Page 39 - 1961-08

N r. ZC63
Cărbune mult
Şi de bună calitate
Principala preocupare a mineri­ fost instruite să mobilizeze între­
lor de la Exploatarea minieră Vul­ gul colectiv al sectorului la între­
can este lupta pentru cărbune mult cerea socialistă pe baza iniţiativei
şi de o calitate cit mai bună. In „Nici un vagonet de cărbune rebu-
întrecerea socialistă desfăşurată în tat“. Astfel, iniţiativa a ajuns să
cursul lunii iulie între colectivele fie îmbrăţişată de disolut toate bri­
sectoarelor, locul fruntaş l-a ocu­ găzile.
pat sectorul III. Din abatajele aces­ In adunarea generală a organi­
tui sector au fost extrase peste zaţiei U.T.M., ce a avut loc la în­
plan 1.476 tone cărbune. ceputul lunii Iulie, a fost discutată
De remarcat că în perioada cu însufleţire calitatea cărbunelui.
Smintită sectorul nu are nici o Cu această ocazie, utemiştii s-au
tonă de cărbune ştearsă pentai angajat ca în abatajele unde mun­
cenuşă. cesc să-şi intensifice eforturile pen­
Aceste rezultate se datoresc fap­ tru separarea şistului din cărbune.
tului că organizaţia de partid a In plus, în fiecare schimb şl bri­
îndrumat cu competenţă conduce­ gadă, a fost numit cîte un tînăr care
rea sectorului să asigure brigăzile să răspundă de această problemă.
din abataje cu materiale şi vago-
nc.te goale, în timp util şi în can­ In urma măsurilor luate, după
tităţi suficiente, să le asigure asis­ cum am văzut mai sus, producţia
tenţa tehnică necesară Ia locurile şl productivitatea muncii au cres­
de muncă. De asemenea, cu cîtevă cut simţitor. Pentru buna calitate
luni în urmă, a fost efectuată o a cărbunelui, colectivul sectorului
repartizare judicioasă a cadrelor a primit felicitări din partea prepa-
rdin sector, menită să conducă iă raţiilor Petrila şi Eupeni.
ridicarea la plan a tuturor brigă­
zilor rămase în urmă. Printre brigăzile care se situea­
ză în fruntea întrecerii socialiste
De remarcat că la sectorul III de Ia sectorul III se află cele con­
s-a înrădăcinat obiceiul ca la înce­ duse de Zoltan Francisc, Andrei Do-
putul fiecărei luni să se ţină o şe­ mdcoş, Gheorghe Drob şi Nicolae
dinţă cu toţi tehnicienii şi maiştrii, Guiţi.
în care să se discute problemele le­
gate de îmbunătăţirea calităţii căr­ Comuniştii şi întregul colectiv al
bunelui. De asemenea, în acest sectorului, au hotărît să îndepli­
sens, au fost instruiţi şl mecanicii nească planul anual de producţie
'de craţere. In cursul lunii iulie, ei pînă la 23 August, sărbătoarea
au ales cu multă grijă şistul din eliberării patriei noastre de sub
cărbunele extras. jugul fascist. Rezultatele obţinute
pînă în prezent, ne dau certitudi­
Mai trebuie amintit că organi­ nea că angajamentul lor va fl în­
deplinit şl chiar depăşit.
N. ROVENŢA chîpa condusă de Gheorghe Noilă
zaţiile de sindicat şi U.T.M. au corespondent
Brigadierul
3 Iulie 1961. In gara în brigada lui. Da’... rnetri adîncime, minerul uşor de realizai din pri­
Slrnerta trenul de Pe­ — Ce? Doar n-al de loan Bălţatu făcea cu­
troşani se puse în miş­ gînd să-ţi părăseşti or­ noştinţă cu abatajul,
tacii ?! cu noii săi ortaci. Cin­
care. De la fereastra stea de a conduce o
vagonului un cetăţean — Eu n-am de gînd brigadă se Împletea cu
— du' am aflat — ml-a emoţia pe care o în­
privea întinsul holdelor trimis vorbă un ortac cerci atunci cînd eşti
ce se lăsau legănate u- — că tn-au propus bri­ pus să dai dovada pri­
şor sub adierea plăcută gadier. Auzi, zice că ceperii tale în noua
a vîntulul de vară. O muncă. Maistrul miner
bătaie pe umăr şl-o vo­ să conduc eu brigada Teodor Pădureanu —
ce cunoscută îl făcu să de la nr. 2 de pe stratul
întoarcă privirea. Era V. cel care de altfel pro-
un cunoscut miner de
la Aninoasa. — Şi ce, nu eşti bucu-
— Gala concediul, DIN CARNETUL
CORESPONDENTULUI
Ioane ? > plificare ale minei tran­
— Gaia, răspunse că­
lătorul de la geamul va­
gonului, aşezîndu-se pe
banca unde-şl ocupă ros ? Asta-i mare cin­ puse colectivului secto­
ste. rului IV numirea mine­
loc şi ortacul lui. rului Bălţatu ca şef de
— Ştiu că-i mare cin­ brigadă — ît promise
— Singur ai fost, sau ste, şi să nu crezi că tot ajutorul,- ’toată în­ pre el, despre ortacii
cu familia ? nu m-atn bucurat... de- drumarea.
