Page 44 - 1961-08
P. 44
pag. 4 s drvmue s a m E im u zm Nr. 2064
COMUNICAT
cu privire la vizita de prietenie făcută în Uniunea Sovietică
de delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romîne
La invitaţia Comitetului Cena Romîne subliniază că victoriile iate pentru livrări reciproce de de-al doilea război mondial, ar acestei regiuni şi ar duce la în o cauză a poporului coreean însuşi. în domeniul muncii dc partid, co*
nîărfuri în 1961—1965 şi pentru crea o barieră în calea forţelor mi tărirea păcii şi securităţii în a- Ambele părţi îşi confirmă năzuinţa laborarea frăţească dintre ambele!
trai al Partidului' Cotriunist al 'cje importanţă istorică mondială âbordarea de către Uniunea So litarismului şi revanşismului din ceastă parte a Europei. Însănă partide s-a întărit şi dezvoltat şi
vietică în perioada 1961—1968 Germania Occidentală, ar deschide toşirea atmosferei în regiunea neabătută spre îmbunătăţirea re mai mult. Studierea şi folosirea
.Uniunii Sovietice şi a guvernu obţinute' de Uniunea Sovietică de ajutor tehnic Republicii Popu Balcanilor este cu atît mai nece laţiilor cu toate statele, indiferent reciprocă a experienţei activităţii'
lare Romîne în construirea unor în faţa întregului popor german sară cu cît politica puterilor oc de _orînduirea lor socială, spre în P.C.U.S. şi P.M.R. au o deosebită
lui Uniunii Republicilor Sovie în care pentru prima oară în lu întreprinderi industriale, s-au calea dezvoltării paşnice şi de cidentale de intensificare a în tărirea încrederii; spre dezvoltarea
întărit' şi s-au lărgit- şi mai cordării internaţionale a dus la tuturor formelor de colaborare in însemnătate pentru construirea cu
tice Socialiste, delegaţia dte me s-a făurit societatea socialis mult legăturile economice între mocratice. crearea unei situaţii anormale ternaţională. Ele se pronunţă succes a socialismului şi comunist
ambele ţări. In baza încheierii Tratatului de în această regiune, în care unele pentru dezvoltarea liberă a comer mului în ambele ţări.
partid şi guvernamentală a Re tă, şi se înfăptuieşte construcţia ţări participante la N.A.T.O. ţului internaţional, pentru lărgirea
Delegaţia de partid şi guver pace cu Germania s-ar normaliza aţîţă în prezent isteria războinică. contactelor între personalităţile şi Reprezentanţii P.M.R. au sub
publicii Populare Romîne în desfăşurată a comunismului, des namentală a R. P. Romîne ex situaţia în Berlinul Occidental, un organizaţiile de stat şi obşteşti pen liniat uriaşa importanţă istorică
primă recunoştinţa poporului Evenimentele din ultima vre tru un schimb larg în domeniul a luptei neobosite a P.C.U.S.;
frunte cu tovarăşul Gheorghe chid omenirii drumul spre cul romîn pentru sprijinul multilate de se menţine pînă în prezent o- me arată că politica agresivă realizărilor culturii, ştiinţei şi teh pentru întărirea continuă a unN
ral primit din partea Uniunii cupaţia militară, în condiţiile că promovată de S.U.A. şi de par nicii. tatii mişcării muncitoreşti inter
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al mile progresului. Uriaşele suc- Sovietice în opera dte industria reia Berlinul Occidental este trans naţionale, pentru păstrarea puri
lizare socialistă a ţării, de dez tenerii lor din N.A.T.O., precum Guvernele R.P.R. şi U.R.S.S. au tăţii măreţelor idei ale marxism-*
G.C. al P.M.R., preşedintele Con- Cbse ale poporului sovietic se voltare a economiei naţionale. format într-un focar de nelinişte şi din alte blocuri militare în- subliniat cu satisfacţie că forţele leninismului, pentru întărirea so
tîmpină o împotrivire tot mai puternice ale socialismului şi pă lidarităţii frăţeşti a partidelor
I siliului de Stat al R. P. Romîne datoresc conducerii sale de că Guvernele Republicii Populare şi de provocări împotriva statelor hotărîtă din partea statelor şi cii cresc şi se întăresc zi de zi. comuniste şi muncitoreşti.
