Page 46 - 1961-08

m u MUE SOCIALISMULUI
'Colectivul subreăacţiei nopst re voluntare din Călan este fruntaş pe regiune.
IN TbTOGRAFÎE: tov. Semciuc Marcel, Măgureanu Gheorghe şi Horvath Traion, membri ai sub-
redacţiei, pregătind corespondenţe pentru ziar.
Fruntaşii întrecerii
La întreprinderea de Industrie lo­
cală „Horla” din Alba Iulla, planul
Î!reducţiei globale pe luna iulie a
ost .realizat în proporţie de 109 la
sută.
Rezultate din cele mai bune au
obţinut secţiile parazăpezi metalice
care şi-au depăşit sarcinile de plan
cu 37,88 ia s u tă ; lăcătuşerie cu
18,30 la s u tă ; împletituri sîrrnă cu
II,"15 la sută şi ceramica din Sîn-
tlmbru cu 3,25 la sută
Odată cu realizarea şi denăşirea
sarcinilor de plan, colectivul de
muncă al întreprinderii se preocu­
p i intens şi de realizarea a cit mai
multe economii la preţul de cost.
U n lo t f r u n t a ş
Lotul nr. 3 din cadrul şantierului
electrotehnic al I.C.S..H. a cîştigat
.pentru a patra oară în decursul a-
icestui an steagul ’de lot- fruntaş pe
şantier.
Lotul nr. 3 şi-a îndeplinit şi depă­
şit sarcinile de plan pe luna iulie
¦neălizînd şi însemnate economii.
p s B© ! p ea s M
Zilele trecute, brigada artistica
de agitaţie şi echipa de dansuri
populare a căminului cultural clin
Luncoiul de Jos, raionul Brad, au
prezentat în localitate un reuşit
program artistic.
Textul brigăzii artistice de agita­
ţie intitulat „Mulţumim .partidului“,
'interpretat cu mult elan, ca şi dan­
surile folclorice minereşti, au fost
cu căldură aplaudate de cei apro­
ximativ 500 de spectatori.
în prezent, brigada artistică de
agitaţie şi echipa de dansuri popu­
lare, pregătesc un nou şl bogat
-program artistic în cinstea zilei de
23 August.
F. BENEA
-corespondent
Vulcanul renă' ct dădea primul
semn de viaţă. Prima tonă de căr­
bune, la realizarea căreia fiecare
muncitor ţinuse să contribuie cu ci­
le o lopată de cărbune curat ca au­
rul, îşi luase d- mul „spre ziuă".
Peste bulgării strălucitori din vago-
¦net minerii, presăraseră flori proas­
pete culese de pe dealul din apro­
piere. ‘Pe tina din părţile laterale ale
dagoneUdui, o mină -siîngace scri­
sese cu cretă: „-prima tonă de cărbu-
iie -după redeschidere” Jar deasupra,
în mormanul .de cărbune, sta infip-
<tă o scindară pe care aceeaşi mină
¦stîngace scrisese cu litere ca de t i ­
p a r : „Trăiască Partidul Muncito­
resc Romînî”
¦Printre oamenii veseli care con-
'!dmtenu cu alai vagonelul spre gura
minei, unde aveau să sărbătorească
după repalile minereşti — ou
muzică, flori, discursuri.şi cîteva bit-
ioale de bere — readucerea ta via­
ţă a minei înmortnîntate de capi-
Halişli, un tînăr miner se strecura
grăbit au o funie făcută cotar în mi­
nă, mfmău-se atent la feţele cunos­
cute. Zărind pe cel căutat — un
om între două vîrste, cu chipul În­
tunecat care părea că abia îşi ti­
veşte paşii în urma convoiului de
mineri — tîn&. il îi strigă tare, ca
să fie auzit de cît mai mulţi:
— Hei, banyameşter I Tocmai aici
le-ai ascuns ? Ţi-am adus funia I
Tânărul se străduia să pară cît
'mai grav. Vorbele îi .erau !aspre. O-
chli 11 scăpărau însă în sclipiri iro­
nice. "Ce-ar mai fi rts el dacă mo­
mentul nu i-ar fi cerut să păstreze
o ţinută cil se poale de severă! Meş­
terul simţea înţepăturile srînte-
ierilor ironice din ochii thiăru-
iui dar luase aerul anul om au to­ întrebarea !unui mai .tînăr. Ce-xavea de miner. Toi atunci, pe -cînd era pe scările suitorilor, ftrîndu-se de-a
tul Indiferent, se prefăcea că nu în­ mina !cu rotarii t?
