Page 43 - 1961-08

N r. 2064
După.„ to a n e !?
Se întîmplă destul de des la
Pev.a... Şi parcă numai atunci cînd
|e grăbeşti.
— Alo, centrala ? Vă rog cu...
Librăria noastră!
Răspunsul, după destulă aştep­
tare, vine plictisit:
— Ocupat ?
Revii peste 5, peste 10, peste 15
minute... f — Noi n-am vorbit.... Poate au
Acelaşi răspuns stereotip:
li — Ocupat!
ii Mai trec 5-10 minute. Proble­
ma ce vrei s-o rezolvi nu mai în­
găduie amînare. Neavînd încotro,
le prezinţi personal la librărie.
— De o jumătate de oră încerc
i»ă vă prind la telefon. Cu cine
aţi vorbit atîta, de nu mi-a dat
legătura ?
— Noi ? Cu nimeni 1 răspunde
Chioşcuri
Joia, la Brad, e zi de tîrg. Pia­ duse, de strictă necesitate, cuni sînf
ţa de alimente şi produse indus­
triale situată pe malul stîng al
Crişului Alb, cunoaşte în ziua a-
ceea, o mare afluenţă de cumpă­
rători.
j Un raid pe la cîteva chioşcuri
' scoate în evidenţă buna aprovizio­
nare a acestora, dar în acelaşi timp
; şi unele neajunsuri privind deser-
. virea cumpărătorilor.
E şi firesc să se declare ne­
mulţumiţi consumatorii cînd văd
pe remiziera Viorica Draia de la
preparate de grătar servind micii Intens. Fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă un moment cînd
cu inîna, deşi are la îndemînă fur­
culiţă, sau tăind feliile de pline
neuniform. La chioşcul de băuturi,
întîlneşti alte neajunsuri. Bunăoa­
ră, gestionara Viorica Moldovan o-
bişnuieşte să părăsească în repe­
tate rînduri locul de muncă, iăsînd
să servească pe un alt cetăţean.
Din această cauză servitul consu­
matorilor lasă foarte mult de do­
rit, iar taraba chioşcului este mur­
dară. La chioşcul textîle-încăfţă-
mînte, remizierul Ştefan- Boier nu
are o atitudine cuviincioasă faţă
'de consumatori, deseori este auzit
înjurînd în faţa acestora.
I Şi despre calitatea unor produse
puse în vînzare, avem ceva de
spus. Să luăm, de pildă, chioşcul
de legume şi zarzavaturi. Pot fi
găsite aici lăzi întregi de roşii şi
castraveţi alteraţi, iar unele pro-
C o-nferinfâ despre zborul
navei ,,Vostok-2“
Conferenţiarul universitar tov.
Radu Sllvianu, din Timişoara, s-a
deplasat în mijlocul sideruîglştilor
din Hunedoara pentru a vorbi des­
pre zborul în Cosmos a navei
„Vostok-2” avînd la bord pe ma­
iorul sovietic Titov.
Tovarăşul Radu Sllvianu a vor­
bit muncitorilor de la secţiile me­
canică şi gudroane.
Tot joi 10 august, la orele 17,
tov. conferenţiar universitar Radu
Sllvianu a ţinut aceeaşi conferinţă
la clubul sindicatelor din. Deva.
C A M A Ş A 1N C A R O U R IATVvV vAAAA^/VW W VVVvA vsaaa
In cameră era cald, deşi însera­
rea începuse să coboare peste o-
ras. Băieţii se pregăteau de zor
pentru joia tineretului. Fiecare
căuta să se îmbrace în ce avea mai
frumos, mai elegant.
— Ce zici, să-mi iau costumul
maro de gabardină sau cel albas­
tru din camgarn? întrebă mai mult
de formă Ia/jcu, un vlăjgan înalt,
brunet, cu o faţă prelungă, osoasă,
şi cu mustăcioară.
