Page 38 - 1961-08

DfcP 2
C o p iii v o r în v ă fa
îia ş c o a lă , n o u ă
In toamna anului trecut, Comite-
tul comunal de partid din Bu­
ruiene, a hotărî! într-o şedinţă de
comitet construirea unei şcoli de 7
ani, la realizarea căreia să partici­
pe şi cetăţenii. Cînd au aflat cetă­
ţenii au fost bucuroşi mai ales că
în aceiaşi timp se mal construiesc
'pa raza comunei o şcoală de 7 ani
la Sulighete, o şcoală de 4 ani şl
cămin cultural la Fizeş şi una^ de
4 ani la Fornădia. în adunările
populare pentru votarea contribu­
ţiei voluntare sătenii şi-au spus răs­ din Buruiene n-a văzut la muncă
picat cuvin tul :
— Să începem de urgenţă construi
ţia şcolii. Avem posibilităţi. Ma­
joritatea lucrărilor le vom executa
prin muncă voluntară.
Aşa gîndeaii cetăţenii din Buru­
iene Otilia Mangu şi Maria Me­
sa, ştiau că în acest an copiii lor
vor fi în clasa V-a şi de., me­
rită să înveţe în şcoală nouă. Ni-
cclae Moţ, un om mal în vîrsîă
nu are copil de şcoală. Totuşi şi-a
spus şi el părerea :
— Dacă eu n-am avut parte de
b şcoală cum trebuie, atunci de ce
să nu înveţe în condiţii bune copiii
'de azi ? — spunea uneori Nicolae
Moţ.
Şi la fel ca el gîndeau şi Nico-
lac Dobrei, Rozalia Bodea, Traian
Bodea, Nicolae Petrlc şi mulţi al­
to
Cele discutate în adunările popu­
lare n-au rămas vorbe goale. Oa­
NOTA
Un m ed icam en t n ecesar
De trei zile, tov. Bucaciu Vic­
toria căuta în farmaciile din Sime-
rla injecţii de „Anteflbrln" şi „Vi­
tamina B complex“ pentru soţul ei,
pensionar C.F.R., bolnav de hi­
pertensiune. De fiecare dată 1 se
răspundea, însă :
— N-avem ! Veniţi mîine...
Şi asta în timp ce la Centro-
larm Deva. ir>°%v8).mentBÎ solicitat
t,
Constructorii de drumuri
s înşiruiţi ipe io lungime de cîţiva
kilometri, oamenii muncesc de zor.
Toate zgomotele -.chiar şi cele pro­
vocate de dinamitele care mancă
siinci întregi în aer, se pierd in ,a- dezvoltarea căilor de transport fo­
ceastă vale ocrotită de doi versanţi
masivi. Şeful şantierului vorbeşte
despre frumuseţea locurilor şi hăr­
nicia oamenilor.
— Valea asta se îngustează tot
mai mult. Dar pe ea şi mai ales pe
firul apel poţi ajunge pînă sus la
muntele Şurianul şl lacul Iezer.
— L tare frumos pe aici, inter­
veni dirigintele de şantier. Mal a-
les cînd s-o :găta drumul forestier
o să fie .o minunăţie.
Mergeam cu cei doi oameni pe
rdmmul forestier care nu se despar­
te nici un moment de Rîul Mare,
drum construit de el în acest .an.
rÂicl, pe acest şantier, lucrează con­ lui P-ătru ele. InSiâ de !ce ,-construc­ Un nou flă că u pe şa n tie r
structorii de drumuri forestiere, ai
întreprinderii de construcţii din
‘Cluj. .