ţelege nimic.
i — Care funie, măi băiete?
— Pr'msoarea... Adu-H aminte de
prinsoare!
— Care nrtnsonrp măi hă'ele f lea Jiului. Şi Miiim-ibaci întoarse Începuse să-şi dea seama de greută­ m p şi prin Ica voiniceşte ciocanul
— Na .te preface.. Cuine, Latre V spatele „mimului". N-avea poftă să ţile din casă, de mizeria din jur. A de abataj. Minerii {!iţeau la el li ur-
_"etjctdujbttitec«iZ•
Muncitorii de la ceramica Sîntim-
bru, de pildă, reducînd rebuturile ad­
misibile cu 1,5 la sută şi ciclul de
uscare al ţiglelor cu 16 ore, au reu­
şit ca în luna iulie să sporească
productivitatea muncii cu 3 la sută,
rea'llzînd în .acelaşi timp şi însem­
nate economii de combustibil con­
venţional.
Printre muncitorii fruntaşi în în­
trecerea socialista pe profesii se nu­
mără Ioan Corlociu, NicOlae Todî-
rlci, Arpad Biro, de la secţia para­
zăpezi metalice şi Dumitru Puş­
caşii. Savefa Iiea, de la împletituri
sîrrnă.
O, POPA corespondent
In fruntea Iîntrecerii se situează
¦echipele conduse de Vaieriu Mănes-
cu, Valentin Slavic, .Ioan Dincă §i
.alţii .nare au efectuat lucrări in ter­
men si '.numai .de calitate bună.
VASi!LE PO P
muncilor
CORESPONDENŢI
iOA'N OR1ŞAN
impiegat R.C.M.
staţia C.F.R. Petroşani
unui fiu de miner
¦Aifutctţ'i.i voi sa-şi uuuta urnirile.’
Cum ne ciuta în fiecare zi ?
Ce-i din fur izbucnesc în rîs. A-
poi toţi în cor: ,,Dacă daţi voi de
cărbune aici, mă spînzur în ahataj
de prima grindă ’!". 'Şi toţi deodată
duc mîinile la gît, fâcînd un anu­
mit semn.
— Poftim funia! Dacă .nu te ţi­
ne... fi-aduc una mai groasă. /Aba­
tajul, nu-i departe. Şi iiacă ţi se pa­
re că prima grindă nu-i destul de
solidă, poţi să-ţi alegi alia. Ai de
unde...
— Am ghemiit şi !eu, măi băiete.
— M „glum lf‘1? !Nai Tinerii am
spus !dă '!înghiţim lat muntele <'ăsta
dacă mu dăm de !cărbune. Ş i !eram
gata săsl SmgbMtm dată, mm dat de
cărbune. N-am .„glumit".. We-xem ţi­
nut !de ¦ait.vmL Ar jfi !cazul să ;ie ţa
şi tu
Banyameşiemă, nane a® !bătuse Mt
timpul !cu pumnii în piept aă ,;se
spînzmă (de prima !grvnâ'ă 'din !aba­
taj" dadă se va !da de /cărbune, !fă­
cuse io mutră acisamortită !de pândă
s-ar fl !prăbuşii mina !şl acum !tre­
buia .-să-şi sppe -singur io galerie w
să răzbată la s-vreifiaţă.
Amuzaţi âe Irctîmplarea cu funia,
minerii î ş i ,continuau !drumul :în ur­
ma mgonettdni împodobit >sărbăto­
reşte..
— ;Cine-o fi sb'ăîaltd !ăs-ta!aşa bătă­ pe -care se .milostivea domnu'Corin
ios, Mihai-foacl ? întreabă !unul din­
tre ei.