— Fee... vezi şi ta... Ia-l pe cel
care crezi că te prinde mai bine.
Oricum, doar n-o să mergem aşa,
ca pe stradă... Ia-l pe cel maro!
încheie cel întrebat, un blond cu
faţa rotundă, pistruiată, care îşi
cerceta frizura într-o oglindă...
— Oare azi ce program o să
fie?
— Cum? N-ai aflat? / Doar e a-
fişat la toate colţurile roşii din sec-
Joarele şantierului. Tov. Dărămuş
Maria o să prezinte recenzia căr­
ţii „Oţel şi pline" de Ion Călugă­
rii, apoi...
— Sst I făcu primul, arătînd
spre Dobaşu Ioan, cel' de-al treilea
iovarăş de cameră, instalator ca
Şi el la şantierul grupului II de
construcţii al I.C.S.H.
Tînărul spre care priveau cei doi,
avea în mină o cămaşă ciudată,
cum nu văzuseră niciodată la el.
Era o cămaşă de „şmecher", în ca­
rouri mari, galbene, dlntr-o ţesă­
tură ca de fustă scoţiană, fără gu­
ler, cu buzunare ha piept, epoleţi şl
fermoar verde. După ce o privi o cli­
pă, tînărul o aruncă pe spătarul
unul scaun, şt, sub ochii miraţi ai
tovarăşilor săi, mai scoase din gea­
mantanul asupra căruia stătea a-
tovarăşa Ghilea. Telefonul a fost
în permanenţă liber... Să între­
băm supraveghetoarea de serviciu.
— Alo, de ce s-a comunicat că
e ocupat telefonul nostru ?
O mică pauză, pînă s-a aflat ci­
ne trebuie să facă deservirea. E
vorba de telefonista Anghel.
— Păi... parcă aţi vorbit cu
C.L.D.C.!
vrut cei de la C.L.D.C. să ne che­
me... El însă...
E clar! N-a fost deloc ocupată
linia telefonică cu Librăria noastră
şi totuşi telefonista Anghel a răs­
puns în decurs de o jumătate de
oră de vreo 5 ori „ocupat” !
De ce ? Sau legăturile telefonice
se dau după... toane ?
şi...
cartofii, ceapa etc., lipsesc ade­
sea.
Sfatul popular al oraşului; şi
conducerea U.R.C.C. Brad, trebuie
să ia de urgenţă măsuri de reme­
diere a tuturor neajunsurilor, tră-
gînd cu severitate Ia răspundere
pe cel ce se fac vinovaţi.
HORAŢIU POPOV1C1
corespondent
Constructorii de. pe şantierul nr. 2 al I.C.S. Hunedoara lucrează
la laminorul de sîrmă se monta armătura împingătorului cu lanţ.
Maistrul principal, Viorel Andreşel şi şeful de brigadă, Petru lonescu.
consultă schiţa şi dau indicaţii mun citărilor.
plecai, încă nişte „recuzite de şme­
cher": o pereche de pantaloni-bur-
lan, cu ţinte şi buzunare oblice cu
fermoare, o basma-fular pestriţă,
rdşte sandale grosolane, o pereche
de ciorapi în dungi, ca de puşcă­
riaş.
— Ce faci cu bulendrele astea?
Doar nu mergem la bal mascat!
— Azi ne ducem la o joie de ti­
neret, cu program educativ, recen­
zii, unde s numai utemişti, frun­
taşi în producţie... Vrei să ne faci
de ris?
Dobaşu părea că nu le aude vor­
bele. Cu un zîmbet enigmatic pe
buze, împacheta in zvdr toată „re­
cuzita", apoi, tacticos; îşi scoase
cei mai bun costum din dulap o
cămaşă de mătase, o; cravată...
Cei doi oftară uşuraţi.
— Aşa mal înţelegem şi ml...
Dar mirarea din priviri tot net-l
părăsise.
