Page 45 - 1961-08
P. 45
ja
F ru n ta ş iPROLETARI 'DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA /
\^
pe regiune
Colectivul de muncitori, teh
nicieni şi ingineri de la I. I. L.
„1 Mai“ Deva, în urma rezul
tatelor obţinute pe primul se
mestru al anului acesta, a pri
mit drapelul de fruntaş pe re
vn ui X I I I . N r . 2 0 6 5 M a r ţi 15 a u g u s t 1961 4 p a g in i 20 b a n i giune. Comunistul loan
întreg colectivul de aici a Bota de la U.M.
IM cf 206 to§ie M e re u Cuglr se numără
extras s»i !!vraf muncit în primul semestru al a- printre cei mal
nttlui cu un deosebit entuziasm. buni lăcătum ai
furnalelor peste pian In perioada amintită I. I. L. secţiei sculărie.
„1 Mai“ Deva a îndeplinit pla Lunar îşi depăşeş
nul producţiei globale în pro
porţie de 114,5 la sută, pe cel te norma cu 30-
al producţiei marfă în proporţie 35 la sută, execu-
de 115 la sută iar productivi tînd totodată lu
tatea muncii a crescut cu 9 la crări de bună ca
sută.
litate.
întreprinderea a realizat şl IN FOTOGRA
frumoase economii. Astfel, Ia
producţia comparabilă s-au rea FIE : loan Bota
lizat economii în valoare de lucrînd la montai
719.000 lei faţă de 274.000 lei rea unei matriţe
pentru maşina de
cusut.
cît era planificat. Demn de re
i După sărbătorirea Zilei mine marcat este şi faptul că între
rului, muncitorii, tehnicienii şi prinderea a realizat beneficii în
inginerii întreprinderii miniere valoare de 2.750.594 lei mai
Ghelar desfăşoară cu şi mai mult cu 473.594 lei decît era i
mare avînt întrecerea. planificat.
Dovada acestui fapt sînt. reali LUCRĂRILOR AGRICOLE PE TARA.
zările obţinute. In prima deca
dă a lunii acesteia, minerii din
Ghelar au extras şi livrat fur ATENŢIE SPORITA
nalelor de la Hunedoara, în me
die, zilnic, cîte 200 tone de mi Raionul Haţeg răm as Un ritm mai
nereu de fier peste sarcinile de
plan, realizînd astfel cea mai m urm aW susţinut
mare producţie zilnică pe post
Colectivele exploatărilor Brigada de mineri condusă înregistrată anul acesta. In aceste zile, pe cuprinsul re- nat mult cu eliberarea terenuri- Colectiviştii din Sitneria Veche aii
de Petru Spînu de la sectorul giunii noastre se desfăşoară din lor de snopi, cît şi faptului că început treierişul griului de pe ceto
di n Valea Jiului înscriu noi III al minei Lupeni a îmb'ră- Folosind experienţa echipelor plin bătălia pentru terminarea nu s-au folosit pentru arături 103 ha. cu circa 3 săptămîni în ur
ţişat printre primele iniţia fruntaşe care aplică iniţiativa strîngerii şi înmagazinărîi re- şi atelajele proprii, această trea- mă: Ei efectuează: aceasta lucra
succese în întrecere tiva „Nici un vagonet de căr „Nici un vagonet de minereu coltei. bă fiind mai muit lăsată pe sea- re cu batoza, proprietate a gospo
bune rebutat“. Luptînd cu ho- rebutat“ minerii de la Ghelar au dăriei colective. Pînă în ziua de 13
Ziua minerului a fost întîmpinată de minerii Văii Jiului cu tărîre ca iniţiativa să-şi dove îmbunătăţit calitatea minereului Paralel cu aceasta, lucrătorii ma maşinilor S.M.T. august a.c. aici se şi treierase re
succese deosebite in muncă. încurajate de rezultatele dobindite, co dească roadele, minerii din extras în luna aceasta cu apro ogoarelor au pornit cu toate tor- O altă problemă căreia nu i colta de pe 70 hectare.
