Page 35 - 1961-08
P. 35
Hr. 2062. DRUMUL SOCIALISMULUI pa?. 3
Meritul brigăzii D in e x p e rie n ţa c ă m in e lo r c u ltu ra Ie fru n ta ş e SECŢIA PENTRU COLECTA produselt 8GIL
REA Şl PRELUCRAREA ME SSMERîA /icatü
Cu cît’eva Iutii în urmă, comu găsit stupii principali ai cuptoa Ferae ie ecMete atractive, interesante din lapte
TALELOR — !. C. M. — pasteurizai :
nistul Ioati Horvath, şeful bri relor puşi pe axa lor. Brigada a Atragerea ţăranilor muncitori la nomică şi social-cuiturală a ţării în Este prezentat după aceea oraşul
HUNEDOARA APXEWSTeMIţATMÎMBUmiAT'
găzii de tineret de pe şantierul trecut apoi ta montarea anexelor manifestările culturale este condi anii regimului democrat-popular, Bucure ii, prin lecturi din scrierile Piaţa Libertăţii nr. 29
staţiei experimentale de cocs în care formează scheletul cuptoa ţionată în bună măsură de carac arătînd totodată şi perspectiva creş lui Ho a Liman, iar Bărăganul şi
brichete de la Călan, a fost che relor. De atunci, in fiecare lună, terul atractiv şi interesant al aces terii economice a ţării în următo Dobrogea, prin lecturile „Dobrogea
mat la biroul şefului de şantier. brigada de tineret condusă de co tor acţiuni. Ţinînd seamă de acest rii ani. de ieri“ de M. Sadoveanu, „Bala A N G A JE A ZA :
Aici i s-a adus la cunoştinţă că munistul Ioan Horvath a depă lucru, o serie de lucrători pe tă- Pornind „călătoria“ din Hune da tatălui cu patru feriori“ şi „Do un e c o n o m is i prin
în curînd vor începe lucrările şit sarcinile de plan cu 40—42 cipal financiar,
rîmul cultural au reuşit să orga doara, expunerea conferenţiarului brogea de azi“ — versuri de Gh. REMADE/AURT.CU5/FAPÂGBM
pentru turnarea fundaţiei la sta la sută. c o n d ifii respectarea
Acum, brigada de tineret mai nizeze noi forme de activitate, cu este complectată cu citirea cîtorva Dan etc.
ţia experimentală.
„Organizaţia de partid şi con are de executat numai cîteva lu un bogat conţinut educativ. Prin „Călătoria pe harta patriei a
ducerea şantierul :i s-au gîndit crări de finisaj: Zilele trecute am tre aceştia se numără şi cei din fost încheiată cu recitai ea „Iubeşte
că împreună cu brigada pe care stat de vorbă cu întreg colectivul ţara ta “' de M. Beniuc, prezerv tăi
brigăzii. Oamenii erau mulţumiţi colectivul căminului cultural şi al „C ă lă to rie pe h a rfă “ de tov. Zdrenghea Ioana.
o conduci, al fi cel mai indicat că şi-au dus la bun sfîrşit sar
pentru a executa lucrările de mon bibliotecii comunale din Petreşti,
cina încredinţată.
taj ale construc raionul Sebeş care de curînd în fragmente din scrierile lui Geo Bog- La desfăşurarea acestei acţiuni H C M nr. 1053|196 0 •T.l .