— Dar eu boarfele alea de pa­
iaţă ce ei de gihd? Ne-am speriat
că vrei să te îmbraci l Credeam că
le-ai molipsit şt tu de la ţîcniţtl
ăştia, de care te mal împiedici li­
neari pe stradă...
Dobaşu întoarse faţa-i ovală, oa­
cheşă, spre el, zîmM nd:
— H m ! Ţicniţi.... Bine spus!
Asta-i. intr-adevăr o (icneală, o
boală... O boală de care am sufe­
rit şl eu cîndva, dar de care, exact
acum un an, am fost lecuit pentru
totdeauna.
— Cum... tu? I Fugi că rm te cre­
dem... Doar te ştim... ie cunoaştem.
Eşti de-al nostru. întreg la minte...
— Nu rîdeţi I Acesta-l adevărul.
Voi nu sîhfeţi de cîi de 8—9 luni
pe şantier, şi m-aţi găsii aşa cum
mă vedeţi acum, transformat... Dar
înainte...
/W V V VVV VVV Vi /VVV vVVVVV » W V V V W 1 VVYVyy'
Carte de vizită
©OOOOOOOOOO
„Sat complect colectivizat
Aceasta este inscripţia de pe o
placardă roşie care te întîmpină,
de cum intri în Petreşti. Pentru
orice nou venit, ea constituie o
fereastră deschisă spre schimbă­
rile survenite în viaţa satului,
spre realizările viitoare.
...In acest an colectiviştii din
G.A.C. „Ogor Nou" au primit de
două ori avansuri băneşti şi de
două ori avansuri în natură. In
prezent, gospodăria colectivă (ca­
re a predat întreaga cantitate de
gria contractată cu, stalul ş i cea
care revine pentru muncile
S.M.T.), se pregăteşte să împar­
tă avansurile de 40 la sută, din
noua recoltă de grîu.
Veniturile obţinute numai în
ultimii doi ani, au permis colec­
tiviştilor din Petreştij să cons­
truiască peste 100 case noi. Case
mari, spaţioase, şi-au ridicat co­
lectiviştii Gh. Deac, Dresler Si-
mion, Thut Simion şi alţii, iar
mulţi dintre ei ca Rusalina Ni-
chlfor şi Vencher Mihai le au în
construcţie. ,
PetreştiuL impresionează pe vi­
zitator nu numai cu noile lui case.
ooooooooooooo<x>o<xxx>ooooooooooooocoooocoooooooo<>
Prin m u n că patriotică
Acţiunea privind înfrumuseţarea o-
raşului constituie o preocupare de sea­
mă a comitetului executiv al Sfatului
popular orăşenesc Sebeş.
Cu sprijinul comitetelor de cetăţeni
şi al deputaţilor, au fost mobilizaţi a- contribuţie de seamă au adus cetăţenii
nuJ acesta, Ia diferite acţiuni peste
28.000 de cetăţeni, care au efectuat
105.737 ore de muncă patriotică, cco-
nomisindu-se peste 260.000 Iei.
Printre lucrările mai importante exe- Bojiţa, foan Răşinarii şj Walter Keney.
— Ce-a fost înainte?
— Al fost ce-a fost... A fost o vre­
me cînd şi mie hainele acestea de
„bal mascat", îmi păreau culmea
eleganţei şi a<bunului gust... Cînd
lumea întorcea capul după mine pe
stradă credeam că o face nu ironic
sau cu scirbă, ci din „invidie" sau
„admiraţie". Ehei... Dar ce s-o mai
lungim ! E şi iîrziu; pierdem pro­
gramul joii de tin e re tD a c ă ţineţi
neapărat să aflaţi cum ..mi-au ve ¦
nil minţile la cap" am să vă po­
vestesc pe drum. Haideţi I
Şl, urmărit de ochit din ce în. ce
Insemr.ari ds reporter
mai nedumeriţi ai celor doi, Doba­
şu IM pachetul cu „recuzita" sub
braţ şi deschise uşa.