Călăuzifî de acelaşi gind
Directivele celui de al LII-tea
'Congres al P.M.R. au pus în faţa
muncitorilor forestieri sarcini deo­
sebite. In raportul prezentat la Con­
gres se arată printre altele că
;,5e vor mări resursele -de lemn prin
intensificarea operaţiilor de îngriji­ începui brigăzile <au m nstrm l un
re a pădurilor, extinderea culturilor
ele specii repede crescătoare şi mal
’ales prin reducerea simţitoare a
pierderilor în procesul de exploatare
industrializare”. Tot in raport se
menii au pornit eu toată seriozita­
tea la treabă. Mai înttl au fosî tran­
sportate materialele necesare: 8.000
bucăţi ţiglă, 16.000 kg. ciment, 8.000
kg. var, 36.000 bucăţi cărămidă,
140 m.c. piatră brută, 240 m.c. ba­
last (procurate pe plan local). Tot
timpul s-a muncit cu însufleţire.
Sute de cetăţeni au prestat mii de
ore muncă voluntară, pentru a con­
strui şcoala. Deputaţii se aflau tot
timpul în mijlocul cetăţenilor. Cine
pe deputaţii Eftimle Bodea, Dumi­
tru Mihuţa, Ioan Drăgan şi alţii
care au constituit un un exemplu
pentru toţi.
Dar zilele au trecut. Localul şco­
lii de 7 ani din Buruiene esie a-
proape gata. Acum se lucrează In­
tens la baterea parchetului, aran­
jarea scărilor şi geamurilor. Noua
şcoală cu 11 încăperi domină cen­
trul satului. In toamnă copiii din
majoritatea satelor comunei vor ur­
ma clasele V-VII în săli spaţioase
şi frumoase, vor învăţa în condiţii
deosebite. în urma contribuţiei bă­
neşti şi muncii voluntare depuse de
cetăţeni s-au realizat economii la
bugetul statului în valoare de
114.000 lei. Copiii din Buruiene vor
învăţa şi mai bine răspunzînd ast­
fel grijii permanente a partidului
şi guvernului nostru care le creea­
ză condiţii din ce în ce mai bune
de învăţătură. V. PLOPEANU
se află în cantităţi !suficiente. Pen­
tru a-1 aduce însă în Simeria era
necesar un alt „medicament“, care
să fie administrat responsabililor
unităţilor farmaceutice din locali­
tate pentru .a le „stimula“ intere­
sul faţă de cerinţele clienţilor.
GH. MARIN
corespondent
arată că pierderile în exploatări vor
fi reduse sub 4 la sută prin apli­
carea de măsuri organizatorice, fo­
losirea mijloacelor mecanice şl
restier.
In bazinul forestier de pe cursul
Rîului Mare — Cuvir, existau mari
pierderi de lemn. Cu diva timp în
urmă, lemnul se scotea de aici prin
plutire sălbatică depreciindu-se
mult calitatea. Sute de arbori .că­
zuţi la pămînt putrezeau fără a fi
folosiţi. Odată cu -construirea dru­
mului forestier lemnul se exploatea­
ză raţional sf în mndiţiu deosebi­
te. Drumul ©a !asigura cină mm fi
gala în întregime, exploatarea u-
m r păduri virgine, neatinse ifână
acum. N m l dm m <va desenă ş i !anu­
mite scopuri lurăstice. O M S- Car-
paţi ere în pian !construirea unor ca­
bane pe mad.mil Şurianul, Vârful
torii de ald dau zor pentru a itesr-
mina cit mai repede drumul care
va merge .pînă în inima munţilor.
Roade'e întrecerii
Pe şantierul de pe Rîul Mare lu­
crează 6 brigăzi !complexe., fiecare
cuprinzând cîte 3D de !oameni. La
pod peste Rîul Mare, deosebit de
necesar. Apoi sa u !apucai de con­
strucţia drumului. Oamenii mun­
ceau cu dragoste şt pasiune La
cîţiva kilometri începură să apară
în calea lor stinci. Dar nu s-au te­
m u mu asociaii m u im
La G. A, C. dm Alba Iulia
SUNT POSIBILITĂŢI PENTRU
REZULTATE MÂI BUNE
In acest an planul de dezvoltare
al sectorului zootehnic s-a făcut la
G.A.C. „Unirea“ din Alba Iulia,
ca dealtfel în toate gospodăriile
colective, ţinîndu-se seama de sar­
cinile puse în faţa ţărănimii mun­
citoare de către cel de-al IlI-lea
Congres al partidului.
