregătirile pentru a doua des­
lelor pe zi, de la 9 la 10 şi tempo­ cărcare a furnalelor. întrecerea şi a unui grup de creatori plastici
rar la 11 descărcări, reducerea la continua cu acelaşi entuziasm.
zero a ' turnării fontei în blocuri Furnaliştii sînt hotărîţi să trimită din Bucureşti.
mari — iată principalele măsuri.
zi de zi către turnătoriile din ţară g Expoziţia se bucură de un deo­
In ce priveşte îmbunătăţirea re­ sebit succes. Numai în primele 5
zile a fost vizitată de circa 6.000
oameni ai muncii din cuprinsul
I. D. Văii Jiului. R. BALŞAN