atunci mă tot gîndesc
— Cu familia. Am ta asia... Dar altu-i ba­ Fiind înconjurat de
iu1... Parcă nu mă pot oameni de nădejde, de
stat la Căciulata 21 de despărţi de Remus şl comunişti, tînărul bri­
zile, pe urmă am mers nu şliu dacă coi face gadier a pornit munca
faţă.
şl pe la părinţi. Soţia cu hotărîre. Dar pînă ca
— Asta să nu mi-o
cu copiii au mai rămas, spui mie. Conducerea noua lui brigadă să ex­
eu am plecat că mîine
mi se încheie luna de
concediu. sectorului n i te-ar fi tragă cărbune, trebu­
— Da'tot la Remus, propus dacă nu ţi-ar cu­ iau executate o serie de
noaşte puterea de mun­ lucrări, printre care re-
la Moisiu lucrezi ? că. Mai stăm noi de armarea suitorului nr.
— La el am lucrat vorbă. 2 pe o lungime de 30
metri, lucru nu prea
de vreo cîţiva ani încoa­ -ie
ce, că-s şef de schimb
A doua zi, la sule de
C A L E A S P R E C O M U N IS M
De obicei, un proiect de arhitec­ Oare este nevoie de o dovadă
tură trece prin mal multe stadii mai bună a justeţii învăţăturii mar-
pînă să fie transpus în viaţă: con­ xist-leniniste dedt faptul că toate
ceperea Iul, apoi calculele, organi­ Ideile sale au fost confirmate în
zarea muncii şi, în sfîrşit, con­ mod neabătut de viaţă ? Astăzi nu
strucţia propriu-zisă. Făurirea unei numai scepticii, cl chiar şi duşma­
lumi noi este o problemă incompa­ nii făţişi ai comunismului sînt ne­
rabil mal complexă. De astă dată voiţi să înţeleagă forţa Invincibilă
este vorba de destinele a milioane a învăţăturii marxist-lenlniste.
de oameni. Totodată trebuie privit
înainte şi aceasta nu pe o perioadă Fundamentarea riguros ştiinţifică
de un an sau cinci, şi nici chiar a fiecărui punct din proiectul de
pe zece... De aceea este uimitoare Program impresionează chiar de la
excepţionala precizie cu care sînt prima citire. In el sînt expuse la­
transpuse în viaţă Ideile cele mal conic şi concret sarcinile care stau
îndrăzneţe ale Partidului Comunist în faţa oamenilor sovietic}, sînt
al Uniunii Sovietice. prevăzute termenele pentru îndepli­
nirea lor. In spatele fiecărui punct
Programul P.C.U.S., supus în stau calcule din cele mal compli­
prezent unei largi dezbateri, este cate, o analiză profundă a posibili­
al treilea program. Necesitatea ela­ tăţilor reale şi a tendinţelor de dez­ de aproximativ 2,5 ori, iar în de­
borării lui a fost dictată de faptul voltare. Acest program fundamerir
feă sarcinile prevăzute în progra­ tat ştiinţific este încununat de o
mele precedente — cucerirea puterii concluzie principală, de o sarcină
Be către oameni! muncii şi con­ principală — în decurs 'de 20 de
struirea socialismului — au fost anî să se construiască în lîniî mari
Înfăptuite. în U.R.S.S. societatea comunistă.