Primind un ajutor substanţial
din partea statului prin creditele
pe termen lung şi fără dobîndă,
folosind în acelaşi timp ou chib­
zuinţă fondurile proprii şi reţinînd
Întregul tineret obţinut de la ani­
malele proprietate obştească, colec­
tiviştii din Alba Iulia au reuşit ca
în cea mal mare, parte să depă­
şească sarcinile din planul de pro­
ducţie privind . sporirea şeptelului.
La taurine, bunăoară, gospodăria
a depăşit prevederile planului cu
23 capete. In loc de 90 taurine ea
deţine acum 113 taurine, din care
30 sînt vaci de lapte şi 34 junlnci,
care pînă la sfîrşitul anului vor
intra şi ele în grupa vacilor. O
sporire considerabilă s-a înregis­
trat şi la sectorul porcine. In pre­
zent, gospodăria are 104 capete
porcine din care 30 scroafe. Rezul­
tate bune s-au obţinut şl în ceea
ce priveşte creşterea păsărilor. Anul
trecut gospodăria avea doar 271
păsări. La ora actuală, numărul
acestora a ajuns la '776 (depăşin-
du-se cu 276 bucăţi sarcina de
plan), iar !cel al oilor se ridică
acum la 350 capete.
Apărută ca o necesitate în vede­
rea mobilizării tuturor gospodări­
ilor agricole colective spre dezvol­
tarea rapidă a sectorului zootehnic,
chemarea lă întrecerea lansată de
către G.A.C. din Cistel are la bază
îndeosebi realizarea unei încărcă­
turi corespunzătoare -de animale
la suta 4e hectare teren, 'ridicarea
in timp ce pă­
rinţii lor mun­
cesc în colectivă,
Ia grădiniţa sezo­
nieră a gospodă­
riei agricole „Pe-
toifi Sandor“ din
Deva, copiii co­
lectiviştilor sînt
îngrijiţi şi educaţi din care 5 vaci, faţă de 26 bovi­
în cele mai bune
condiţiuni,
IN FOTOGRA­
FIE : un moment
de „repaus“.
mut. Ei sînt meşteri buni. Brigă­
zile îşi luau cile o porţiune de drum
şi executau toate lucrările în aşa
fel incit pe acea porţiune să se poci­
tă icircula în condiţii bune. între­
cerea dintre ele se înteţea din zi
în zi. Se dădea luptă mai ales pen­
tru calitate. Brigăzile conduse de
Petru Pătruiescu. Constantin Rat­
eu şi Mie Anghel ca şl. celelalte, ra­
portau iin fiecare zi mari depăşiri
de plan. Ei aveau în plan să dea
pînă la sfîrşitul anului acesta 14
km. drum.
— Noi m m da 20 !km. pînă la
sfîrşitul mulţii. Cei 14 km. îi vom
Iernăm în cinstea zilei Se 23 Au­
gust.
¦Şi ¦cu siguranţă dă se vor ţine de
cuvmî.
In toamna ¦anului trecut a venit
pe şantier un flăcău îmbrăcat în
straie moţeşti. S-.a prezentat şefu­
lui de şantier.
— A ş vrea să lucrez şi eu aici.
Inginerul şef, cel care răspunde
de întreaga lucrare, observă Umi­
ditatea băiatului, dar şi hotărîrea
lui de !a munci.
— Citi uni ai flclomle ?
— d.
— Ş i m m le chiamă ?
— Victor Soşa.
— O să lucrezi în brigada clu­
jenilor.
Una din cele 6 brigăzi comple­
xe condusă de Baciu Solomon este
formată aproape numai din clujeni
proci ctivităţii animalelor şi livra­
rea pe bază de contract către stat
a unor cantităţi sporite de produse
animaliere.