Unul din mem cinstea zilei de 23 August au or za, în care se ilustrează imaginea şi-au mai adus contribuţia ca citi
ţiei metalice. E brii brigăzii a ganizat la căminul cultural o „că nouă a oraşului siderurgiştilor de tori artistici tov. lancu Profira, doi d i s p e c e r i L SÎNT HRANITOARE l l
adevărat, a adău spus: „întreg pro lătorie pe hafta ţării“. astăzi. Breazu Maria şi lancu Vasile. condifii re s p e c ta Şi FOLOSITOARE ^
gat şeful de şan cesul tehnologic ORGANISMULUI S 'SE - —y - ,
Pentru a veni în sprijinul cămi Continuînd călătoria, conferenţia O dovadă că asemenea manifes rea H C M nr. GĂSESC 0E VÍN7ARE LA TOATE MAGAZI
tier — este o lu se va executa nelor culturale care au în plan or rul a enunţat o parte din Înfăptu tări sînt ati active, cu un bogat 1 0 5 3 )1 9 6 0 NELE Aumentare.coop DE CONSUM
crare destul de aici automat. De la intrarea căr ganizarea unor astfel de manifes irile din comuna Petreşti, pe care conţinut, e faptul că s-a bucurat de
pretenţioasă. Insă, tov. Ioan Du tări, prezentăm pe scurt desfăşu prezenţa a peste 200 de ţărani Şi IAPI-uri
mitru, maistrul şantierului îţi va bunelui, sosit din Valea Jiului
da 'toate indicaţiile, te va ajuta şi pînă la expedierea lui în for rarea „călătoriei" amintite. o întîlneşte pe traseu, arătînd că muncitori. Acesta este un exemplu
în permanenţă. Ce zici, pri mă de cocs, toiul se dirijează au
meşti tomat". Pornind de la concluzia că şi în comună există o gospodărie care poate servi ca îndrumar ac
Comunistul Ioan Horvath, care — Vedeţi coşul de fum al sta prin această formă pot populariza agricolă de stat, o gospodărie co tiviştilor culturali. Ei trebuie să
cunoaşte bine puterea de muncă ţiei ? — intră în vorbă un alt Directivele celui de-al III-lea Con lectivă în plină dezvoltare, o bi folosească în activitatea căminului --
gres al P.M.R. privind dezvoltarea bliotecă comunală, că s-au constru cultural sau al bibliotecii, tot mai
a brigăzii, a primit această nouă membru al brigăzii. A fost exe economiei noastre naţionale, orga it peste 100 de case noi, că cetă multe .acţiuni asemenea acestei „că ci© s$a8,it dl© p ap & aşl
nizatorii „călătoriei pe hartă“ din ţenii şi-au cumpărat peste 700 bi lătorii“.
sarcină cu însufleţire. „Eu îmi cutat cu 45 de zile înainte de ter Petreşti s-au oprit în mod special ciclete etc., toate acestea dovedind »»Prichindel" Alba lulia
VICTOR MUREŞAN
cunosc tinerii din brigadă — a men. ANUNŢA:
spus el. De aceea, mă angajez Pe o pancartă stă scris cu vop
să executăm această lucrare cu sea roşie: ,,Urmaţi exemplul bri asupra felului cum sînt oglindite creşterea nivelului de trai al oa îndrumător cuFuraE
cei puţin 10 zile înainte de ter găzii de fier -i-betonişti condu în literatura noastră o serie de menilor muncii.
men şi să fie de o bună calitate'’. să de Iov Paul Nagy care a dat Imagini din măreţele realizări ale m w ß ß m m i. m
Zeci de tone de construcţii me coşul de fum cu 45 zile înaintea construcţiei socialiste. Vorbind în continuare despre Un concurs pentru ocuparea unui
talice au început să sosească pe termenului fixat t". dezvoltarea: oraşului Sebeş expune p o st de actor m înaitor, ce va avea toc
şantier. Tov. Ioan Tîrziu, şeful La deschiderea cortinei, pe fun rea a fost complectată de prezen în ziua de 22 august 1961 orele 8, la
depozitului, a avut in centrul • însufleţiţi de exemplul ortaci dalul scenei a fost expusă o hartă tarea unui cîntec popular german sediul teatrului.
preocupării sale aprovizionarea lor lui Paul Nagy, membrii bri a Republicii Populare Romîne, con
local şi a cîtorva cîntece populare
cu materialele necesare a brigăzii găzii de tinerei condusă de co
de tineret. Dar, la început, treaba
nu prea mergea. Ba lipsea o par munistul Ioan Horvath s-au stră fecţionată special pentru această romîneşti, simbol al înfrăţirii oa 12 AUGUST 1961
te din documentaţie, ba unele duit să nu rămînă mai prejos.
temă. Pe hartă eră marcat traseul menilor muncii romîni cu cei rde PROGRAMUL I : 6,10 Muzică
Cuptoarele şi celelalte schelării călătoriei : Hunedoara, Sebeş, Bra naţionalitate germană. populară romînească; 7,30 Sfatul
şov, Bucureşti, Constanţa. medicului: Despre ameţeli; 8,00
piese veneau greşit confecţiona slau mărturie a muncii neobosite Vorbind despre oraşul Bra’şov, Din presa de astăzi; 9,50 Concert Condifiuni obligatorii *
a acestei brigăzi. Pe scenă se afla şi un grup de tov. Irimle Maria a citit apoi cî de muzică uşoară; 11,03 Melodii
te şi necesitau modificări. recitatori, cititori artistici, soliste
N. NEGRU
C u. toate acestea, luna mal a Absolvent al unei şcoli medii cu
exam en de m aturitate.