Prietenii săi îl urmară, curioşi
să-i afle povestea.
O poveste simplă... Crescut din-
tr-o familie de oameni cinstiţi,
muncitori, din părţile Tg. Mureşu­
lui, după absolvirea ş-colti profe­
sionale, inirînd în-producţie, s-a
nimerit să-şi facă „prieteni" nişte
pierde-vară, chiulangii şi scandala­
gii. Pe atunci, incă foarte tînăr,
credea că aşa trebuie să fie un „a-
devărat bărbat".
S-a lăsat influenţat de ei, ajm -
gînd să se numere printre „şme­
cherii" oraşului. După un timp,
mai mult din curiozitate şi din do­
rinţa de a cîştiga mai bine, s-a lio-
tărît să vină la Hunedoara. Colec­
tivul sănătos al constructorilor Hu­
nedoarei nu i-a mai dat. voie să-şi
bată joc de tinereţea lui, de oa­
menii din jur... Prima ciocnire a
DRV MUR SOCIALISMULUI
-:<-('.(v. oO<XXX) g
ci şl prin buna îngrijire a stră- $
zilor şi prin rondourile sale de o
flori înşirate pe toată lungimea
străzilor largi şi curate, iar dacă
este vorba de flori nu poţi trece
cu vederea incinta grădiniţei de
copii care este îngrijită, (sub în­
drumarea educatoarei Semaca
Rafaela), de cei rnai mici cetă­
ţeni ai colectivei. In salul Pe-
treşli s-au schimbat rnulte. S-a
inaugurat în acest an şi o piaţă
unde gospodăria agricolă coleeti--
vă îşi desface produsele, mai a-
Ies legumele şi zarzavaturile.
Lucrurile s-au schimbat şi se
vor mai schimba încă. Străzile
iluminate azi cu becuri electrice
obişnuite, vor fi, trăim; după
cam spune preşedintele colecti­
vei Pfaff Laurenţiu, înlocuite cu
lumină fluorescentă. Şi acest
mîine nu-i departe. Probabil,
chiar la 23 August.
Cîtor schimbări minunate nu
le-au fost şi nu le-or mai fi mar­
tori de acum înainte colectiviştii
din Petreşti. Şi aceasta numai
pentracă s-au unit, la îndemnul
partidului, într-o mare familie.
T. HORIA
cutate pînă acum, se numără pavarea
străzilor Călăraşi şi Traían, amenaja­ t r e ; 21,15 Muzică de estradă, 21,45
rea parcului din faţa stafiei 0.F.R.,
amenajări de zone verzi pe strada
Lenin, curăţiri de canale pe o lungime re au concertat peste hotare;
de 3.2U0 m. etc. La aceste lucrări 6
din circumscripţiile ai căror deputaţi
sînt Rudolf Laiig, Aldea Herţa, Avram
.í iv.ü** r , ¦m&wm-.
r - > !-' x s' s
WWW
mut-o la club., chiar cu tov. Pîrlea
Viorica, bibliotecara de acum. îm ­
brăcat în hainele descrise mai sus,
a intrat în sala de lectură cu gînd
de a cere o carte.
— Sal’tare şmecherilor / a în­
cercai el să fie „spiritual".
Dar, cu mirare, a văzut că ni­
meni din sala de lectura nu-i răs­
punde la neobişnuitul salut, nici
măcar cu un zîmbet'. Se vedea
doar măsurat din cap- pînă in pi­
cioare, cu. nedumerire, ca o pasăre
rară. Lo. început s-a simţit oare­
cum măgulit că-i luat în seamă,
dar după ce a văzut cîteva fete că
rîd pe înfundate de ciucurii de la
cămaşă, de pantalonii „cioareci"
şi de basmaua înflorai î de la gît,
pe care o credea „irezistibilă", a
simţit un fel de furnicăfată pe spi­
nare, parcă l-ar fi lucii-cu frig.