Să vedem în ce măsură G.A.G.
„Unirea" din Alba Iulia a reuşit
să îndeplinească aceste obiective
ale întrecerii, deosebit de impor­
tante.
In chemare se prevede a se rea­
liza pentru flecare sută de hectare
teren arabil clte 15 porcine. Ra-
Intrecerea
dintre O. A. C.
pcrtînd numărul existent de por­
cine Ia suprafaţa terenului arabil,
rezultă că r ceastă sarcină a fost
depăşită, gospodăria deţlnînd în
prezent cîte 17 porcine la suta de
hectare.
In ceea ce priveşte încărcătura
de păsări la suta de hectare culti­
vate cu plante cerealiere, această
este de asemenea mult sporită. In
loc de 100 păsări cît se prevede în
chemare, colectiviştii de aici deţin
cîte 235 bucăţi păsări la unitatea
de suprafaţă amintită.
Nici în privinţa livrării către stat
pe bază de contract a cel puţin
3.000 kg. !carne în greutate vie lă
fiecare sulă de ha. teren, nu se
stă rău. Obiectivul din chemare
care se referă Ia această problemă
va fi realizat .avîrid în vedere fap­
tul că anul acesta gospodăria va
livra către stat 65 porci şi 14 bol
îngrăşaţi, în greutate de 21.500 kg.
revenind la suta de hectare teren
arabil dte 3.406 kg. carne.
Cu totul altfel stau lucrurile la
această unitate în ceea ce priveşte
densitatea de bovine la suta de ha.
teren arabil. Este adevărat că şi
în această direcţie s-au obţinut
unele succese. E1e sînt însă mici
fafă. de posibilităţi şi -de prevede­
rile chemării colectiviştilor din Cis-
tei. La ora actuală colectiviştii -din
Alba -Iulia deţin Ia suta de hectare
teren agricol doar cîte 18 bovine
ne, din care 15 vaci a.t s-a stabi­
lit în chemarea ta întrecere. Numă­
rul redus de vaci se datoreşte şi
J ¦;ţw-pr?.- - •
faptului că suma de 50.000 lei acor­
dată gospodăriei de către stat drept
credite nu a fost întrebuinţată în
Un nou s u c c e s m edical
în regiunea H u n e d o a ra
Prin g/ija partidului şl a orga­
nelor de resort, la Sanatoriul T.B.C.
Brad au fost create condiţii dintre
cele mai moderne pentru tratamen­
tul oamenilor muncii.
Dotarea sanatoriului cu instru­
mentar şi aparatură complexă a
făcut posibilă abordarea unor ope­
raţii de o înaltă tehnicitate menită
să redea muncii bolnavi care pînă
nu ăe mult erau consideraţi irecu­
perabili.
Dna dintre formele de îmbolnă­
vire prin tuberculoză, care scăpa
posibilităţilor ,terapeutice, era tu­
berculoza pulmonară cavitară bila­
terală. îmbolnăvirea ambilor plă­
mâni era considerată ca o condam­
nare definitivă sub aspect sanitar
a acestor bolnavi.
'Colectivul medico-chirurgical al
şi de aceea i se spune brigada clu­
jenilor. Brigada este vestită pen­
tru lucrările executate şl pentru
priceperea oamenilor în înlăturarea
stîncilor. Victor Soşa după ce a tre­
cui în brigadă, a muncit din răs­
puteri. Vroia ca oamenii să fie mul­
ţumiţi de munca lui. Alunei a vă­
zut Victor şi alte lucruri noi. L-a
impresionat mult perforatorul me­
canic. După re l-a studiat cu a-
tenţie, s-a adresat şefului de bri­
gadă :
— Aş vrea să lucrez şl eu cu
perforatorul.
Şeful a început să ridă.
— Tu, mă ? Păi n-ai putere nici
să-l ţii în ,mină.