— Cum, mint icunoşti pe Arcaăie,
feciorul iltd F.odor ? Trebuie să-l !ştii
tu pe tată-său, pe Toma. A lucrat
mulţi ani /aici la mină, ca rotar...
— Cum !a lucrat ttal-m va rotar
la mină, M<ihaiJkaai ? S e repezi cu
— Avea. măi mînzule I Cu •ce runcat pe drumuri şi Toma. Au ur­ de !presiune. Şi i: ule vedea că mer­
crezi itu dă se ilmnşportau dărihumi
de la ruină ? Ha ? Că doară maşini
pe cauciucuri nu apăruseră pe Va­
j Drapelul a ireeuf
fa Fărcăd ira
Zilele trecute din iniţiativa
comitetului comunul de partid,
a avut loc la Bertlielot o şedin­
ţă în care s-au analizat rezulta­
tele obţinute de către gospodări­
ile colective de pe raza comunei,
la lucrările de întreţinere şi
strîngerea cerealelor păioase.
In urma analizei, a reieşit că
cele mai frum oase succese au
fost înregistrate la gospodăria
colectivă din Fărcădin, unde
toate lucrările agricole s-au exe­
cutat la timpul optim şi de b u ­
nă calitaie.
Pentru aceasta s-a hoţărît ca
drapelul de G.A.C. fruntaşă pe
comună în muncile agricole să
treacă de ila ’G.A.C. din Gauri-
cea care l-a deţin ut, la G.A;C.
din Fărcădin.
ALF.XAN D'RU MĂGUIR E AN
.corespondent
mm
AURELIA CERCEA
învăţătoare
comuna Şoimuş raionul itia
se-niindă ia discuţii cu ţineri -aşa de
novici.
:k
Arcadie Fvdor -se -apucase de mi-
merit aproape de \copilandru. Aşa
cum se apuca o ă ,de altfel şi tatăl
şi -bunicul său. Pe bunic abia şi-l mai
imaginează. Ţine totuşi .minte snoa­
vele pe care i le spunea pe cînd îl
mai lua încă în braţe dar şi unele
lucruri <care nu -er.au snoave. Cum îşi
vînduse un flăcău chipeş de la Văr-
tnaga, din apropierea Devei, bucata
de pămînt moştenită de la părinţi şi
¦cum !pornise pe fors cu o traistă în­
fiptă Intr-un băţ către Ţinutul 'aceş­
tia în !cane minele abia se înfiripa­
seră;; cum îşi cioplise cu mina lui
¦!crsa idin Lirne aci la !Vulcan ; cum
se ilegase de mină şi mina de -eL Bă­
iatul înţelegea că flăcăul chipeş din
Wiărmagn fusese dldar bunicul.
— HMie„ măi xonile, arăta bătrî-
ruă din uşa .căsuţei, vezi !tu roata
aceea mare, ,cave • îmiîrteşle între
deahm'v Acolo ssie un puţ adine,
adine Este puţul lui ăomnu’Conn.
S ă ţii !Mirtie. !Bunicului l-a săpat. Pe
acolo >se -scoate !cărbunele pentru
domruACorin.
Toma, !tatăl lui Arcadie, luase dru­
mul -şpre mină încă de !copil, prin
dSÎU. Buthnmi se împotrivise. Il du­
rea Smirna !cînd îl vedea pe copil în­
tre !oamenii istoviţi de muncă dar
m-mmese îi> 'no. Bucata de pline
•Sxo dea minerilor era prea micuţă.
Toma :lucrase mulţi ani ca împingă-
¦tor la !rol, ca ziuaş, vagonetar, dul­
gher, !rotar, miner. Cînd era în plină
pulere de muncă steaua Vulcanului
<opusese. <cum spuneau unii. Atunci,
în 131 -şi-a încheiat bunicul cariera
•în plină !putere de muncă -a fost a- buşilea prin căile de acces îngustate
mai ani de şomai, peregrinările du­
pă lucru.
Arcadie creştea. împlinise 16 ani.