lectivele exploatărilor miniere des ţăşoară acum cu şi mai mult avînl această brigadă depăşesc cu ximativ 2 la sută faţă de plan. ţele la executarea arăturilor de
întrecerea socialistă pentru a intim pina cea de-a 17-a aniversare a eli regularitate planul de produc vară, îngrăşarea terenurilor, se acordă importanţa cuvenită, Pentru a asigura bază trainică
berării patriei ca realizări tot mal frumoase. ţie Iar cărbunele extras este Cele mai de seamă realizări pregătirea seminţelor, precum şi este acea a încorporării în sol viitoarei recolte, colectiviştii din Sl-
de cea mai bună calitate. aparţin şi de data aceasta mine alte lucrări agricole de care de- a îngrăşămintelor naturale, oda- meria Veche execută parale! cu
rilor din raionul I şi de la mina pinde în mare măsură soarta tă cu arăturile. Pînă la data de treierişul, şl arăturile de vară avînd
IN FOTO: Un schimb din vest, care au extras de la în recoltei anului viitor. 11 august, a.c., din suprafaţa de în acest scop ajutorul S.A4.T din
ceputul lunii peste 1.200 tone 1.670 ha. pe care se executase Orăştie. Pînă la 12 august se arase
brigada condusă de minerul minereu de fler în afara preve Dacă în majoritatea raioane- arături au fost încorporate în mai bine de 65 hectare.
derilor planului. lor, pînă la data de 10 august sol gunoi de grajd numai pe
a.c. treierişul se executase în 135 ha. Rezultate mal bune s-au Deşi, atît la treieriş cît şi la exe<
procent 'de peste 50 Ia sută, nu obţinut la Toteşti şi Sîntămăria cutarea arăturilor de vară s-au ob
ţinut unele rezultate, faţă de tiranul
înaintat şi posibilităţi, se impune to
tuşi un ritm mal susţinut.
—O—
In medie 200 tone de cărbune peste Petru Spînu. acelaşi lucru s-a întîmplat în Orlea.
pian pe zi
raionul Haţeg, unde, această lu- Aceasta este .desigur prea pu- Eefi+pă fru n ta ş ă
Cu angajamentul îndeplinit crare se efectuase în proporţie ţin. Este cunoscut faptul că în fa tre ile rîş
de numai 23,9: la sută. La raionul Haţeg, solul cere o can- La G.A.C. din satul Cărpiniş. ra
ionul Sebeş, au fost însămînţate cu
Dacă ar fi să socotim după reali de şefii de brigăzi Ştefan Niculae, Sarmisegetuza, oraşul Haţeg şi Etate mal mare de îngrăşămin- gria 100 hectare.
zările zilnice din ultima perioadă, Vasile Hriţcan, Constantin Poloboc,
s-ar putea spune că pentru minerii Gheorghe Mischie, se extrag zilnic Muncind sub lozinca „Patriei, ceputul anului şi pînă acum 42*2 Toteşti, transportul la arie şl te pentru a putea da recolte spo- Griul, de pe întreaga suprafaţă a
de la Uricani fiecare zi a constituit pentru fiecare post prestat cîte 7,200 oţel mai mult şi mai ieftin“', to- de şarje rapide, fapt care a dus fost secerai şi strîns în clăi, aria a
un record. In fiecare din ele, din — 8 tone de cărbune. pitorii de la oţelăria tineretului la obţinerea unei canităţl mal treierişu! se desfăşoară în pre- rite la ha. Dîn practică se ştie fost amenajată din timp, iar pe da
abataje s-a extras peste plan 180- din cadrul Combinatului side- ta de 2 august s-a începui treierişul.