Romîne şi Uniunii Sovietice sub socialiste. Guvernul Republicii popoarelor iubitoare de' pace. Se Tot mai multe state şi popoare
| a făcut o vizită dte prietenie în tre gloriosul Partid Comunişti liniază că colaborarea economi Populare Romîne este întrutotul intensifică lupta popoarelor dîn sprijină principiile coexistenţei paş Un eveniment de însemnătate
că strînsă care se dezvoltă între ţările capitaliste împotriva baze nice şi rezolvarea tuturor proble istorică mondială îl va prezenta
: Uniunea Sovietică între 31 iu- al Uniunii Sovietice, în frunte cele două ţări este avantajoasă de acord cu punctul de vedere al lor militare şi a pactelor mili melor litigioase în relaţiile din examinarea şi adoptarea de că
şi utilă pentru ambele părţi şi guvernului sovietic, că acordarea tare, pentru drepturi dtemocrati- tre state pe calea paşnică, pe ca tre cel de:al XXII-lea Congres
i lie — 12 august 1961. cu Comitetul său Central leni îşi afirmă hotărîrea de a lărgi statutului d e . oraş liber şi demili ce şi adevărată libertate. lea tratativelor. Totodată statele al P.C.U.S. a noului Program al
şî în viitor — prin toate mij tarizat Berlinului Occidental, cu şi popoarele iubitoare de pace tre P.C.U.S. In acest remarcabil do
In timpul şederii sale în U- nist, care constituie pentru toate loacele — această colaborare Părţile au constatat cu satis buie să dea dovadă de vigilenţă cument marxist-leninist, pe care
pentru care se creează posibili cele mai sigure garanţii internaţio facţie că ruşinosul sistem colo maximă faţă de uneltirile imperia popoarele l-au denumit Manifes
niunea Sovietică, delegaţiâ de partidele comuniste şi muncito tăţi şi mai largi în legătură cu nial se află pe marginea depli liştilor şi încercările cercurilor mi tul Comunist al epocii contem
realizarea programului grandios nale, ar constitui soluţia cea mai nei sale prăbuşiri. Republica litariste reacţionare de a ascuţi pe porane, pe baza luării în consi
partid şi guvernamentală a Re reşti un model de aplicare con al construcţiei comuniste în Populară Romînă şi Uniunea So calea aventurilor militare şi a pro deraţie a experienţei istorice a
U.R.S.S. şi desăvîrşirea construc bună în situaţia creată. vietică se pronunţă cu hotărîre vocărilor situaţia internaţională şi Uniunii Sovietice de construire
publicii P'opulare Romîne a vi secventă şi de dezvoltare crea ţiei socialiste în R.P.R. Guvernele R.P.R. şi U.R.S.S. de a ameninţa pacea. In legătură a socialismului, a victoriilor miş
împotriva acţiunilor tuturor colo cu aceasta părţile consideră nece cării comuniste şi muncitoreşti
zitat oraşele Moscova, Lenin toare a măreţelor idei ale mar- Ele şi-au exprimat de aseme consideră că Încheierea Tratatu nizatorilor, atît ale celor vechi sară întărirea şi în viitor a orga internaţionale, se face o caracte
nea satisfacţia în legătură cu co lui de pace cu Germania nu mai cît şi ale celor noi, care încalcă nizaţiei Tratatului de la Varşovia rizare desfăşurată a societăţii
grad, Tbilisi şi Kiev âvînd pri xism-leninismului' în procesul laborarea rodnică care se dezvoltă poate fi amînată. De aceea dacă în mod grosolan Declaraţia cu comuniste, se indică căile şi me
cu succes între Republica Populară puterile occidtentale vor refuza privire la acordarea independen şi a capacităţii de apărare a ma todele concrete de construire a
lejul de a cunoaşte nemijlocit construirii socialismului şi Co Romînă şi Uniunea Sovietică în să participe la încheierea unui ţei ţărilor şi popoarelor colonia relui lagăr al socialismului. comunismului în U.R.S.S. într-o
domeniul ştiinţei, culturii şi artei. tratat- de pace cu cele două sta le, adoptată la cea de-a 15-a se perioadă istorică cît mai scurtă.
realizările Uniunii Sovietice în munismului. In Uniunea Sovie Schimbul de delegaţii culturale, te germane — R.D.G. şi R.F.G. siune a Adunării Generale a H I.
vizitele oamenilor de ştiinţă, lite — va fi necesară încheierea tra O.N.U. Noul Program al P.C.U.S. va
construcţia comunistă, a vizitat tică se rezolvă cu succes sarcina ratură şi artă au contribuit la cu tatului dte pace cu Republica De fţ o armă ideologică de nădejde
noaşterea reciprocă a realizărilor mocrată Germană, care şi-a ex Republica Populară Romînă şi şi o busolă 'sigură pentru po
întreprinderi industriale, colho de însemnătate istorică mondială ştiinţifice şi culturale şi la apro primat asentimentul său în a- Uniunea Sovietică sprijină mul porul sovietic în construirea co-.
pierea continuă a popoarelor am tilateral eroicul popor cuban ca monismului!.