Animatorul întrecerii
P e dramul ce duce la sediul .şantie­
rului HI I.C.S.H.-Călan, într-una
din zilele !primăverii anului trecut, un
fecior uscăţiv, cu ochi ca murele, pur-
tînd pe un băţ .o traistă .cu de-aîe gurii,
zorea în căutarea şefului şantierului.
Venise să se angajeze. A fost primit
cu căldură. La scurt timp a fost îndru-
mr să urmeze cursul de calificare la
loc il de muncă în ramura linior-cale
ferată.
Î n sala frumos împodobită se aude
doar scîrţîitul peniţelor pe colile
de hîrtie. Linierii de cale'ferată n'i şan­ runte din neglijenţă, oxigenul nu era
tierului III din Că­
lan dădeau examenul
de închidere a cursu­
lui de calificare.
Printre ei Remus
Regaciu, tînărul cş-
re cu cîtva timp în
urmă venise să se
angajeze pe şantier.
Cîrid comisia de
examinare a făcut
bilanţul cursului, în
fruntea listei absol­
venţilor figura can­
didatul de partid
Remus Regaciu. In
carnetul său de ca­
lificare, atît la teo­
rie cit şi la practi­
că, aceeaşi notă :
10.
M.u era consfătuire de producţie în
care să nu se amintească despre
realizările slabe ale brigăzilor de lini­
eri. Maiştrii justificau situaţia prin lip­
sa de .materiale, de .amplasamente, prin
risipă, prin faptul că nu foţi oamenii
îşi aduceau contribuţia pe măsura posi­
bilităţilor la îndeplinirea sarcinilor. Ni­
meni însă nu venea cu propuneri con­
crete de îmbunătăţire a situaţiei.
După o astfel de consfătuire Regaciu
a plecat .acasă Îngândurat A doua zi,
însoţit de comunistul Miron Maier, s-a
înfăţişat 1a biroul organizaţiei de partid.
Aici an discutat situaţia, au făcut pro­
puneri.
— Bine băieţi — rosti secretarul or­
ganizaţiei de partid. Dacă aşa stau lu­
crurile * .cazul să trecem serios Sta trea­
bă.
M »i î-ntîi :s-a rezolvat problema unor
lucratori din echipă, ca losif -Paş-
tiu, care mai mult pierdeau vremea de-
cît lucrau. Apoi, în grupa sindicală s-a
analizat pe larg posibilitatea respectării
termenelor .de execuţie a lucrărilor, po­
sibilitatea îmbunătăţirii calităţii şi a e-
eononiisirii de cît mai rniffte materiale.
—Ba «înt de părere — se auzi vo­
cea lui Regaciu — că prea mult oxi­
gen consumăm la tăierea şinelor, că
CLEMENTE BODE A
preşedintele comitetului
sindicatului I. F. Sebeş
porni1 spre mină. Ca şi bunicul, ca
ş i intăl. In 194.1 s-a !angajat la lLu-
peni. A învăţaî cum se ţine lopata.
Vreo trei ani cu vanoneiar !apoi ca
¦¦ajutor miner ca miner.
Pînă mei. viaţa lui nu s-a deose­
bit fapremfie m nimic de a tatălui,
âe a bunicului. Şi poate n-avea să
se deosebească prea mult nici de aici
înainte daoă n-ar fi intervenit !ceva
care a schimbat din temelii rânduie­
lile din !ţară.
Ziua eliberării ţării de sub jugul
fascist îl găsise pe Arcadie miner.
Munca era încă foarte grea. Traiul
era încă foarte amar. Minerii ple­
cau la şui cu cile un cartof în bu­
zunar. Totuşi se schimbase ce­
va. De la mină dispăruseră jandar­
mii. Se -şfărîmaseră carcerilc. Cei din
mnămeneu !minei nu mal erau aşa
!mlţoşi. !Bar munca sena încă grea.
Trăiţii încă -!amar. Minerii ştiau însă
vă munca lor are alt rost. Căr­
bunele scos de ei punea în mişcare
tronurile cu oameni şi provizii pen-
tbnu front. Fiecare tortă de cărbune
m a ‘O lovitură în capiii fasciştilor.