Lui Victor îl fusese necaz de glu­
ma şefului. A luat perforatorul şt
a inreput să străpungă stînca. De
atunci lucrează lot ,cu perforatorul.
Şi încă destul di bine.
in lup fa cu stincile
Greu se face drumul prin munţi!
EM-eaăatd nu .găseşti loc nici măcar
penlm x>,poteca, dar pentru un drum
pe care să circule maşina. Pentru
dramuri însă, nu există piedici. El
¦trec prin ¦masive de piatră lăsînd în
urmă loc neted
Cea mai bună brigadă de pe şan­
tier este fără îndoială aceea con­
dusă de Petru Pătruiescu, un linăr
viajos şi deosebit de curajos. Iar
în brigada lui există cel mal har­
nic linăr de pe şantier: Aurel Da-
maschin. Lucrează la derocări. A-
ălcă se urcă pe munte, se leagă cu
« .sfoară de un copac şl cu ranga
împinge blocurile jos. Aurel este
cunoscut şl apreciat de acum pe în­
tregul şantier. • Dar şl conducerea
şantierului stimulează pe cei med
harnid. De pildă. Aurel in decurs
întregime pentru procurarea aces­
tora. Pînă n urmă cu cîteva zile
s-au cump -at numai 10 vaci de
lapte, în timp ce pentru îngrăşare
au fost cumpăraţi 14 boi. Fără în­
doială că şi aceştia vor aduce co­
lectivei mari venituri. Ei trebuiau
însă procuraţi din fondurile proprii,
iar creditele acordate de stat să fi
fost folosite numai pentru cumpă­
rarea de vaci pentru lapte şl vi­
ţele.
Este necesar ca densitatea bovi­
nelor la suta de hectare să fie rea­
lizată aşa cum prevăd angajamen­
tele în întrecerea dintre G.A.C.
G.A.C. „Unirea“ are asigurată
anul acesta o bogată bază îura-
jeiă. In afara celor 100 ha. trifoi,
11 ha. borceag, 9 ha. lucerna şi 8
ha. cu fîn care au fost în între­
gime recoltate şl depozitate, pentru
asigurarea unei producţii sporite
de lapte în perioada hrănirlt la
grajd, s-au însămînţat şi 25 ha.
cu porumb pentru siloz, care au
fost prăşite de două ori. Produc­
ţia ce va fi obţinută, va asigura
după calcule preliminare Însilo-
zareă ă cel puţin 12 tone nutre­
ţuri pe cap de vacă furajată.
Producţia de lapte obţinută în
primul semestru (peste 1.000 litri
pe cap "de vacă furajată) face po­
sibilă îndeplinirea şi chiar depăşirea
angajamentului (2.000 litri pe cap
de vacă furajată) prevăzut în che­
marea la întrecere.
Din cele relatate mal sus, reiese
că G.A.C. „Unirea“ din Alba lu-
lia a obţinut rezultate frumoase,
aţii în privinţa creştet li sectorului
zootehnic, cît şi a încărcăturii de
animale la suta de hectare (cu ex­
cepţia celei a bovinelor).
Consiliu] de conducere al G.A.C.
Alba Iulia va trebui ca printr-o re­
examinare a planificării, prin găsi­
rea de noi resurse financiare, să
rezolve neîntîrziat şi problema în­
cărcăturii de bovine şi "de vaci cu
lapte la suta de hectare. In acest
fel vor fi create premlze pentru
dezvoltarea multilaterală a gospo­
dăriei, întărirea ei din punct de
vedere economic şl organizatoric,
în vederea satisfacerii în tot mal
mare măsură a nevoilor colectiviş­
tilor.
V. PETRESCl)
Sanatoriului T.B.C. Brad a reuşit să
rezolve în mod fericit şi această
formă gravă de îmbolnăvire, prin
extirparea simultană a părţilor bol­
nave din plămîni.