zuri şi instituţii culturale. Dele a creării bazei tehnico-materlale belor ţări. ceastă privinţă. re luptă pentru întărirea inde
Guvernele R.P.R. şi U.R.S.S. pendenţei sale şi consolidarea Reprezentanţii P.C.U.S. aublii-.
gaţia a avut numeroase întîl- a comunismului şi a dezvoltării Cele două părţi şi-au exprimat cuceririlor sale revoluţionare, niază că ei privesc construcţia
convingerea fermă că “relaţiile de sînt de acord că problema Tra sprijină mişcarea dte eliberare comunistă în U.R.S.S. ca o mă
niri şi convorbiri cu muncitorii, Continue a democraţiei socialis prietenie frăţească şi de colabo tatului de pace cu Germania şî naţională a popoarelor care nu reaţă sarcină internationalistă a
rare multilaterală între Romînia a normalizării pe baza acestui s-au eliberat încă pe deplin de poporului sovietic, care cores
colhoznicii, cu reprezentanţii in te. Se îmbunătăţeşte neîncetat) şi Uniunea Sovietică se vor dez tratat a situaţiei în Berlinul Oc sub jugul colonial şi sînt con punde intereselor întregului' sis
volta cu succes şi se vor întări cidental, ca şi toate celelalte pna- vinse că lupta eroică a popoare tem mondial socialist, interese
telectualităţii Uniunii Sovietice, bunăstarea materială a poporu şi în viitor spre binele popoarelor- bleme internaţionale, trebuie să lor din Laos, Algeria, Tunisia, lor proletariatului internaţional
care s-au desfăşurat înfr-o at lui sovietic. Succese remarcabile romîn şi sovietic ceea ce va contri fie rezolvate pe calea tratative Angola, Congo şi a altor po şi ale întregii omeniri.
bui la întărirea continuă a siste lor şi nu pe calea ameninţărilor poare iubitoare de pace va fi în
mosferă de caldă şi cordială au fost obţinute de ştiinţa, teh mului socialist mondial în ansam şi violenţei. De aceea măsurile cununată de victoria deplină. Reprezentanţii Partidului Mun
blu, la consolidarea unităţii sta militare adoptate de S.U.A. în Părţile condamnă încercările cer citoresc Romîn au subliniat că
prietenie. nica şi cultura sovietică. O încu telor socialiste în lupta comună legătură cu intenţia unui şir de curilor imperialiste agresive de noul Program al P.C.U.S. con-:
pentru pacea generală, pentru tri ţări de a încheia Tratatul de a se amesteca în treburile inter stituie o contribuţie remarcabilă
In cuvîntările la mitingurile nunare a victoriilor ştiinţei so umful deplin al comunismului. pace cu R.D.G., nu pot fi privite ne ale ţărilor care luptă pentru la dezvoltarea învăţăturii mar-:
de prietenie care au avut loc la vietice au constituit-o primele întărirea independenţei lor poli xist-leniniste, avînd o mare în
II. altfel decît ca o provocare peri tice, pentru lichidarea înapoierii semnătate teoretică şi practică
Moscova, Leningrad, Tbilisi şi zboruri triumfale ale cosmonau culoasă împotriva cauzei păcii. economice, asigurarea progresu internaţională. Ei consideră a-
!Kiev ca şi în convorbirile şi în Guvernele Republicii Populare lui social şi a bunăstării popoa cest document istoric, precum şi
tâlnirile cu oamenii muncii din ţilor sovietici pe navele cosmice Romîne şi Uniunii Sovietice după Guvernul romîn, luînd cunoş relor lor. experienţa P.C.U.S. în construi
„Vostok-1“ şi „Vostok-2“ în ju ce au avut un schimb de păreri tinţă de notele guvernului sovie rea comunismului în U.R.S.S.
Uniunea Sovietică, membrii de rul pămîntului. Această victorie asupra celor mai importante pro tic adresate . guvernelor S.U.A., Ambele părţi sînt convinse că drept un exemplu însufletitor
legaţiei de partid şi guverna fără seamăn a oamenilor de şti bleme ale situaţiei internaţionale actuala structură a O.N.U. nu pentru Partidul Muncitoresc Ro
mentale a R. P. Romîne au re contemporane, constată cu satisfac Marii Britanii şi Franţei, pre corespunde schimbărilor care mîn în opera de desăvîrşire a
latat despre însemnatele reali- inţă, inginerilor, tehnicienilor şi ţie unitatea deplină de vederi în cum şi dte memorandumul din 3 s-au produs în lume. Ele consi- In timpul convorbirilor dintre construcţiei socialiste, un exem.-:
1 zări ale R. P. Romîne în dez- muncitorilor sovietici a deschis toate problemele politicii externe. august 1961’ adresat guvernului dteră drept dăunător pentru pace reprezentanţii Partidului Muncito piu pentru toate partidele comu-.