vocale şi un conferenţiar. teva pagini din reportajele lui Tra populare romîneşti; 12,20 Album
Conferenţiarul — prof. Zdren- ían Coşovei, cu referire la Uzinele sportiv ; 13,05 Solişti şi formaţii
ghea Vasile — a făcut o scurtă 'de tractoare „Ernest Thălman“ din de muzică uşoară din ţări prietene; r - » \ r » r* /—«/—» r*v
expunere privind dezvoltarea eco- această localitate. 14,30 Muzică de estradă. 15,10 Din
cele mai bune programe alcătuite
de ascultători; 15,45 Emisiune li [ întreprinderea „Industrie C eraiiea“
terară; 16,15 Vorbeşte Moscova !;
In centru! atenţiei noastre — 17,15 Frumuseţile patriei în crea L fab rică de produse !refractare din ]
t ţia de muzică uşoară romînească;
buna deservire a populaţiei 17,50 Ştiinţa în slujba păcii; 19,05 [ comuna Baru Mare* raionul Hafeg, ]
Scrisori din ţară; 20,30 Ce e nou
(U rm are din pag. l-a ) na, bucătărie de bloc, restaurant cu în librării; 22,30 Muzică de dans. Cregiunea Hunedoara* ]
autodeservire etc. Comitetul execu
troşar.i, Deva, Căian, cît şi a cen tiv a cerut organizaţiilor comercia PROGRAMUL II: 12,30 Din [ A J^G Â JE Â Z A IM E IM A T s j
trelor miniere Zlatna, Săcărîmb, le să ia măsuri pentru a ţine în folclorul popoarelor; 14,03 Din me
Haneş, Almaş etc. Comitetul exe fiecare trimestru consfătuiri cu con lodiile compozitorilor sovietici de l ® > ingineri chimişti — specialitatea chimia sO
cutiv al Sfatului popular al regîu- sumatorii pentru a cunoaşte mai muzică uşoară;' 16,15 Muzică popu
nu Hunedoara a analizat activita bine cererea de consum. Pentru a lară din R.P.D. Coreeană; 17,00 t '1
tea economico-financiară a organi se evita pătrunderea în reţeaua cu Din cele mai bune programe mu
zaţiilor comerciale şi a luat o se amănuntul a unor mărfuri ¦necores zicale alcătuite de ascultători; 17,30 Cr[te h n o lo g ia m a te ria le lo r de c o n s tru c ţ¦ii ; 1J
rie de măsuri. Acestea se referă punzătoare din punct de vedere ca Carnet de reporter: 19,30 Pe teme [ Un inginer e le c tr o — mecanic ;
la construcţia de noi spaţii comer litativ, s-a trecut Ia o mai justă internaţionale; 20,20 Noapte bună, t
ciale în oraşele şl cartierele munci selecţionare a membrilor comisiilor copii: „Săracul şi porumbiţa" —
toreşti unde reţeaua este Insuficien de recepţie şi instruirea acestora. poveste populară coreeană; 21,10 Un m aistru p ro d u se r e f r a c t a r e .
tă, asigurarea bazei tehnico-mate- Muzică de dans; 21,45 Album ar
riale, organizarea unor schimburi De asemenea a fost organizat un tistic; 22,28 Trio în do major de C
de experienţă între lucrătorii dfn colectiv format din lucrători ai Brahms; 23,15 Muzică de dans. l D o r ito r ii se v o r a d re s a c e n trii d iv e rs e tn fo r -
magazine pentru extinderea noilor aparatului secţiunii comerciale a c
forme de deservire, a unor consfă sfatului popular regional şi lucră 12 AUGUST 1961 tm a ţiî la a d re s a de m a i sus.
tuiri cu consumatorii şl a unor noi tori din comerţ, care studiază po DEVA: Fii atentă, bunicuţo /;
cursuri de calificare a cadrelor din sibilităţile de îmbunătăţire a apro Prichindelul; SIM ERIA: Drumul ¦tuufuJuJWuJ i
comerţ. Astfel în acest an se vor vizionării populaţiei cu un sorti spre înalta societate; HUNEDOARA:
da în folosinţă 39 nof unităţi co ment bogat1de mărfuri de calitate Vikingii; PETROŞANI: Vaca şl , V 'W V W W v.