— Ce doriţi? t-a întrebat rece bi­
bliotecara.
A vrut sădi, răspundă cu obrăzni­
cie, dar vâzînd cum îl măsoară din
cap pînă la picioare zeflemitor, s-a
simţii pentru prima dală cît e de
caraghios în costumul său de măs­
cărici Abia a bolborosii:
— O carte..
Nici n-a privit ce i s-a dat, a în­ cest leac să-şi atingă scopul,
şfăcat volumul întins şi a plecat
ea din puşcă din club, în hohotele
de rîs ale celor din sala de lectură.
Din urmă l-a ajuns o glumă ustu­
rătoare.
— N-ai putea să ne indici „casa
de mode" care le-a îmbrăcat cu ci­
tita „gust"?
...Dar aceasta n-a fost singura
ciocnire cu realitatea. Au urmai şi
altele, pe şantier, ta cămin, prin
dormitoare... Ba şi-a văzut şi o ca­
ricatură la gazeta de perele a şcut-
B irt P U O Q U âM U L B l
14 AUGUST !961
PROGRAMUL 1: 5,10 Emisiu­
nea pentru sate ; 6,45 Jocuri popu­
lare romîneşti din diferite regiuni
ale ţării; 7,30 Sfatul medicului:
Anemiile; 9,30 Tinereţea ne e dra­
gă ; 10,18 Melodii populare romî-
neşti; 11,03 Fragmente din opera
„Pe Donul liniştit" de Dzerjlnski;
12.00 Muzică uşoară ; 12,15 Lec­
tură din volumul : „Nopţi înfrigu­
rate” de Aurel M ihale; 14,00 Că­
lătorie muzicala; 16,15 Note de lec­
tor ; 17,30 Roza vînturilor; 19,00
Almanah ştiinţific; 20,30 Compozi­
tori de muzică uşoară cîntă fru­
museţea m ării; 20,50 Tribuna Ra­
dio ; 23,15 Concert de muzică u-
şcară.
PROGRAMUL II : 12,15 Din
muzica popoarelor; 14,30 Muzică
populară romîrieaseă; 15,35 Muzi­
că uşoară; 16,30 Vorbeşte Mos­
cova !; 18,05 Muzică din operete;
19.30 Reportaj ; 19,40 Cu cînte-
cul şi jocul pe meleagurile dobro­
gene ; 20,30 Carnet de reporter;
20.40 Muzică de estradă ; 21,30
Lecturi la cererea ascultătorilor;
22.00 Noi înregistrări; 22,30 Cîn-
tece lirice; 23,15 Simfonia a VlII-a
în mi bemol major de Glazunov.
15 AUGUST 1961
PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică
uşoară ; 7,30 Sfatul medicului:
Maladiile provocate de apă şi pro­
filaxia lor ; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 10,30 Artişti de peste hota­
re, oaspeţi ai Festivalului „Geor-
ge Enescu” : tenorul Anton Der-
mota (Austria) ; 11,45 Radio Pri­
chindel. „Un ospăţ de pomină” de
Eduard Ju rist; 12,30 In faţa hărţii:
In d ia; 13,05 Concert de muzică din
operete; 15,10 Muzică uşoară; 16,15
Vorbeşte Moscova !; 17,45 Muzică
populară din R.P.D. Coreeană ;
18.30 Limba noastră: Vorbeşte acad.
prof. Al. Graur; 19,00 Revista eco­
nomică radio; 21,00 Muzică uşoa­
ră ; 21,15 Jurnalul satelor; 23,00
Serenada în re major pentru or­
chestră, de Brahms.