vpltarea economiei naţionale şi Ele consideră drept scop, princi R.F.G., îşi exprimă acordul său faptul că puterea executivă a resc Romîn şi ai Partidului. Co nişte şi muncitoreşti.
o nouă eră în cucerirea Cosmo pal al activităţii lor în domeniul O.N.U. este concentrată în mîi
culturii, în ridicarea bunăstării sului şi a demonstrat nesecata politicii externe, asigurarea condi deplin cu acestea. nile unei singure persoane care munist al Uniunii Sovietice, care Reprezentanţii P.C.U.S. consi
| poporului romîn, despre munca forţă vitală a orînduirii socialis ţiilor paşnice pentru dezvoltarea Guvernele Republicii Populare exprimă interesele cercurilor im s-au desfăşurat într-o atmosferă deră drept datoria lor să subli
1 Imensă pe care poporul romîn o sistemului mondial al socialismului perialiste. Republica Populară de prietenie cordială şi înţelegere' nieze contribuţia de seamă a
te. Construirea cu succes a co şi izbăvirea, împreună cu toate po Romîne şi Uniunii Sovietice s-au Romînă şi •Uniunea Sovietică vor reciprocă deplină, a avut loc un Partidului Muncitoresc Romîn la
desfăşoară pentru îndeplinirea munismului în U.R.S.S. întăreş poarele iubitoare de pace, a ome consultat în prealabil asupra milita cu perseverenţă ca struc schimb reciproc de informaţii cu cauza întăririi unităţii şi coeziu
hotărîrilor Congresului al IlI-lea te şi mai mult forţa lagărului nirii de un război mondial de ex unor probleme legate de înche tura O.N.U. să fie pusă în con nii partidelor comuniste şi mun
terminare. ierea Tratatului de pace cu Ger cordanţă cu raportul de forţe privire la munca ambelor partide, citoreşti frăţeşti, a marelui lagăr
al Partidului Muncitoresc Romîn, socialist şi însufleţeşte popoarele mania. Ele ,cjeclară solemn, aşa real care s-a creat actualmente un schimb de păreri cu privire la socialist, fidelitatea lui faţă de
1în vederea desăvîrşirii construi- din toate ţările în lupta pentru In politica lor externă, Repubi" cum se prevede §T în Comunica pe arena internaţională. In or munca ambelor partide, un schimb învăţătura atotbiruitoare a mar
I rii socialismului în Republica pace, independenţă naţională şl ca Populară Romînă şi Uniunea tul Consfăţuiţji recente a primi canele executive ale O.N.U. tre de păreri cu privire la dez xism-leninismului, fată de inter
socialism. Sovietică pornesc de la recunoaşte lor secretari ai' ?b'rilîtetelor Cen buie să fie reprezentate în egală voltarea continuă a colaborării naţionalismul socialist.
Populară Romînă, despre politi rea necesităţii obiective a coexis trale ale partidelor comuniste şi măsură toate cele trei grupări frăţeşti dintre P.M.R. şi P.C.U.S.;
ca ei externă iubitoare d'e pace. Delegaţia de partid şi guver tenţei paşnice a statelor socialiste muncitoreşti din ţările partici de state existente în prezent — au fost de asemenea discutate P.M.R. şi P.C.U.S. sînt ferm
namentală a R. P. Romîne con şi capitaliste. Războiul nu r _ate pante la Tratatul de la Varşo statele socialiste, statele partici hotărîte să dezvolte şi mai mult
şi nu trebuie să constituie un via, că în politica lor vor con pante la blocurile militare occi problemele actuale ale mişcării co legăturile frăţeşti existente între
Delegaţia de partid şi guverna- . sideră necesar să sublinieze în mijloc de rezolvare a litigiilor in tinua să se călăuzească de in dentale şi statele neutre. muniste şi muncitoreşti internaţio ambele partide.