- Cum se explică faptul că planu­ Prima şi principala condiţie a»
rile partidului* care păreau multora construirii comunismului este erea*-
Irealizabile, fantastice, utopice, au rea bazei sale tehnlce-materiale,
jfost înfăptuite cu un asemenea suc­ atingerea unul asemenea nivel de
ces? Explicaţia constă în aceea că dezvoltare a forţelor de producţie
Programul P.C.U.S., ca şi întrea­ care să asigure un belşug de bu­
ga sa politică se bazează pe teoria nuri materiale pentru toţi membrii
comunismului ştiinţific, pe cunoaş­ societăţii. Proiectul de Program ai
terea legilor dezvoltării sociale. P.C.U.S. prevede în acest scop»
In momentul apariţiei sate, orice dezvoltarea impetuoasă a tuturor
teorie este întîmplnată în mod con­
tradictoriu. Unii sînt de acord cu ramurilor economiei naţionale, ca­
ea, alţii nu, cred în ea sau nu cred. pabilă să apropie temeinic Uniunea»
în ultimă instanţă însă timpul, Sovietică de rezolvmea acestei sar­
practica îşi spun cuvînml definitiv, cini grandioase.
j ‘delimitează adevărul de confuzie. ...Căufîwî să ilustreze în mod
plastic importanţa unor ctfre sau
Şi brigada condusă de comit şistul Constantin Zaharia de la
sectorul II al minei Vulcan a îmbrăţişat Iniţiativa „Nici un
vagonet de cărbune rebutat. In luna trecută brigada a extras
aproximativ 500 tone de cărbu ne peste plan şi n-a rebutat nici
o temă de cărbune.
IN h U lU U K A N ă : o parte d in brigadă, cercetind graficul în­
trecerii după o zi de muncă.
Se întrec echipele fruntaşe
Dacă întrecerea pe profesii n-a
fost cîştlgafă în flecare lună de e-
de la sortimentul tuburi (uzina
„Victoria” Călan), nu înseamnă că
această echipă nu a creat emoţii
celei cîştigătoare. Lupta mai a-
prlgă are loc de fiecare dată între
echipa sa şi cea condusă de Nico­
lae Tudor. Rezultatele acestora fiind Noilă care n-a înregistrat în aceas­
cina presiunii. Hărni­
cia celei mai tinere bri­
găzi a făcut ca înainte
de încheierea lunii iu­
lie rearmarea suitorului
să fie executată, aerisi­
rea abatajului rezolvată
şl primele tone de căr­
bune să pornească, spre
ziuă.
...3 August 1961. In
incinta minei Aninoasa
e forfotă obişnuită ca la
fiecare sfîrşit de schimb.
Dintre puţuri, grupuri
de mineri căniţi de pra­
ful negru al cărbunelui
se îndreaptă spre lâtn-
nărie_ sere baie. Mega­
foane!e staţiei de am­
smiteau pînă departe
rezultatele muncii obţi­
nute de mineri pe luna
iulie. Un miner se o-
preşte şi ascu'Jă cu a-
tenţte. Se vorbeşte des­
lui, despre tînărul bri­
gadier de la Priboi, loan
Bălţatu — despre cele
33 tone de cărbune ex­
trase în plus în numai
3 zile, despre primele
lui rezultate.
LUCIA L1CIU
altora, publiciştii recurg de obicei
la o metodă încercată — la com­
paraţie : din cutare cantitate de
metal (mase plastice, hîrtie etc.)
s-ar putea, să zicem, construi un
drum lung cît distanţa de la Pă-
mînt la Lună, cu cutare cantitate
de petrol — s-ar putea umple toate
canalele de pe Marte. De regulă,
asemenea comparaţii acţionează
ireproşabil asupra Imaginaţiei noa­
stre. Dar cifrele conţinute în pro­
iectul de Program sînt atît de
uluitoare prin ele însele, îneît nu
mai au nevoie de nici un cadru
exotic.
Intr-adevăr. în următorii zece
ani volumul producţiei industriale
a U.R.S.S. se prevede să crească
cursul întregii perioade de 20 de
ani — de cel puţin şase orî. La
sfîrşitul celui de-al doilea deceniu
se prevede să se ridice producţia
de energie electrică la 2.700-3.000
miliarde kWfr., să se elaboreze
aproximativ 250 milioane tone de
oţel. Volumul global al producţiei
agricole va» creşte în» această, peri­
oadă de 3,5 ori.