Fiecare tonă de cărbune era o lovitu­
ră în .capul claselor exploatatoare.
Fieonre tonă era o cărămidă la te­
melia mată început de viaţă nouă.
De aceea, minerii luptau -cu îndîrjire
încă flâmmzî şi încă goi, pentru a
da patriei ¦ruinate de război şi de
!ataşele ¦¦exploatatoare cărbunele ne-
ioemr Printre !ei se tăia şi Arcadie.
!reprezentantul celei de a treia gene­
raţii -a Fodortlor, Venim activitatea
lâepmă .nentr-u sniritul de iniţiativă
şl !organizare tînărul miner a fost
<1avansat maistru, încredinţtnău-i-se
conducerea unui revir de la mina
Ileana.
* rectorul. minei, preşedintele sindica­
11 plăcea mineritul. Trecea în fie-
!care zi pe la 7-8 locuri de muncă
¦din revir căţărîndu-se ca o pisică
ge greu, înt": a sfaturile prin fap­
te. înfigea cîrllgul lămpii într-un
Nr. 20 65
prea trecem nepăsători pe lingă piese­
le metalice mărunte îngropate în pă-
rriînt. Cred că .ar ii cazul să folosim
absolut toate materialele, să curmăm
risipa.
Intr-adevăr aşa se prezenta situa­
ţia. Se îngropau piese metalice mă­
folosit raţional. Ortacii din -echipii în
care lucra şi tînărul Regaciu şi-au dat
seama de adevărul spuselor acestuia.
La scurt timp I au ales şef de echipă.
Şi rezultatele s-«u văzut nu peste mul­
tă vreme. In luna iulie, de pildă, echi­
pa şi-a realizat pla­
nul de producţie în
proporţie de 128 la
sută.
(Ri e ştie că la Că-
O* lan s-a ridicat
o nouă construcţie
— staţia experimen­
tală de cocs în
brichete. Pentru a
fi dată d i maî re­
pede în folosinţă
era necesară inten­
sificarea eforturilor
întregului colectiv.
Bineînţeles, şi a li­
nierilor. De aceea,
şeful de .echipă Re­
mus Regaciu şi-a
strîns oamenii La
sfat.
— Băieţi, acum este rînduî nostru.
Trebuie să facem ioful pentru ca prima
şarjă să fie dată cît mai devreme.
Animator al întrecerii, candidatul de
partid Regaciu Remus, a fost în fruntea
iuluror acţiunilor. Drept urmare linia
estacadei noi pe care va fi adusă ma­
teria primă pentru obţinerea şarjelor
a fost terminată cu 3 zile înainte de
termen.
Şeful echipei de liniorj se pregăteşte
cu sîrguinţă. Citeşte, studiază mun­
ceşte -cu mult elan. Peste scurt timp va
da unul din cete mai importante exa- ţ
mene din viaţa M i intrarea în rîndurile
membrilor de partid. Şi nu vrea să se
prezinte nepregătit...
Comuniştii vor avea desigur multe
de spus despre tînărul Remus Regaciu,
care la numai un an de la venirea pe
şantier şi-a cîştigat simpatia şi apre­
cierea întregului colectiv.
STAN N. GAFTONTE
tehnician principal, şantierul nr 3
I.C.S.H.-Călan
____ — 0OO—
SIN mOMâWL QL
16 AUGUST 1961
PROGRAMUL 1: 6,10 Muzică popu­
lară romînească ; 7,30 Sfatul medicu­
lui : Deprinderea copiilor cu regulile e-
leinentare de igienă ; 8,00 Din presa de
astăzi; 10,08 Teatru la microfon „Li­
vada lui Voicu“ dramatizarea de Mihail
Pascal şi Gamii Şerban; 12,40 Muzică
populară din R. P. Bulgaria ; 14,30 Me­
lodii populare romîneşti; 16,15 Vorbeş­
te Moscoval; 18,00 Jurnal de întrecere <
19,30 Muzică din opere; 20,20 Noapte
bună, copii: „împăcare“ de Calin Gru­
ia ; 21,15 Cine ştie cîşligă ! (reluare) ;
22,50 Estrada melodiilor.