ternaţionale. Guvernul Republicii teresele păcii şi că ameninţările
mentală a Republicii Populare Ro semnătatea principială pentru Populare Romîne şi guvernul U- din partea cercurilor imperialiste Părţile condamnă cu hotărîre nale. In timpul convorbirilor ce au
niunii Sovietice îşi exprimă con ale S.U.A. şi ale celorlalte ţări ocuparea ilegală în continuare de Ambele părţi au subliniat că avut loc, reprezentanţii ambelor
mîne socoteşte de datoria sa să Partidul Muncitoresc Romîn şî vingerea fermă că un război mon N.A.T.O. nu le vor opri în în către Forţele armate ale S.U.A. partide au căzut de acord asu
dial poate fi preîntâmpinat prin făptuirea politifcii de pace. a insulei Taiwan, care reprezintă consfătuirea din noiembrie 1960 dc pra măsurilor concrete de lărgi
sublinieze cu un sentiment de ma Republica Populară Romînă a eforturile unite ale tuturor celor un act de agresiune împotriva Re la Moscova a reprezentanţilor par re a schimbului reciproc de In
cărora le este scumpă pacea. Tot Guvernele; Republicii Populare publicii Populare Chineze, şi spri tidelor comuniste şi muncitoreşti formaţii, a schimbului de expe
re satisfacţie primirea sinceră şi experienţei Partidului Comunist' odată, guvernele R.P.R. şi jină întrutotul poziţia justă a po a inaugurat o nouă etapă în dez rienţă în munca de partid, 'pre
U.R.S.S. constată că forţele im Romîne şi Uniunii Sovietice con- porului chinez în ce priveşte eli voltarea mişcării comuniste şi cum şi în ce priveşte dezvoltarea
caldă de care s-a bucurat pre al Uniunii Sovietice, acumulată perialiste agresive nu numai că sidteră că în condiţiile actuale berarea acestei părţi integrante a muncitoreşti internaţionale, a so continuă a legăturilor frăţeşti
cînd puterile .occidentale desfă teritoriului R.P. Chinteze. Părţile lidarităţii frăţeşti şi a legăturilor dintre oamenii muncii şi orga
tutindeni. Aceasta a constituit o în construirea socialismului şi nu au renunţat la politica lor de nizaţiile obşteşti din Republica
ascuţire a încordării internaţionale şoară şi mai larg cursa înarm ă declară că înlăturarea artificială şi Populară Romînă şi Uniunea
nouă şi strălucită mărturie a prie- în înfăptuirea construcţiei des şi de pregătire a războiului, pe rilor şi fac declaraţii îndreptate pe viitor a Republicii Populare Sovietică.
riculoasă pentru popoare, dar în împotriva păcii, necesitatea re Chineze de la participarea la acti
¦teniei de nezdruncinat şi a soli făşurate a comunismului, expe ultimul timp desfăşoară chiar o zolvării cît mai rapide a pro vitatea Organizaţiei Naţiunilor U- In numele Comitetului Central
activitate sporită în această di blemei dezarmării generale şi nite aduce un mare prejudiciu a- al P.M.R., al Consiliului de Stal!
darităţii frăţeşti dintre popoarele rienţă care are valabilitate isto recţie. Cercurile conducătoare ale totale care include şi rezolvarea cestei organizaţii, îngreunează exa şi al Consiliului de Miniştri al
puterilor imperialiste aţîţă foca problemei interzicerii armei nu minarea rodnică a problemelor R. P. Romîne, tovarăşul Gheor
Uniunii Sovietice şi Republicii rică universală. Succesele Uniu rele de încordare internaţională cleare sub un control interna internaţionale, pentru a căror re ghe Gheorghiu-Dej a invitat o
din Europa şi alte regiuni ale lu ţional eficient devine ca niciodaj zolvare se cer eforturi colective din delegaţie de partid şi guverna
Populare Romîne la baza cărora nii Sovietice în construirea so mii. intensifică şi mai mult rit tă o sarcină imperioasă care stă partea tuturor statelor. Guvernele mentală a Uniunii Sovietice şi
mul cursei înarmărilor, extind ac în faţa omenirii. Pretutindeni se Republicii Populare Romîne şi U" personal pe tovarăşul N. S.
stau principiile de neclintit ale cietăţii comuniste însufleţesc po tivitatea blocurilor agresive recunoaşte că propunerile guver niunii Sovietice vor insista şi în Hruşciov să viziteze R. P. Ro
porul romîn în lupta pentru de- N. A. T. O., C. E. N. T. O. şi nului sovietic în această proble viitor ca drepturile legitime ale mînă. Această invitaţie a fost
marxism-leninismului şi ale inter săvîrşirea construcţiei socialis S.E.A.T.O. mă reprezintă o bază raţională Republicii Populare Chineze în acceptată cu satisfacţie, urmîndl
naţionalismului socialist, unitatea şi constructivă pentru realizarea Organizaţia Naţiunilor Unite să ca data vizitei să se stabilească
intereselor şi ţelurilor în lupta mului şi trecerea treptată la co Un pericol deosebit pentru cau ulterior de comun acord.
pentru socialism şi comunism. munism. za păcii îl reprezintă încercările unui acord cu privire la dezar fie restabilite.