merciale, se vor procura şi in superioară, cît şi posibilităţile ri prizonierul; Cel patru de pe Moana;
Muncitorii tîmplari Gheorghe Şlef şl Ion Stoia din cadrul între- stala încă 60 agregate frigorifice, dicării deservirii pe o treaptă mai ALBA lULlA: Strada Preerillor: ANUNŢ
| prinderii de industrie locală „Horia " din Alba tulia, secţia mobilă-fini- se vor deschide noi magazine ali înaltă. Imagini ale unul trecui glorios';
| saj, execută lucrări de calitate su perioară. mentare eu autodeservire, se va LO N EA¦ Setea-. BRAD: Volga, întreprinderea de electricitate
extinde în sectorul de produse in Ne exprimăm convingerea că lu Volga; TEIUŞ: Portul fără apă; Sibiu
IN FOTOGRAFIE: Muncitorii tîmplari Gheorghe Ştef şl Ion Stoia dustriale expunerea deschisă a pro crătorii dîn unităţile comerţului de HAŢEG : Palatul de cleştar; OPAŞ
1 la locul de muncă. duselor, creînd .posibilităţi mai mari stat şi cooperatist din oraşele şi TIE: Telegrame; In pragul furtu
cumpărătorilor de a-şi alege sor satele regiunii noastre, sprijiniţi nii ; SEBEŞ : Volga, Volga; ZLAT
= sa; timentele solicitate* în prezent se mai mult de către sfaturile popu NA : Alerg după. o ste a ; IL1A : A-
studiază posibilităţile de speciali lare, îndrumaţi îndeaproape de or lerg după o stea; APOLDUL DE
CAUŢI APAMUTE zare a unor noi unităţi de alimen ganele de partid, îşi vor îmbună S U S : Mîndrie. ie ^ ie c u I A :
taţie publică ca îacto-bar, gospodi tăţi continuu sfilul de muncă spre
I* a obţine în activitatea lor viitoare *— Reparaţii capitale, mijlocii şl curente Ia orice tip şi mărime!
C. GHIR1ŢA: Castelul fetei în alb 376 pag. — 6,95 lei; 12,50 (carto- rezultate şi mal bune. 'de transformatori de putere şi electromotoare.
(A- doua aventură a Gireşerilor). Edi- nat). - - Modificări a caracteristicilor transformatorilor de putere şl<
. electromotoare.
ţin a ll.-a. ELENA MATAS A G în fe c u i Bistriţei
— Repr-aţti capitale, mijlocii şi curente la orice li de separatori.
380 pag. — 7,75 lei; 13,70 lei (car- — Legende şi povestirii ilustraţii: de !întrerupători şl comutatori electrici, dli>j,uzi’:/e mecanice de reancla-
sare (U.G.PJ.
tonal) Mareei Chirnoagă.
¦— Recondîţîonare fizică (uscare, filtrare, centrifugare) a uleiului*
V. K'ERNBACH): Luntrea sublimă— 192 pag. — 5,60 lei; 9,10 lei (car-
evwate fantastică tonat).
de transformator cu Instalaţie fixă şi mobilă.
De pe Colinele lui Lenin., de. la e- M oscova—oraşul în care prezentul necesar realizării unei maşini să — Verificarea- mijloacelor de protecţia muncii din Instalaţii elec
| tajui 28 al corpului principal al U- trice (mănuşi dleleclrlce, ştăngl efd.).
j r.iversităţii Lomonosov, zăreşti pînă fie redus aproape la jumătate faţă
; departe profilul marii capitale, in Informaţii se pot primi zilnic între orele 7-12 îa telefon 9680 sau ’
' speriat noile cdriice ale- Moscovei. de trecut" —• ne spune şeful seţjei
>în scris pe adresa : Întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzl-<
’Am admirat panorama Moscovei im- se interpătrunde cu viitorul de montaf. Şl acest proces este în ‘ neî nr. 8.
tr-o dimineaţă de început de M ie.