PROGRAMUL II: 12,15 Melodii
populare romîneşti interpretate la mu­
zicuţă; 13,30 După 17 ani — radlore-
portaj — ; 14,30 Muzică uşoară ; 16,30
Muzică de balet; 17,10 Muzică din Ci­
pru; 17,35 Aspecte de la faza republi­
cană a celui de-al Vl-lea concurs pe
ţara al formaţiilor artistice de ama­
tori; 18,50 Meridiane ; 19,30 Atlas li­
terar : Dobrogea’, 20,30 In pas cu şti­
inţa; 21,32 Cîntece pe versurile poetu­
lui George Soşbucţ 22,Oi- Cîntece şi
jocuri populare romîneşti şi «Ie !mino­
rităţilor -naţionale.
tnau <exemplul. Stratul negru nu med
părea aşa tare. Ciocanul de abataj
nu mai părea nici el aşa greu.
De la un timp însă, maistrul ară­
ta schimbat. Era mai tăcut şl parcă
nervos. >Minerii au aflat repede se­
cretul. La Vulcan începuseră lucr-îă-
rile de redeschidere a minei. In ini­
ma tânărului maistru ardea dorin­
ţa de a munci la m i- l în care lu­
craseră tatăl şl bunicul său. In sfîr-
şit, înlr-o zi l-au văzut din nou ve­
sel. I se aprobase transferul. Era
prin 1950.
Ştia că mina redeschisă are pu­
ţine locuri de muncă, dar nu-şl în­
chipuia că întreaga exploatare se
rezuma doar la cîteva puncte de lu­
cru : începutul galeriei de coastă de
la orizontul 630, o poŢiune din ga­
leria transversală de la orizontul
480 şl puţul central. Galenile minei
erau încă amorţite. Colectivul mi­
nei — dacă însuma vreo 60-70 per­
soane. Iar mina, deocamdată produ­
cea... apă şt nămol.
Mica formaţie de mineri şt tehni­
cieni s-a pus pe muncă. Apa a fost
împinsă afară, galeriile şl puţurile
reconstruite, drumul către straturile
de cărbune redeschis. Alături de co­
lectivul care se mărea din zi în zi,
Arcadie a trăit bucuria extragerii
primei tone de cărbune, a primelor
victorii obţinute de minerii din Vul­
can.
it
Odată cu mina, creşteau şi oame­
nii. Arcadie a fost avansat prim
maistru miner, apoi şef de sector.
Comuniştii de la mină îl primiseră
în rîndurile candidaţilor de partid.
Intr-,o zi a fost chemai la organi­
zaţie. Se aflau acolo secretarul, di­
tului.
— Ştii p e n i,. ce ai fost chemai?
— Nu ştiu.
— Să-ţi spunem noi. Cunoşti si­
tuaţia minei. Are un viitor frumos.
După constatările făcute, sub dealu­
rile acestea este ascuns cel mai bun
cărbune cocsificabil din Valea Jiu­
lui. Aici se va dezvolta, probabil, cea
mai mare mină. Trebuie să ne gîn-
dim de pe acum la cadrele care s-o
conducă în viitor. Partidul ne-a ve­
SPECTACOLE •s?
C IN EM A TO G R A FIC E
16 AUGUST 1961
DEVA- Insula fără nume:; H aiifaţ
SIMBRIA : Dragostea şi pilotul secund;
HUNEDOARA: Toată lumea cîntă, rî-
de şi dansează ; PETROŞANI: Bata­
lionul negru ; ALBA ÎULIA : Casa -de
pe două străzi ; E lung drumul pînă
acasă ; LONEA.: -Să preţuim iubirea ;
BRAD-: Imagini ale lumii trecut glo­
rios; TEIUŞ- Torero; HAŢEG: Ima­
gini ale unui trecut glorios ; ORAŞTIE:
Ultima noapte pe Titanic; Unul dintre
moi; SEBEŞ : Hatifa ; Socoteli greşi­
te ; ILIA : Pe cărările junglei; APOL-
DUL. DE SUS : Normandie Nicmen. B ebes
V INS
' m s s ww* «stas Wíís ísshk bso»&§ <
UE CERCETMl
; ÎNTREPRINDERE« ;
d in B u c u re ş ti, s tr. l Plante medicinale
Meâ&dîe ar. 39 .r achiziţionează pînă m t e a \
raionul Gh. Gheerghîu-Dej [¦ noiembrie, plante medici­
nale
orgmnhs&gă an «©fl­
eurs penfru ostspere a f — FLORI, FRUNZE, RA- .