800 tone de cărbune. Paralel cu creşterea volumului rurgic Hunedoara, au realizat mar-, 0fel ş\ Cu cheltuieli mal zent bine, lucrările respective că gunoiul de grajd, între cele-
producţiei, minerii de la Uricani şi in luna aceasta succese de Din iniţiativa organizaţiei de par
După 9 zile de muncă minerii au duo cu succes bătălia pentru îm seamă in întrecere. Drept ur- mjci unitatea de supraIată. fiind pe terminate. lalte Îngrăşăminte, este foarte tid din gospodăria colectivă, a fost
deja peste plan mai bine de 2.000 bunătăţirea calităţii ei. In perioada mare, ei şi-au îndeplinit în ziua ,, . , ’ organizată o întrecere între echipe
tone de .cărbune. Secretul lor constă 1-10 august, cărbunele dat de aici de 10 august angajamentul luat In general, pe ogoarele raio- bogat în substanţe hrănitoare le de treierători. Pînă la 12 au
în eşalonarea raţională a abatajelor a avut un procent de cenuşă cu în cinstea celei de a 17-a ani * “telar, conduse de gust a.c., în fruntea întrecerii se afla
în producţie, în asigurarea unor con 3,2 la sută sub norma admisă, fapt versări a eliberării patriei de prim-topitorii Marian Axente, nului Haţeg, terenul fiind eline- necesare plantelor (un vagon de echipa nr. 11 (brigada a l-a) com
diţii de muncă tot mai bune la fieca a da peste plan 7.000 tone de Avram Opriş şi Paul Orelt, care pusă din colectiviştii Nlcolae Do-
care echivalează cu o bonificaţie e- oţel din angajamentul anual. rat, au început arăturile de var” , gunoi îmbogăţeşte pămîntul cu brotăi, Nicolae Dlrzu, loan Clorarii
re abataj. Pe mină se munceşte cu gală cu valoarea a circa 200 tone de deservesc cuptorul de 400 de loan Groza şi alţii. Ei au treierat
un randament de peste 1,450 tone Paralel cu sporirea producţiei, Pe întregul raion pînă în ziua 54 kg. azot, 25 kg. fosfor şi cea mal mare cantitate de grîu, situ-
cărbune. In toate abatajele minei se colectivul acestei oţelării a re tone au elaborat în primele 10 îndu-se printre fruntaşi şi în celelal
pe post. In cele mai multe locuri dus simţitor încărcătura metali de 11 august au fost arate, 1.670 alte substanţe care sporesc pro te acţiuni întreprinse de gospodăria
aplică iniţiativa „Nici un vagonet că pe tona de oţel şi alte chel zile din luna aceasta, în medie, colectivă.
de muncă, de pildă, la cele deservite de cărbune rebutat”. tuieli de producţie, realizînd ba., din 4.000 ha., ceea ce re- ducţia de cereale).
astfel de la începutul anului zilnic, pe fiecare m.p. vatră de NICOLAE TULEA
peste 1.900.000 lei economii la prezintă 41,7 la sută din supra Organelor agricole şi specia corespondent 1
preţul de cost planificat. cuptor cîte 500 kg. de oţel pes faţa planificată. Un interes deo liştilor din raionul Haţeg, le re
sebit au acordat acestei lucrări vine ca sarcină de a desfăşura
îmbunătăţirea regimului ter- te indicele planificat. gospodăriile agricole colective, o muncă Intensă şi stăruitoare
mic, reducerea cu aproximativ care pînă în ziua de 11 august în rîndul colectiviştilor, folosin-
10 la sută a timpului de ajus- Şi schimbul tineretului de la
In contul lunii septem brie tare a cuptoarelor între şarje şi executaseră arături pe 54 la du-se de exemple concrete şi
a reparaţiilor Ia cald, a permis Aoţelăria. Marti.n n.r. „1 a elabo„r„a„t
oţelarilor să elaboreze de la în- Inire ia n u a r ie şi 10 august 288 sută din suprafaţa planificată. convingătoare, pentru ca în fie-
de şarje rapide şi a dat peste
In perioada 1-10 august din aba tea muncii cu 0,800-1,500 tone p,e -m - sarcinile de plan 2.330 tone oţel. Astfel, pe raza comunei Toteşti care unitate agricolă socialistă
tajele sectorului I al minei Petrila post peste planificat.