Toate acestea implică o creştere
considerabilă a productivităţii, mun­
cii sociale.
Dezvoltarea' energeticii; (ilnclusiv locuinţelor, vai li gratuită, folosire»
a celei atomice), folosirea largă a
materialelor sintetice şr a altor rea­
lizări ale chimiei, mecanizarea com­
plexă şl automatizarea proceselor
de producţie şi folosirea ciberneti­
cii şi a telemecanicii, introducerea
rapidă a altor rezultate ale progre­
sului ieimico-ştiiiiţifie — iată.
DRU MU L SOCI ALISMO LU J
atît de apropiate îneît numai în ur­
ma iinor calcule foarte atente reu­
şeşti să remarci cîştigătoarea în­
trecerii.
Ambele echipe au obţinut pe lu­
na Iulie o depăşire a sarcinilor de
plan de 50 la sută. De data aceas­
ta, titlul de cea mal bună echipă
a revenit celei condusă de Gheorghe
tă perioadă nici un rebut.
Cheia succesului amintit eonstă
în buna organizare a muncii, folo­
sirea judicioasă a celor 480 minute
de lucru, respectarea întocmai a
prescripţiilor tehnologice precum şi
menţinerea u C discipline ferme Ia
locul de muncă.
Prin reducerea rebutului la 1,6
la sută, faţă de 2,9 cît este admis,
muncitorii de la sortimentul tuburi,
au reuşit să realizeze'însemnate e-
conomil la preţul de cost. Odată cu
aceasta ei şi-au realizat şi planul
de producţie pe luna trecută în pro­
porţie de 102 la sută.
ION CIOBANU
maisîru-turnator
m - EDITURA POLITICA
a apărut:
în d r e pt a r la o p e r e l e
LUI V. I. LENIN
partea 2
356 pag. 11 lei
Partea a doua a îndrep­
tarului cuprinde indicele al­
fabetic al lucrărilor lui
V. I. Lenin, lista pseudoni­
melor sale, indicele lucrări­
lor lui K. Marx, F. Engels
şi V. 1. Lenin m enţionate şi
citate de V. 1. Lenin în ope­
rele sale, indici de nume,
de publicaţii periodice, de
opere literare şi de lucrări
de critică literară, expresii
plastice folosite şi m enţio­
nate de V. I. Lenin.
nunata bază materială din care
creşte comunismul.
NÎi trebuie considerat întîmplă-
tor faptul că revoluţia tehnico-şti-
inţiflcă are loc tocmai în momen­
tul cînd omenirea, prin detaşamen­
tele sale de avangardă, — ţările
socialismului — înaintează spre co­
munism. Nu, aceasta nu este o
coincidenţă, ci o legitate istorică.
Atingînd, culmile cunoaşterii, dezle-
gînd tainele atomului şi ale celu­
lei, omenirea nu se poate împăca
cu faptul că roadele raţiunii şi
muncii sale să fie însuşite de uri
pumn de privilegiaţi, ca pe Pămînt
să continue să existe inegalitate
socială şi naţională, mizerie, foa­
mete şi suferinţe.
Numai societatea în care nu
există exploatarea omului de către
om — numai societateib socialistă
— este capabilă să asigure o ase­
menea ordine a lucrurilor în care
marile realizări ale geniului ştiin­
ţific să fie puse în slujba fericirii
şi prosperităţii tuturor.
Energia, oţelul, petrolul, maşi­
nile — toate acestea, vor fi folo­
site pentru satisfacerea deplină a
nevoilor cresdnde ale oamenilor so­
vietici. in decurs de 20 de ani ve­
niturile reale pe cap de locuitor vor
creşte în» U.R.S.S. de peste 3,5 ori.
Va fi rezolvată deplin problema,
transporturilor comunale, a servi­
ciilor comunale. In următorii zece
ani* se va înfăptui trecerea- ia. ziua
de muncă de 6 ore, îăr în al doi­
lea deceniu durata zilei, de muncă
se va scurtai şi mai mult.
Dezvoltarea continuă a învăţă-
mMului public, a \oeroffrii sănătă­
ţii, a sistemului ele diferite institu­
ţii culturale va asigura un belşug
de bunuri spirituale. Dezvoltarea»
tiiaei
îsratpeeeH
La Consiliul regional al sin­
dicatelor a avut Ioc analiza în­
trecerilor pe sem estrul I a.c. în
problema inovaţiilor şi raţiona­
lizărilor.