PROGRAMUL II : 12,40 Cîntece
din ţări socialiste; 14,30 Muzică
de estradă de compozitori sovie­
tici ; 14,53 Carnet de reporter;
15.40 Muzică uşoară; .16,50 Tri­
buna radio; 18,45 Actualitatea li­
terară în ziarele şi revistele noas­
Scriitori la microfon : Eusebiu Ca-
milar ; 22,00 Formaţii muzicale ca­
23,15 Concert de muzică uşoară.
-O —
fflEM ÎSM FiEE
14 şi 15 AUGUST 1961
DEVA: Insula fără nume; Pri­
chindelul; Hatifa; SIMBRIA: Dra­
gostea şi pilotul secund; HUNE­
DOARA: Vikingii; Toată lumea rî-
de, cîntă şi dansează; PETROŞANI:
Vaca şi prizonierul; Batalionul ne­
gru; Cei patru de pe Moana- Ker
Ogli; ALBA IULIA: Casa de pe
două străzi; E Ling drumul pînă
acasă; LONEA: Să preţuim iubirea
BRAD: Imagini ale unui trecut glo
rios; TEIUŞ: Torero; HAŢEG: Ima
gini ale unui trecut glorios; ORAŞ
TlE: Ultima noapte pe Titanic; U
nul dintre noi; SEBEŞ: Hatifa
ZLATNA: Socoteli greşite; ILIA:
Pe cărările junglei¦ APOLDUL DE
SUS: Nonnandie Niemen.
Herulul.. Era gala să fugă din Hu­
nedoara. Dar apoi i s-au deschis
ochii. La primul salariu şi-a cum­
părat haine noi, pe cele de „sperie­
toare" ascunzîndu-le pentru tot­
deauna în geamantan.
...Dobaşu îşi terminase povestea.
Acum păşea gîndltor alături de cei
doi tovarăşi de cameră.
— Toate le înţeleg! spuse după
un timp, aproape de club, Iancu
cel înalt. înţeleg şt ce te-a făcut
să ajungi apoi fruntaş în muncă,
pricep prea bine şi ce te-a determi­
nat să devii un cititor fruntaş al
bibliotecii, îneît azi să fii ales chica
în colectivul său de sprijin... Un
lucru nu-l lămurit; totuşi... Dacă
fi-ai dosit pentru totdeauna bulen­
drele astea în fundul cufărului, să
nu le mai vezi, de ce le-al mal scos
azi la iveală?
— Nu-i greu să afli/ răspunse
cel întrebat. Poate al auzit că bri­
gada artistică de agitaţie a pregă­
tit un program nou... In acesta e
vorba şl de un tovarăş de-al nostru
care e pălit de aceeaşi boală de ca­
re am suferit şt eu cîndva... Briga­
da l-a pregătit un „medicament"
care să-l lecuiască. Şl pentru ca a-
ne-am gîndît ca „doctorul“ care l-l
va administra, să fie îmbrăcat în
ton cu pacientul...
— Am ghicit de ce „pacient" era
vorba. Chiar de unul de la grupul
2 de şantiere. E vorba de Babeş
Ioan...
— S-ar putea să fie el, s-ar pu- i
tea să fie altul... Nu fiţi prea cu-
rioşi, fii/ulcă o să-l aflaţi chiar azi,
la joia noastră de tineret...
IRIMTE STRÂUŢ >
/ W v /w w \ v/v y w v v v
pag. 8
SECŢIA PENTRU COLECTA­ INS TIUITUL
REA Şl PRELUCRAREA ME­
de mmm
TALELOR — I. C. M. —
HUNEDOARA METALURGICE
Piaţa Libertăţii nr. 29 d in B u c u re ş ti, s tr.
-u n e co n o m isi p rin ­ M e h a d ie n r. 39
cip a l fin a n cia r, co n ­ raionul Gh. Gheorghiu-Dej
c ilii; respectarea organizează un c o n ­
H C M nr. 1 053|1960
—doi d i s p e c e r i I. curs penfru ocuparea
c o n d ifiî; respecta­
posturilor vacanfe de
rea H C M nr.