Partea sovietică a subliniat cu puterilor occidentale de a împie marea generală şi totală, accep multilaterale între partide. Ea a -A-
In timpul vizitei delegaţiei de dica cu orice preţ rezolvarea pro tabil pentru toate statele. Am Republica Populară Romînă şi demonstrat încă o dată coeziunea
partid şi guvernamentale a Re mare satisfacţie realizările de blemei reglementării paşnice cu bele părţi declară că sînt ferm Uniunea Sovietică consideră anor partidelor frăţeşti din ţările socia Vizita delegaţiei de partid şi
publicii Populare Romîne în Uniu seamă ale poporului romîn ca Germania. Refuzînd, în condiţiile hotărîte să lupte pentru tradu mal faptul că Republica Populară liste, dezvoltarea şi întărirea con guvernamentale a R. P. Romîne
re, sub conducerea avangărzii actuale, încheierea Tratatului de Mongolă este lipsită pînă în pre tinuă a legăturilor internaţionaliste
nea Sovietică au avut loc convor sale încercate de luptă, Partidul cerea în viaţă a acestor propu zent de posibilitatea de a fi ^mem în Uniunea Sovietică care a de
biri la care au participat: Muncitoresc Romîn, a schimbat pace cu Germania, puterile occi neri în interesul preîntîmpinării bră a Organizaţiei Naţiunilor pe baza egalităţii depline în drep
în mod radical — într-o perioa dentale confirmă nu numai tendin turi şi a independenţei tuturor curs într-o atmosferă deosebit de
Din partea romînă — Gheorghe dă istorică scurtă — înfăţişarea pericolului unui război şi al in Unite şi de a-şi aduce prin par
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al patriei sale, transformînd-o din- ţa acestora de a continua politi staurării unei păci trainice pe partidelor comuniste şi muncito caldă şi de cordială, a constituit
C.C. al P.M.R., preşedintele Con tr-o ţară cu o industrie slab dez ca de stimulare a revanşismului şi ticiparea la lucrările acestei or reşti. In perioada care s-a scurs
siliului de Stat al R.P. Romîne, voltată şi cu o agricultură îna militarismului vest-german, ci şi planeta noastră. ganizaţii aportul la rezolvarea sar de la Consfătuire a crescut şi mai o nouă şi vie demonstraţie a
Ion Gheorghe Maurer, membru al poiată într-un stat industrial a- dezleagă de fapt mîinile utilitariş Guvernele Republicii Populare cinilor întăririi păcii şi lăr mult coeziunea tuturor ţărilor la
Biroului Politic al C.C. al P.M.R,. grar dezvoltat. In prezent în tilor vest-germani, la dispoziţia gărului socialist, s-a întărit soli alianţei strînse şi dte nezdrunci
preşedintele Consiliului de Miniştri Republica Populară Romînă a cărora se pun cele mai moderne Romîne şi Uniunii Sovietice pri girii colaborării internaţiona daritatea mişcării comuniste şi
al R.P. Romîne, vicepreşedinte al ^ îffs t creată o industrie modernă tipuri de arme, inclusiv arma ra vesc încercările guvernelor pute le puse în faţa O.N.U. prin muncitoreşti internaţionale. nat dintre ambele ţări în marea
Consiliului de Stat al R. P. Romî energetică, metalurgică şi de rilor occidentale de a substitui Charta acesteia. Părţile se^ pro
ne, Nicolae Ceauşescu, membru al prelucrare a petrolului, noi ra rezolvării problemei dezarmării nunţă pentru rezolvarea cît mai Reprezentanţii ambelor partide comunitate a statelor şi popoa
Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,. muri ale construcţiei dte maşini, rapidă şi pozitivă a problemei
secretar al C.C. al P.M.R.; Le- ă fost însuşită fabricaţia de generale şi totale stabilirea con primirii R. P. Mongole în O.N.U. consideră că datoria lor supremă relor lagărului socialist.