Cu această ocazie, inovatori­
lor de la C. S. H unedoara le-a
fost decernat drapelul1 de frun­
taşi pe regiune pentru cele m al
multe inovaţii depuse şi aplicate
în procesul de producţie.
Locul II a fost obţinut de ino­
vatorii şi raţionalizatorii de Ia
întreprinderea m inieră Teliuc,
Iar locul III a revenit colecti­
vului de inovatori de la între­
prinderea forestieră Sebeş.
C. BODLA
corespondent
In şut şi acasă
Comunistul Dumitru Luca e sti­ din Săcărîmb au pornit 6 acţiune condiţii de viaţă din cele mai bune,
mat, apreciat şi iubit de ortacii săi.
Lună de lună brigada pe care o
conduce a fost fruntaşă. Pentru re­
zultatele obţinute în trimestrul II,
brigada a primii
drapelul de bri­
gadă fruntaşă pe
E. M. Săcărîmb,
iar de la începu­
tul. anului şi pînă
în prezent ea n-a
avui nici o tonă
de minereu rebu-
tată. In luna iu­
lie brigada şlci
îndeplinii planul
de producţie, spo­
rind în acelaşi
timp conţinutul de
metal la tona de
minereu extras cu
7 la sută.
De asemenea,
randamentul In a-
bataj a crescut faţă de planificat.
Paralel cu aceasta viteza de îna­
intare în abataj a sporit faţă de
planificat.
Afară din mină el şlle întotdea­
una să se apropie cu dragoste de moase ce (bai făcut-o de la început...
oameni. I - ua.iaiiva iui minerii
multilaterală a personalităţii con­
stituie unul din ţelurile principale
ale comunismului. Iar proiectul de
Program prevede crearea tuturor
condiţiilor pentru înflorirea talen­
telor şi capacităţilor fiecărui mem­
bru al societăţii.
In procesul ridicării, nivelului cul­
tural al tuturor păturilor populaţiei
va fl înfăptuită în mod practic sar­
cina lichidării deosebirilor esenţiale
dintre munca fizică şi munca Inte­
lectuală. Vor dispare ultimele deo­
sebiri şi dintre clase. Societatea
sovietică se va transforma într-o
societate comunistă fără clase.
In proiectul de Program găsim
un răspuns concret şi la întrebarea
— cum se va desfăşura procesul de
dispariţie a statului, de dezvoltare
treptată» a vi’eţii de stat socia­
liste în autoadministrare comunistă».
Dezvoltarea multilaterală a de­
mocraţiei — lată direcţia princi­
pală a dezvoltării organizaţiei po­
litice a societăţii sovietice în etapă
actuală. Statul sovietic s-a şi trans­
format într-un stat al întregului
popor şi proiectul de Program al
P.C.U.S. prevede participarea şi
mai» activă a oamenilor muncii la
rezolvarea tuturor problemelor Im­
portante ale construcţiei de stat,
économisé şi» culturale. Intensifica­
rea controlului alegătorilor asupra
activităţii organelor puterii, trans­
miterea treptată către organizaţiile
obşteşti a unor funcţii ale organe­
lor 'de stat, lărgirea cercului de
funcţii deţinute de persoane eligi­
bile. — acestea şi» multe alte măsuri
prevăzute în proiectul de Program
sînt îndreptate spre organizarea
treptată în ţară a, unul sistem per­
fecţionat de autoadministrare ob­
ştească.
1» cséîtri unul m-tiCot scurt* an>
D i n p o ş la s ă p tă m în iî
P ro cu cfiviiafe sporită
In cursul acestui» an harnicii mineri
din Ţebea au luat o serie de măsuri
menite să ducă la creşterea productivi­
tăţii muncii; Astfel1, în abataje,, şefii
de grupe îşi. organizează mai -judicios
munca, ceea ce face ca timpii nepro­
ductivi să se reducă la maximum.
Spre deosebire de anii» precedenţii, s-a
îmbunătăţit în mod simţitor aprovi­
zionarea sectoarelor cu material lem­
nos şi mai ales cu vagonete goale. In
Isats6*© sSiigiifâ zi
lntr-una din* zilele' trecute, mun­ lizat sarcinile de plan şi Cornel
citorii de la Atelierul central de re­ Cîndea şi loan Trlf. Mecanicii Ni­
paraţii din Alba Iulia, folosind din colae Petraşcu, Manole Josan şi
plin cele 480 minute de lucru, au Simion Beligăr şi-au depăşit sar­
adus o contribuţie valoroasă la cinile de plan cu 4-6 la sută. El
realizarea indicilor dt plan şi» ca­ au reuşit în ziua respectivă să de­
litate a reparaţiilor la utilaje.