s-au extras peste plan circa 700 M ăsw p i eu metalul elaborat anul au fost arate 210 ha. din 300 se dea atenţia cuvenită strîn-
tone cărbune, rezuitat la care au Datorită marilor cantităţi de căr
bune date peste plan în cursul anu şl rezultase , » aîar„ QnrP;nitnr a- ha. planificate, la Demsuş 157 ger'' gunoiului de grajd în plat-
contribuit toate brigăzile sectoru
lui. Se remarcă prin munca depusă, lui, colectivul sectorului I Petrila .„ din 250 ha., la Bretea Strei 185 *9rme şi încorporarea lui în sol
minerii din brigăzile conduse de
Mihai Ştefan, Peier Victor, Szekely — sectorul fruntaş în întrecerea pe P an e ca schimburile, bngă- din 300 ha., iar Ia G.A.C. din cu arăturile,
Ştefan, Gheorghe Cucoş, Gheorghe
Neagu, care au sporit productivita bazin — dă acum cărbune în con- z^e 5' echipele de tineret din oraşul Haţeg 50 ha. din 58 ha.
tul celei de a doua jumătăţi ,a lu- cadrul Combinatului siderurgic
nii septembrie. planificate.
Hunedoara se pot fabrica apro
Mai anevoios merg treburile 91 M e lo d ii nee 6í
ximativ 2.200 de tractoare pe raza comunelor Clopotiva,
UTOS Sîntămăria Orlea, Berthelot şl Zilele acestea un ansamblu ar- mai popuiare t,
Boşorod unde pînă la data res
Cărbune mereu mai curat pectivă, nu se arase decît 205 Sartfăd dSin ™Instituţiiil,eei t,ea°trÎaTle 1„,0r m^u- ptCrreizl°erntda3taSlcciare ac oavnutte m!ocp olar^DP *R a-
ha. din planul de 950 hectare. zicale ale R. P. R. întreprinde un cu acest program s-a bucurat de o
Rămînerea în urmă se dato-
In luna august, pînă în prezent, procentul de cenuşă a fost cu aproa l ! ! Î L i U™eU Pdn f f lune, cu un caldă apreciere. Spectacolul, cu o
la toate minele, procentul de cenu pe 4,5 la sută sub normă, mina be reste atît faptului că s-a tărăgă» , program de arii celebre din cele prezentare de V. Timuş şi Traian
şă este sub norma admisă. La mina neficiind de o bonificaţie egală cu
]Lonea unde mult timp cărbunele a valoarea a peste 250 tone cărbune Colectivul de muncă al laminoru lancu, poartă pe drept cuvînt titlul
fost. de slabă calitate, s-a por brut. Cu 0,9 — 1,2 la sută m ai,pu lui de 800 mm. de la G.S. Hune „Melodii nemuritoare“. Frumuseţea
nit o mare acţiune pentru alegerea ţină cenuşă decil se admite conţine doara s-a angajat printre altele ca şi prospeţimea lor sînt scoase în
şistului. Drept urmare, cenuşa este acum şi cărbunele minerilor de la în acest an să depăşească planul de evidenţă prin interpretarea unor
acum cu 0,6 la sută sub normă, cu Lupeni şi Vulcan. producţie cu 4 Ia sută, să reducă cîntăreţi şi actori de comedie bine
'tendinţă de scădere, iar în cărbune
le blocuri cenuşa are valori cuprin Printre brigăzile care nu au rebu rebutul cu 8 la şută sub admis şi cunoscuţi ca Virginica Romanoskl,
de între 0,6-2 la sută sub norma tat nici un vagonet de cărbune pen
medie. Şi la Aninoasa, unde în iu tru şist neales se numără cele con să mărească indicele de utilizare al artistă emerită, Nae Roman şl Bim-
lie procentul admis de cenuşă a fost duse de Sabin Ghioancă, Petru Spî laminorului. bo Mărculescu, soprana Liii Du-