onte Răutu, membru supleant al •tractoare, automobile, nave, ma trolului asupra înarmărilor, ca este de a întări şi în viitor prin
Biroului Politic al C.C. al P.M.R.; o barieră ridicată în mod con Ambele părţi sprijină unanim toate mijloacele unitatea statelor Republica Populară Romînă şi
ştient în calea realizării u n e ijn - socialiste, a partidelor comuniste
şeful Direcţiei de Propagandă şi şini agricole, utilaj electroteh ţelegeri în problema dezarmării. cererile juste ale poporului coreean şi muncitoreşti, pe baza măreţelor Uniunea Sovietică, Partidul Mun
Cultură a C.C. al P.M.R.; Alexan nic, minier, petrolier etc.; se Ele sînt convinse că instaurarea principii ale marxism-leninismului,
dru Bîrlădeanu, membru al C.C. dezvoltă într-un ritm rapid in unui control asupra înarmărilor, citoresc Romîn şi Partidul Co
să ducă o luptă hotărîtă împo
care ar însemna crearea unui munist al Uniunii Sovietice vor
al P.M.R., vicepreşedinte al Con dustria chimică. In anii puterii sistem legalizat de spionaj, poa triva încercărilor cercurilor impe
siliului de Miniştri al R.P. Ro populare, clasa muncitoare din te fi avantajoasă numai pentru întări şi pe viitor prietenia fră
mîne, Corneliu Mănescu, ministrul. Romînia a crescut considerabil. agresorul potenţial, deoarece a- rialiste şi ale agenturii lor de a
Afacerilor Externe al R.P. Romî Se dezvoltă cu succes ştiinţa şi scinda mişcarea comunistă şi mun ţească ,spre binele oamenilor
ne, Nicolae Guină, membru al Cultura, intelectualitatea strîns ceasta i-ar înlesni să aleagă tim citorească internaţională. Ele vor
C.C. al P.M.R., ambasador al pul şi direcţia principalei lovi fi şi în viitor intransigente în spi
R.P. Romîne în Uniunea Sovie legată de popor, urmează cu în rit leninist faţă de orice manifes-
credere partidul. S-a înfăptuit pe turi într-un atac îndreptat îm tţări de revizionism, dogmatism,
tică. scară largă transformarea socia potriva statelor iubitoare de pa sectarism, de abateri de la princi
Din partea sovietiqă — N. S. listă a satului, s-a pus pentru ce. Ambele părţi declară că sînt piile internaţionalismului socialist.
gata să accepte orice control da
Hruşciov, prim-secretar al C.C. al totdeauna capăt exploatării o- că guvernele statelor occidentale In unitatea şi coeziunea ţarilor
P.C.U.S., preşedintele Consiliului mului de către om. Datorită gri lagărului socialist, a partidelor co
muniste şi muncitoreşti, în fideli
ide Miniştri al U.R.S.S.; L. I. Brej- jii permanente a Partidului Mun tatea lor faţă dc învăţătura mar-
xist-leninistă rezidă principalul iz
nev, membru al Prezidiului C.C. citoresc Romîn şi a guvernului vor al forţei şi invincibilităţii fie
cărui partid frăţesc, fiecărei _ţări
al P.C.U.S.; preşedintele Prezidiu R. P. Romîne se îmbunătăţeşte socialiste, şi a lagărului socialist
în ansamblu, garanţia de^ nădejde
lui Sovietului Suprem al U.R.S.S.-, an de an bunăstarea oamenilor a înaintării cu succes a ţărilor so
F. R. Koztov, membru al Prezi muncii din Romînia. cialiste spre comunism.
diului C.C. al P.C.U.S.; secretar Succesele Republicii Populare
al C.C. al P.C.U.S., A. I. Mikoiari; Romîne în construirea socialis
membru al Prezidiului C.C. al mului sînt în primul rînd rezul
P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al tatul conducerii juste şi consec
Consiliului de Miniştri al vente de către Partidul Munci Reprezentanţii ambelor^ partide
au constatat cu satisfacţie că le
U.R.S S precum şi V. N Novi- toresc Romîn a întregii opere găturile de prietenie frăţească din
tre P.M.R. şi P.C.U.S., dintre po
kov, vicepreşedinte al Consiliului de construire a socialismului, porul romîn şi poporul sovietic sc
dezvoltă şi se întăresc continuu.
dc Miniştri, preşedintele Comitetu rezultatul fidelităţii partidului Intre Partidul Muncitoresc Romîn
şi Partidul Comunist al Uniunii
lui de Stat al Planificării al faţă de măreaţa învăţătură mar- Sovietice, între Republica Populară
Romînă şi Uniunea Sovietică nu a
U. R.S.S., A. A. Gromîko, roem,- xist-leninistă, al unităţii şi coe existat niciodată o înţelegere dife
bru al C.C. al P.C.U.S,,- ministrul ziunii dintre partid şi popor, al rită a problemelor internaţionale,
traducerii consecvente în viaţă a a problemelor mişcării comuniste
Afacerilor Externe al U.R.S.S.; I. principiului internaţionalismului şi muncitoreşti internaţionale şi ale
V. Andropov, şef de secţie la C.C. proletar, al întăririi continue ai
al P.C.U.S.; I. K. Jegalin, membru prieteniei şi colaborării frăţeşti construcţiei socialiste. ^ ,
al C.C. al P.C.U.S.; ambasadorul cu toate ţările socialiste.