Strungarul Ulvari Nicolae, de
pildă, a confecţionat la strungul
său 36 segmenţi pentru motoare
tip „Skoda“, 5 segmenţi de unge­
re, iar sarcinile de plan zilnice şi
le-a realizat în proporţie de 114 la
sută. Tot cu 114 la sută şi-au rea­
Pesiiraa ©seele de
Prlntr-o hotărîre a organelor lo­
cale, Şcoala elementară de 7 ani
nr. 3 din Hunedoara a trecut sub
patronajul Combinatului siderur­
gic. Ca urmare, Combinatul side­
rurgic se îngrijeşte îndeaproape de
crearea unor condiţii optime în ce
C © p ifi coleeárv i ţ t i l o r
încă de la jumătatea lunii iunie
a.e., la Peştişul Mare, oraşul Hu­
nedoara, pentru copiii colectivişti­
lor a luat fiinţă o grădiniţă sezo­
nieră. Aici, cel 58 de copii au asi­
gurată o hrană consistentă —
patriotică de înfrumuseţare a parcu­
lui. In acest scop a început săpa­
rea unui canal de 500 m /., în care:
se va instala o
conductă de apă
necesară flntîniv
arteziene ce se va:
ridica în parc.
Făcînd o vizită:
. locuinţa tovn-
-aşulul Luca ne-a
impresionai plă­
cut modul exem­
plar de a-şi orga­
niza. viaţa.
...Casa sclipeşte
de curăţenie. In
aşteptarea soţu­
lui, Florica bro­
dează pe pin-
ză, cu migala u-
nui ceasornicar,
o scenă de vi-
năloare. Dar nu
numai amănuntul acesta ne reţine
atenţia în locuinţa comunistului
Dumitru Luca. Aparatul de radio,
mobila cumpărată de curînd, araga­
zul,. intr-un cuvînt totul, vin ca un
leit moliv în sprijinul impresiei fru­
T. S. OVIDIU
este posibil să arăţi întreaga bogă­
ţie de Idei expusă în proiectul nou­
lui Program al Paitidulul. Dar
oricine studiază acest document is­
toric îşi dă singur seama cît de
larg este cercul de probleme cu­
prinse în el.
In încheiere trebuie relevat un
fapt Important. Făcînd o analiză
profundă a situaţiei internaţionale
actuale, arătînd că capitalismul este
condamnat de istorie, proiectul de
Program subliniază cu o nouă forţă
că comunismul nu poate fi impus
dinafară, cî el este un rezultat
inevitabil al dezvoltării interne a
fiecărei ţări. O confirmare grăitoare
a acestui fapt o constituie calea
parcursă de Uniunea Sovietică, ca­
lea pe care păşesc ţările puternicu­
lui lagăr socialist N.u. încape îndo­
ială, — mal devreme sau mai tîr-
zîu toate popoarele vor păşi pe
această cale:
Lăsînd mult în urmă Statele
Unite ale Americil şi alte ţări ca­
pitaliste în ce priveşte nivelul de
dezvoltare economică, atingîndi cel
mal înalt nivel de bunăstare a po­
porului, popoarele U.R.S.S» şl alfe
celorlalte ţări socialiste vor arăta
oamenilor muncii din întreaga lume
ce fericire aduce oamenilor simpli
noua orînduire socială. Ea s-a afir­
mat în multe ţări din Europa şi
Asia. Sub steagul ei păşesc victo­
rios peste un miliard de oameni.
Sistemul mondial al socialismu­
lui reprezintă un nou tip de relaţii
economice şi politice între ţări.
După. cum* se subliniază în proiec­
tul- de Program, toate statele so­
cialiste îşi aduc contribuţia» ia con­
struirea şi dezvoltarea lagărului1so­
cialist, ia consolidarea forţei sale.
Colaborarea dintre tarile carp conr
strnlesc socialismul şl comunismul
pornite acestora să folosească mal
nag. 3
acest scop, Ia punctul dc încărcare al
sectorului II a fost dublată galeria de
transport care a dus la o reducere
considerabilă a staţionărilor.