Tehnica acestor operaţii în ţara
noastră este încă nouă, Sanatoriul
T.B.C. Brad situtndu-se pe primul
loc în ceea ce priveşte numărul In­
tervenţiilor de acest gen, făcute şi
rezolvate cu succes.
Evoluţia favorabilă a celor 6 bol­
navi supuşi pînă în prezent acestei
intervenţii chirurgicale de rezeefie
pulmonară parţială bilaterală în-
tr-un singur timp, stă ca o mărturie
a înaltei tehnicităţi a colectivului
medical de la Sanatoriul T.B.C.
Brad.
E. IONES CU
corespondentă
de 5 luni de zile a trecui de la cate­
goria l-a de salarizare la catego
da IV-a.
La fel de bine muncesc şl alţi
oameni de pe şantier. Tovarăşi ca
Roşu Constantin, Covaci Victor,
loan Tăpuş, Constantin Crolcu şt
mulţi alţii sînt exemple demne de
urmat.
Condifii deosebite
de v'afă
La drept vorbind constructorii de
drumuri de pe Rîul Mare .aproape
că nu simt că trăiesc în pădure.
Conducerea şantierului a lucit mă­
surile necesare pentru o bună ca­
zare şl hrană a oamenilor. Pentru
ei au fost -construite patru barăci
încăpătoare cu paturi, cearceafuri şl
,toate necesare unei odihne plăcute.
Oamenii stau în barăci pe brigăzi.
Este şi normal să fie aşa. Seara
mai discută unele probleme legate
de munca de peste zl, stabilesc noi
măsuri pentru rr inca viitoare.
Apoi tot pentru el funcţionează
un magazin alimentar dolai cu tot
ce este necesar, o cantină unde se
serveşte masa de trei ori pe zl, o
gheţărie, o baie, Iar acum se ame­
najează un club cu aparat de .ra­
dio, jocuri de şah, masă de plng-
pongy bibliotecă etc.
•k
Despre constructorii drumului
forestier de pe Rîul Mare — Ctigir
s-ar putea spune încă multe lucruri
interesante. Ei sînt acela care des­
chid drum penlm exploatarea unor
bogăţii imense. De aceea sînt bo-
lărlţl ca pînă la sfîrşitul anului să
realizeze W km. drum în loc de N
km. aşa cum era planificai.
V. ALBII
Nr. 2063
m JSR0.6BAM.UL o,
13 AUGUST 1901
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu­ muzică uşoară romînească; 20,00 Tea--
lară romîneascâ; 8,00 Şcoala şi via­ tru la microfon premiera „Bucătăreasa”
ţa; 9,30 Teatru la microfon pentru comedie de Analoli Sofrouov; 21,30 Noi
!copii: JEmil şi detectivii”, adaptare înregistrări de muzică populară romii
radiofonică de Al. Andy, după cartea nească; 22,35 Muzică de dans; 23,10
lui Erich Kästner; 11,30 Vorbeşte Goncert simfonic.
Moscova !; 13,10 De toate pentru toţi;
¦PROGRAMUL II : 8,00 Muzică uf
14,00 Vitrina cu noutăţi de muzică u- şoari,; 9,30 Concert popular; J0.30 Re-'
şoară; 15.20 La şezătoare; 16,45 Pro­ vista presei străine; 12,15 Actualitatea
gram muzical cerui de oameni ai mun­ cultural-artistică ; 14,30 „Cine ştie cîş-;
cii aflaţi In staţiuni de odihnă; 19,30 tigă 1”; 16,00 Oameni şi fapte; 16,30
„Melodii, melodii...“ — emisiune de Din folclorul popoarelor; 17,15 Din iii
ricn ţărilor soeialislc ; 18,30 Muzică
In form aţie din opere; 19,C0 ttinerarii vechi şl
noi; '20,05 Muzică dc dans; 20,30 Al­
Miliţia oraşului Deva, biroul manah muzical; 21,30 Muzică de dans;
evidenţei populaţiei, aduce la cu­ 22,30 Album de romanţe.