O văzusem eu doi ani îh urmă. din necontenită desăvîrşire.
ccelaşi loc.. Aer n ea ne apărea mult
întregită. Alături de cartierul de In marile magazine ale Moscovei,
sud-ve.it>’ai ora •ilui construit pen
tru 490.000 de locuitori: avem în derne- din oţel şt sticlă expuse aci comuniste". Acesta este angajamen jutat-o să ajungă la nivelul celor la giganticul Gum, în gastronomu-
ff noul carfîer de sud-est care ijt înfăţişează imaginea Moscovei tul eu care cel 12.000 de muncitori fruntaşe. Dar tovarăşei Zaiţeva nu-l
peste patru- -!f va avew şl el 80Q'.0®0 întîmpinâ cel de-al XXII-lea Con place să vorbească despre meritele rile arhipline de produse alimentare i
metri pătraţi de suprafaţă clădită. dhrtr-un viitor apropiat, cină capi gres al P.C.U.S. el. Ne povesteşte despre munca sec
tala Uniunii Sovietice va deveni u- ţiei, despre procesele de producţie, şi, în special, în noile magazine
1'Astăzi în Mo-cova noul îţi apare nul din cele mai moderne oraşe ale Dacă veţi vizita uzina noastră despre1tovarăşa ei de muncă Tamara
pretutindeni. De o ' de pe colinele lumii. în 1965 veţi vedea că ea este în în Kurokina, ale cărei angajamente în specializate — construite în cartier ANUNŢ \
lui Lenin av perspectiva vastului te tregime automatizată", ne spune cu cinstea Congresului au constituit un
ritoriu pe care nu peste multă vre E deajuns să Ieşi pe marile bule îndreptăţită mîndrie şeful direcţiei exemplu pentru întreaga brigadă. rele de locuinţe — ne-am putut da 1
me se va construi Expoziţia univer varde, să treci pe podurile Mosco Informaţiilor tehnice, inginerul Sa- Şcoala profesionala de ucenici Gura-Barza, tace înscrieri>
sală-dîn [967. Lucrările pregătitoare vei, prin noile pasaje subterane ca dovnikov. Dar procesul de mecani — ,Lper să termin planul anual seama de creşterea neîncetată a
re au fost construite în ultimele zare al uzinei este strîns legat de pînă la 16 octombrie, ne spune to bunăstării oamenilor sovietici Bel
au şi început. Ne imaginăm cum luni şi care uşurează in mod înalta calificare pe care o dobîndeşte varăşa Kurokina, să măresc pro
vor arăla pavtlloa ele ultramoderne, simţitor circulaţia, să te contopeşti fiecare muncitor. Aproape flecare al ductivitatea muncii cu 30 ta sulă şugul de produse, varietatea lorP L pentru anul 1961 rl 962 în anul I, pentru următoarele meserii:)
ale căror machete au şl fost expuse cu ritmul ei tumultuos ca să-ţi dai treilea om din uzina noastră itudia- (o sarcină foarte grea remarcă In
la Moscova, şi în care va fi demons seama de rapiditatea cu care se ginerul îasinovski care ne însoţeşte preocuparea neîncetată de îmbună t — MECANICI PE MINA J
transformă oraşul. C u Trenul prieteniei prin uzină), să închei cu note bune
trai tot ce omenirea a creat mai de primul an ta cursul tehnic, să-mi tăţire a calîlăţti mărfurilor, prezen
seamă în deceniul nostru. Am tniirziat in faţa clădirii albe în U .R .S.S.
a Sovietului Suprem. Aici, alături organizez cu folos timpul liber şi tarea tor aBăgătoare, toate laolaltă C — ELECTRICIENI DE MINA /|
j1 Noul apare şi în felul în care se de biroul modest unde litera Lenln, ză. Pe Ungă uzină funcţionează un să Itierez 40 de ore de muncă vo ^
’construieşte la Moscova. Pretutin din Sala mare a sovietelor au por institut de perfecţionare tehnică. In luntară pentru a înfrumuseţa gră arată cum se traduc în viaţă hotă- C
deni se lucrează numai din prefa nit de nenumărate ori în lumea în fiecare an el dă 80— 100 noi cadre dina din Jurul secţiei". l — MINERI
bricate care sînt aduse cu ajutorul treagă propuneri pentru întărirea pă tehnice. Dar să revenim la angaja ririle P.C.U.S. şt guvernului sovie
cii şt colaborării între popoare. In ul mentele în cinstea congresului Pri Ş i acesta este un simptom al
unor transportoare speciale de la timele luni a fost construită alături mele rezultate sînt vizibile: patru noului, un exemplu at felului îh care tic de a ajunge lin urmă şl a în
i,fabricile de case" pentru a fi doar o nouă şi uriaşă Sală a congreselor. secţii, 65 de brigăzi, 120 de mun prezentul se împleteşte în mod ar