Toate aceste măsuri au făcut ca pro­
ductivitatea muncii în primele 7 luni
ale anului să crească pe întreaga în*
treprindere în medie cu 5 Ia sută.
florin lu pei
inginer
monteze două motoare tip „Skoda"
care au intrat în reparaţii, să ter­
mine de spălat piesele lor carS
apoi au fost sortate în rafturi perfs
tru verificare.
ALEXANDRU MANOILA
mecanic
priveşte dotarea cu baza materială
necesară procesului Instructiv-edu-
cativ al elevilor. In acest scop, zi­
lele trecute, şcoala a fost dotată
cu un strung universal „Victoria".
IOAN FAUR
funcţionar
aprovizionarea cu alimente făctn-'
du-se de către gospodăria agricolă
colectivă.
Despre felul cum a fost organi­
zată grădiniţa şi despre modul el
de Funcţionare, colectivştii au mij
mai cuvinte de laudă. Programul
educativ, de jocuri, masă şf odih­
nă, prin grija educatoarelor Valej
ria Pădureanu şi Maria Tepeş, este
respectai întocmai.
Ştiind că copiilor lor le sînt create
colectiviştii din Peştişul »Mare mun­
cesc cu mai mult spor, reuşind să
facă din gospodăria lor o gospodă­
rie fruntaşă pe oraşul Hunedoara.
V. FUMIIRF.SCU
medic
¦Sfo ca
W
m
Colectiviştii din satele Roşcani,
Panc-Sălişte şi Mlhăeşti, raionul
Ilia, paralel cu lucrările agricole
de vară muncesc cu însufleţire şi
la construcţia de noi grajduri. Pe
locurile de construcţii, în cele trei
gospodării agricole colective s-au
transportat toate materialele nece­
sare. Grajdul de la Roşcani va
avea» o capacitate de adăpostire
pentru 150 vite, cei- d'e la Panc-Să­
lişte pentru 50 vite, iar cel de W
Mlhăeşti pentru '50 vite.
La Panc-Sălişte colectiviştii au
şi terminat lucrările de fundaţie,
îăr în» prezent muncesc la ridicarea
zidului. Şi la Roşcani lucrările de
construcţie a grajdblul sînt înt'r-un
stadiu destul de avansat.
SABIN D. IANAŞ
învăţător
raţional şi mai. deplin resursele lor,
să-şi dezvolte forţele de producţie,
„P.C.U.S. — se arată în pro-'
iectul de Program — consideră
construcţia, comunismului în Uniu­
nea Sovietică o parte integrantă a’
făuririi societăţii comuniste de că-»
tre popoarele întregului sistem monj
dîal socialist“.
Construind comunismul, popoare­
le U.R.S.S. croiesc căi neexplbrate
pentru întreaga omenire, creează
premisele pentru trecerea mai mult
sau mai puţin simultană, în limi­
tele aceleiaşi epoci Istorice, a ţă­
rilor lagărului socialist la como-'
nism.
In proiectul noului Program al
P.C.U.S.,, o deosebită importanţă
sa atribuie luptei pentru pace, pen­
tru coexistenţa paşnică a ţărilor cu
orînduiri econornico-sociale diferite.
Şi» acest lucru este firesc.
Comuniştii din toate ţările de­
pun toate eforturile pentru ca orin-
dulrea muribundă să nu provoace
omenirii noi răni chinuitoare De
aceea, pentru popoarele din întrea­
ga lume» nu există sarcină mal im­
portantă decît menţinerea păcii» De
strajă păcii stă primul stat socîâJ
list din» lume — Uniunea Sovieti­
că, stă întregul lagăr socialist.
...Planeta noastră există de mi­
liarde de ani. Genul uman numără
sute dfe mii de ani: Lungă şi grea'
este calea străbătută de el», cale
care a cunoscut, şi bucuriile victo­
riilor ş.il amărăciunile înfrîngerilor.
Dar iată că acest drumeţ temerar,
înlăturînd ultimul obstacol» urcă
spre culme. Iar în faţa sa se des­
chide o cale dreaptă, luminoasă,
spre viitor — societatea comunistă,-
pe steagul căreia va fl seri« '
Pace, Muncă, Libertate" -'gall-
toate. şi Ferielre tuturor popoarelor.
(Agerpres)'.