1 0 5 3 |1 9 6 0 ce rce îă io r! stagiari şi
principali în sp eciali­
t ă ţoi l e :
H FURNALE,
® QŢELÂRIE,
^ LAMINOARE şi_
H TERMOTMNICÂ.
înscrierile se fac pînă la
31 august 1961. ţ
Informaţiuni la telefon
13.17.12. i
i/ i »/—v î/—\ \ r*1f*> ¦'Om r—'/—¦*,
| ANUNŢ j
Şcoala profesională de ucenici Gura-Barzn, lace înscrierii
L pentru anui 1961-1962 în anul f, pentru următoarele meserii;]
— MECANICI DE MINA 1
— ELECTRICIENI DE MINA ¦1»
/1
— MINERI * Ti
Durata de şcolarizare 3 ani.
s
T
Pentru meseria de mecanici şi electricieni de mină se pri-1
Lmesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de 15 ani, iar!
L pentru mineri, absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă d e]
1 16 ani. i
(. ]
l înscrierile pentru concursul de admitere vor avea loc la se -j
tdiul şcolii, între15-30 august 1961,iar examenui de admitere^
[v a începe la datade 1 septembrie 1961. 3
tl Peniru meseria de mineri se asigură cantină şt internat, <T
[iar pentru meseriile de mecanici şi electricieni de mină, nu-^
mai cantina. 1
Actele necesare la înscriere: 1
— Certificat de absolvire (original). ]
1
1
— Extras de naştere (copie legalizată).
— Adeverinţă de starea materială a părinţilor. 1
— Certificat medical. 1
]
— Cerere de înscriere. ]
U f c J \— J W J «— J l _ J u J l _ / I- - - - ! I 1
Teatre! de stfat de pâpoşi
99Priciiisidel66 Albe, Iul ia,
ANUNŢĂ:
Un concurs pentru ocuparea unui
p o st de actor mînuitor, ce va avea loc
în ziua de 22 august Î96Î orele 8, la
sediul teatrului.
Condifiuni obiigaforii.0
A b s o lv e n t ai un ei şco li m e d ii cu
exam en de m a tu rita te .
A Nü N Ţ
Incepînd cu anul universitar 1961/62, în cadrul Univer­
sităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, va iua fiinţă o FACULTATE
D E ’ ŞTI1NTE ECONOMICE, cu două secţii: a) SECŢIA
ECONOMIE POLITICĂ ŞI PLANIFICARE r ' b) secţia EVI
DENŢA CONTABILA.
Examenul de admitere va avea loc Ia 20 septembrie la ur­ i
mătoarele discipline.
— Istoria R.P.R. — o ra l;
— Geografie — scris şi o ra l;
— Matematică (aritmetică şi algebră) — scris;
— Constituţia R.P.R. — oral.
Pentru orice informaţii, cei interesaţi se pot adresa Facuf
tăţii de ştiinţe juridice, telefon 18-24.
»A/W» mmmîntreprinderea >r
de
ELECTRICITATE HUNEDOARA
Cu sediul în Deva, str. George
Enescu nr. 39
A N G A JE A Z Ă DE U R G E N T A :
® Un in g in e r în sp e cia lita te a c o n s tru c jii
g iv ile şi in d u stria le cu stagiu de cel
p u jin 3 ani în s p e c ia lita te ;
& Trei in g in e ri în sp e cia lita te a e le c tro -
e n e rg e tică sau e le ctro m e ca n ică cu sta­
g iu de cei pufin 3 ani în p ro d u e fie ;
@ D oi te h n ic ie n i în sp e cia lita te a e le c tro -
e n e rg e tică sau e le c tro m e c a n ic ă ;
f i U n e c o n o m is t, a b s o lv e n t al iSEP sau
al A ca d e m ie i c o m e rc ia le ;
Informaţii suplimentare se primesc Ia serviciul cadre al
I.R.E.H., telefon inter. 5.
\