noştinţa cetăţenilor oraşului
Deva, următoarele: Buletine de ştiri: 7,00; 13,00 ;j
22,00; 23,52 (programul I); 7,50;;
Buletinele de identitate a că­ 14,00; 20,00; 23,00 (programul II),
ror valabilitate a expirat în
cursul anului 1961 pînă în pre­ ! « vAÖAN E ie f
zent şi care vor expira pînă la 31 ¦'h T G R î$ :n c s |
decembrie 1961, se vor pres­
chimba începînd cu data de 15 ?DIN MASSVtfl
august 1961. Posesorii buletine­
lor de identitate a căror valabi- wmmm
litete a expirat sau expiră în
cursul acestui an, sînt rugaţi a w i g f f i e i m (a
se prezenta la Miliţia oraşului tpffei tm # id Wiktetif- " ip l p
Drva, biroul evidenţei populaţiei, «tWS; iSUSfSWôstffA«:s®»:«*W_AJ j „..v.
în vederea preschimbării lor.
Actele necesare s în t: buleti­
nul de identitate vechi; certifica­
tul de naştere; cîrtificatul de că­
sătorie (pentru femei căsători­
te); livretul militar (pentru băr­
baţi şi femei care posedă); 2 fo­
tografii tip buletin de identitate.
' t ¦r~*r^r-' /—t
ANUNŢ
IN STITUTUL A G R O N O M IC
„DR. PETRU G R O Z A " C LU J *>
j*
[ 5 ? r . M â n a şfu r M r . 3, te le fo n 24— 10; 24— 11; 2 4 — 121
1
tface cunoscut că înscrierile pentru concursul ele adm itere ia fa -3
i ... )
^cultatea de agricultură şi zootehnie se tac cu începere de Ia 15 •)
taugiust, 1961, la secretariatul facultăţii. 3
l]
( Pentru candidaţii care solicită burse acordate de întreprinde- ^
(_rile socialiste şi de comitetele executive ale sfaturilor populare
^regionale, înscrierile se fac la întreprinderile respective sau la )
[•secretariatele comitetelor executive. )
1
Concursul de admitere se va tine la sediul institutului cu ţ
' 1
^începere de la 10 septembrie 1961. )
1?
b Condiţiile de admitere sînt cuprinse în prospectul care a
(fost difuzat de institut sfaturilor populare regionale şi raionale
^din regiunile; Cluj, Braşov, Hu tiedoara, Maramureş, Crişana şi
bMureş Autonomă Maghiară, cu modificările şi completările ce
bvor apare în broşura „Admiter ea în învăţămîntul superior" ce
(_va fi difuzată de Ministerul In văţămîntului şi Culturii.
( Cei interesaţi se pot adresa pentru detalii la rectoratul in-
jSti tufului.
A N U N >I
In pepi©aela, t*—15 septembrie
1961, se Jine esame saal de admi­
tere la Şcoala Tebnică de Mai­
ştri horticultori şi Şcoala Pr©-
fesionala Horticola ce funejionează
Încadrul STâŢIUNISEXPERIMENTALEHORTICOLE
6E0AGIU.
în s c rie re a şi depunerea a c te lo r se
face în cursul lunii august la s e c r e ­
tariatul şcolii.
R elaţii se pot prim i zilnic de la
secretariatul şcolii horticole Geoagiu
te le fon Nr. 11.
VWSmA a *
•x r^r •
ANUNŢ
T. A. P . L. PETROŞANI^
anunfă publicul consumator că}
t la L O N E A a d e s c h i s ]
[pe lingă restaurantul 3 0 „Cărbunele“
— O FRUMOASĂ —
GRĂDI NĂ DE VARĂ
unde se pot servi în p erm an en iă
d ife r ite p r e p a r a t e c u lin a re , de
G R Ă T A R şi sortim ente de B Ă U T U R I
i