asamblate. Re şantierul de locuinţe Ea este în momentul de faţă în faza citori au şl primit înaltul titlu de monios cu viitorul, al i dispariţiei trece din. punct de vedere al pro Durata de şcolarizare 3 ani. ^
de ta Ostankino am văzut cum me finisării şi ta 12 octombrie va găz secţii, brigăzi şi fruntaşi ai mun graniţelor dintre azi şl mîine pe
canizarea construcţiilor face un pas dui cel de-al XXII-lea Congres al cii comuniste. care o sesizezi peste tot în Uniunea ducţiei şl consumului pe cap de lo i
‘mac departe. Aci se d o sesc şl e- Partidului — eveniment de însem Sovietică. L
iemente de fundaţie integrai pre nătate istorică în viaţa poporului ,L ă facem cunoştinţă şi cu unul cuitor cele mal dezvoltate ţări ca Pentru meseria de mecanici ş| electricieni de mină se pri-Î
fabricate. Pe un alt şantier am cons sovietic. De pe acum viaţa Mosco din oamenii care contribuie la ob De altfel vizita în halele uzinei
tatat că panourile din beton care ţinerea acestor rezultate: tovarăşa îţi dă pretutindeni aceeaşi senza pitaliste. Lmesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de 15 ani, iar^
alcătuiesc pereţii vin din fabrică vei, ea şi a întregii Uniuni Sovie Anlka Nikitina Zaiţeva. Recent ea ţie. Iată, de pildă, noua secţie au
’cu finisajul Interior şi exterior gata. a primit la Prezidiul Sovietului. Su tomatizată de vopsire a autoturisme Este greu ca în numai patru zile
tice, este dominată de acest impor prem al U.RS.S. înalta distincţie lor. La masa de comandă — un sin
'La pavilionul construcţiilor de la „Ordinul Lertin". Conducătoarea li gur om. Un sistem de fotoetemenie să cuprinzi întreaga diversitate a L pentru mineri, absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă d e)
tant exenimeni. nei brigăzi a muncii comuniste, Zai semnalează momentul cînd maşina
expoziţia unională a realizărilor e- ţeva — după exemplul Valentinei a ajuns în ţaţa aparatelor de vopsit capitalei sovietice. Dar chiar şi in
’conomiei naţionale a V.R.S.S. ca Am avut prilejul să vizităm la şt declanşează fiecare operaţie în
Gaganova — a preluat de curînd parte. Un sistem complex de sem acest răstimp scurt, datorită ajuto 1 16 ani. \
peţi o imagine de sinteză asupra Moscova una din marile uzine ale o brigadă rămasă în urmă şi a a- nalizare anunţă la panoul de coman rului deosebit de care ne-am bucu
nrtn^ -tfn. Program de construcţii dă otice defecţiune ivită in proce lî
capitalei sovietice, uzina de auto sul de producţie. „Procesul de ne
care se deslăsoară în capitala Uni contenită mecanizare şl automati rat atit în mod oficial cît şl din par ( Înscrierile pentru concursul de admitere vor avea loc la se--)
unii Sovietice. mobile care fabrică autoturismele zare a producţiei a făcut ca timpul
tea a sute de oameni simpli, am pu Ldlul şcolii, între 15-30 august 1961, Iar examenul de admitere?
Machetele noilor clădiri uttranlo- „Moskvîă”, vestite în lumea în
tut vedea foarte multe. Simplitatea [„ <
treagă. şl modestia acestor oameni noi, chi ^va începe la data de 1 septembrie 19&1, «
„Să luptăm pentru' a transforma pul firesc în care s-au împrietenit ( .• 4
cil membrii grupului nostru, au cu Pentru meseria de mineri se asigură cantină- şi internat,«
uzina noastră într-a uzină a muncii
cerit toate inimile. Veniţi în nume Liar pentru meseriite de mecanici $J electricieni de mină, nu-?
le prieteniei romino-sovietice, am
fost înconjuraţi pretutindeni de prie Lmai cantina.
tenia sovieto-romînă. Şi aceasta, in
modul cel mai concret şt mai spon C Actele necesare la înscrie r e :
— Certificat de absolvire (original).
tan care' se poate închipui.
Şi dnd pe peronul gării din Mos
cova în sunetele¦fanfarei ne-am luat
rămas bun cu multă căldură de lu — Extras de naştere (copie legalizată).
gazdele noastre sovietice, flecare din
noi a simţit că a lăsat a parte din — Adeverinţă de starea materială a părinţilor.
inima să aci,. în marea patrie a co — Certificat medical.
munismului.
F. ANTIP
h MANEA