U.R.S.S. în Republica Populară
Romînă, S. T. Astavin, şef de sec Cele două părţi au constatat
ţie în Ministerul Afacerilor Exter cu deplină satisfacţie că îndepli
ne al U.R.S.S. nirea neabătută a Declaraţiei co
mune semnate de delegaţiile gu
Ca urmare a întîlnirilor şi dis
vernamentale ale Republicii Popu
cuţiilor prieteneşti, care au avut
I . lare Romîne şi Uniunii Republi
loc în 1960 între tovarăşul N. S.
cilor Sovietice Socialiste la 3 de
In timpul convorbirilor care cembrie 1956 a dus la continua Hruşciov, prim-secretar al C.C. al
s-au desfăşurat într-o atmosferă consolidare a prieteniei frăţeşti chetă. Cercurile imperialiste au vor fi de acord cu dezarmarea cu privire la evacuarea trupolor a- Partidului Comunist al Uniunii muncii din ambele ţări, spre fo
de prietenie şi cordialitate fră şi colaborării multilaterale din nevoie de Germania Occidentală mericane de pe teritoriul Coreei Sovietice, şi tovarăşul Gheorghe losul tuturor statelor socialistei
ţească, a avut loc un larg schimb tre Republica Populară Romînă militaristă şi revanşardă ca instru generală şi totală. de Sud, precum şi propunerile gu Gheorghiu-Dej, prim-secretar al. şi al mişcării comuniste şi mun
de păreri asupra celor mai im şi Uniunea Sovietică. Republica Populară Romînă şi vernului Republicii Populare De C.C. al Partidului Muncitoresc Ro citoreşti internaţionale, în inte
portante probleme ale situaţiei ment principal al politicii lor agre mocrate Coreene cu privire la uni mîn, şi a vizitelor reciproce ale resul menţinerii şi întăririi pă-'
internaţionale contemporane, pre In această perioadă, între sive îndreptate împotriva statelor Uniunea Sovietică acordă o deo ficarea paşnică a Coreei pe baze delegaţiilor de partid ale P.M.R. cli în lumea întreagă, pentru
cum şi asupra problemelor întă R.P.R. şi U.R.S.S. au fost înche socialiste. sebită importanţă eforturilor în democratice. Ele sînt profund şi P.C.U.S. în Republica Populară triumful socialismului şi al c o
ririi şi dezvoltării continue a re iate o serie de acorduri dte co dreptate spre întărirea şi dez-, convinse că unificarea paşnică a, Romînă şi Uniunea Sovietică în munismului.
laţiilor de prietenie şi colabora laborare economică, tehnico-şti- Guvernele Republicii Populare voltarea relaţiilor paşnice multi
re frăţească între Republica inţifică şi culturală care au con Romîne şi Uniunii Sovietice sînt laterale între popoarele balcani
stituit expresia legăturilor fră convinse că încheierea Tratatului ce, spre transformarea regiunii
Populară Romînă şi Uniunea de Pace cu Germania pe o bază balcanice şi adriatice într-o zonă
Sovietică. Părţile s-au informat
ţeşti dintre cele două ţări, care pusă de acord cu participarea a păcii, fără arme nucleare şi Coreei constituie înainte de toate vederea schimbului de experienţă Moscova, 11 august 196!.
se întăresc şi se lărgesc per tuturor părţilor cointeresate ar arme-rachetă. înfăptuirea unei
reciproc despre situaţia internă
a ţărilor lor. manent. constitui o contribuţie dintre cele largi colaborări interbalcanice, P rim -s e c re ta r a l C .C . a l P .M .R ., P r im - s e c r e ta r a! C .C . a l P .C .U .S .,
propusă dte multă vreme de că
Convorbirile au confirmat încă Părţile dau o înaltă apreciere mai importante la destinderea în
o dată deplina unitate de vederi
în tonte problemele discutate. rezultatelor tratativelor econo cordării internaţionale în Europa, tre guvernul R. P. Romîne, pre P re ş e d in te le C o n s iliu lu i de S ta t P re ş e d in te le C o n s iliu lu i
mice care au avut loc în 1960— încheierea unui astfel de tratat de cum şi crearea în Balcani şi în a l R .P .R . . de M in iş tri a l U .R .S .S .
Delegaţia de partid şi guver- 1961 între Republica Populară pace ar curăţa calea spre îmbu regiunea" Âdriaticii a unei zone
-»mămentală. a-Republicii P'opulare Romînă şi Uniunea Sovietică. nătăţirea relaţiilor dintre state, ar a păcii, ar contribui la îmbună Gheorghe Gheorghiu-Dej N . Hruşciov
Ca rezultat âl acordurilor înche lichida definitiv rămăşiţele celui tăţirea relaţiilor dintre statele
•-¦ v, —¦ '— 1 _ ¦¦1n ;' ' ¦—f-."... --J I I . .1 -ier¦I. . ¦ . . . . - ' •____ . •„ ¦'' ’ , •' ¦ _________ • ., • .
Redacţia $i administraţia, ziarului: >Deva str. 6 Martie: mrr Q.-vTelefoniA.lSSi -.lSS iov/i Taxa plătită în ammerac -conform aprobării Direcţiunii ,-Generale P.T.T.R. nr.' 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August" — Petroşani