depăşit., acum se dă cărbune de bună nu, loan Ghioancă de la Lupeni, şescu, tenorul Nicolae Ţăranu şl
calitate. In decada l-a din august Francise Zôld, Gheorghe Drob, Ni- Pentru ca aceste angajamente să pianistul Puiu Schwartzman. Ală
colae Morarii de la Vulcan şi altele. devină fapte, conducerea secţiei a turi de el apar în distribuţie de
luat o seamă de măsuri tehnice şi asemenea apreciaţii cîntăreţi Lia
organizatorice. Dintre acestea, amin Turovschi, George Hazgan, Vale-
tim : îmbunătăţirea calibrăril la ca-
jă I-a pentru laminarea oţelului ro
tund de dimensiuni mari, modifica ria Rădulescu, Cela Tănăsescu,
Pe seama promovării progîesalui rea calibrării la cajele finisoare pen Anton Negolţescu şi George BolJ
tehnic tru aplicarea laminării la toleranţe
negative, confecţionarea a două deanu. i
ghidaje cu role la caja finisoare
Intre ariile de largă popularitate
pentru laminarea ţaglelor, etc. din repertoriul clasic al „Melodii-,
Pînă în prezent minerii din nute cu fier şi beton însumează Măsurile luate au dus la obţinerea lor nemuritoare“ se numără „Tă-
Valea Jiului au dat peste plan mai bine de 21.000 m.l., peste unor realizări frumoase. In 7 luni rantella" din opereta „Gasparone“
mai bine de 138.700 tone de căr 70.000 m.c. steril s-au încărcat de muncă, planul de producţie a fost
cu mijloace mecanice.
bune şi se prevede ca pînă la deoăşit cu 5,3 la sută, rebutul a fost de Miloker, „Rose Mărie“ de Friml,-
In luna aceasta la exploatări
23 August depăşirea faţă de funcţionează fi maşini de încăr redus sub'admis cu 13 procente, iar „C.înd sărmanul tatăl meu“, aria
cat EPM-1, aproape 30 reîncăr- indicele de utilizare a agregatelor a poştăriţei şi duetul profesorilor din
plan să crească Ia cel puţin cătoare cu bandă, 5 maşini de fost mărit peste planificat, cu 2.75
încărcat în abataje cameră
145.000 tone cărbune. La creş GNL-30 M., 11 maşini de ha- fa sută. Demn de remarcat este şi „Vînzătorul de păsări“ de Zeller,
terea simţitoare a producţiei, vat, zeci de perforatoare electri faptul că în • aceeaşi perioadă la patru duete şi mai multe arii din
progresul tehnic a adus o con ce rotative etc. Cele măi multe preţul de cost s-au obţinut măi mult operetele „Silvia", „Contesa Aîarl-
tribuţie de seamă. In prezent, utilaje se folosesc la mina Lu ţa“ şi „Prinţesa circului“ de Kal-
In Valea Jiului, 18 abataje fron peni, la Petrila şi Uricani. de 530.000 lei economii Aşa dar an
tale se susţin cu armături me gajamentele colectivului nostru au
talice (din acestea s-au.dat mai
thult de 450.000 tone de cărbu- fost depăşite în totalitatea lor. man, arii din „Liliacul“ şi „Voci
Q®)> lungimea galeriilor susţi
MIHAI PURŢUC de primăvară“ de Johan Strauss,
şei ?te echipă 'la ajustaj arii, un duet şl finalul din celebra
laminorul de 800 mm. Zl de duminică la Blăjeni. A sosit factorul poştal — prilej de bucurii pentru cei ce pri operetă ă compozitorului soviotlo
0. S. Hunedoara mesc scrisori, reviste, ziare. Dunaevskl „Vînt de libertate“ etc.