p o stu rilo r v&c&nfe de r DĂC1N1 ŞI FRUCTE — '
cercetăto ri stagiari şi ţ oferind cîşîjgurî bune cu-
p rin cip a li în sp e cia li­ jţ legăturilor din regi uni ie
tă ţile .: i Hunedoara, Cluj
$ FURNALE, şi B aia Alare.
é O ŢELÂR’E, ţ Centre de achiziţii funcţio-
@ LAM IN OARE şi * nează in raioanele: ORAŞ-
! TIE, SEBEŞ, ALBA 113-
® TERMOTEHMCA. I LIA, H AŢ E G, B R A O, }1
înscrierile se fac pînă la / L¦ GHERLA, HUEDIN, DEJ., t
81 august 1961. 1
\ Informaţlunl la telefon
l BISTRIŢA şi ŞOMCUŢA 1
\ 13.17.12. | MARE. j
-1--J\-)uJ *-*
Ii
^X X X X X X X O ChOOOOCiOOOO x X><X><10<>00<X 00<>00<><>0<>00<X>C>0<XX>0<>
Incepînd cu numărul 156 citiţi în Colecţia „Povestiri şti-1
>inţiîico-f.antastiee'‘ unul din cele mai reuşite romane ştiinţilko-x
fantastice, romanul „Prizonierii beznei de loc" .al scriitorului L
^sovietic B. Z. Fradkin.
In cuprinsul lui veţi putea urm ări dram atica luptă dintre
!temerarii pasageri de pe nava P . V. 313 şi necunoscutul mi-
,ilor de kilometri în adîncurile pămîntului, unde domnesc tem­
p eratu ri solare şi geruri ucigaşe. „Prizonierii beznei de foc“
(aruncă astfel o lumină puternică, nu numai asupra extraordi­
n a re lo r procese fizice din străfundurile planetei noastre, ci şi
!asupra uim itoarelor resurse de eroism şi tărie sufletească, ca­
racteristice -omului nou, omului societăţii comuniste.
Broşurile le puteţi procura de la chioşcurile de difuzare a
Opresei sau abonîndu-vă din timp la oficiile poştale din localitate.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO »^ ' X >0 OO o o o o <>oo<>oooc-<> o o <x><>o
1
ANUNŢ 1
9 1
1
T. 1« P. I. P E T II© Ş 4 ^ I }
î
anunfă publicul consumator că]
la L O N E A a d e s c h i s ]
[pe lîngă restaurantul 3 0 „Cărbunele“ ]
— O FRUMOASĂ — ?
GRADINA DE VARA]
unde se poî servi în p e rm a n e n fă ]
d ife rite p r e p a r a t e cu lin a re , d e ]
G R Ă TA R şi sortim ente de B Ă U TU R I,]
J\ /« f, M —t < f v—/ wT<—UJv
nii in ajutor. Institutul de mine niciodată. Noi consilia am însă <că
funcţionează acum la doi paşi de
nolt ja Petroşani. Organizaţia de esle reali zaţul. Sperăm că lu ai să
pârtie-, ' nindicatul, !conducerea m i­
ne confirmi prin fapte lucrul acesta.
nei, :s-au gîndit la cei pe cane-i vom
recomanda pentru învăţătură. Ce Secto -ul v ’ntr-adevăr greu. Tre­
zici ? Mai al nevoie de vreun ră­
gaz ca să te hotărăşti? cea prin lucrări vechi. In straiele ex­
— Nu. N-am nevoie de nici un ploatate anarhic de capilalişti, se
răgaz. De mult am visat, .dar nu
m-am aşteptat că ziua aceasta feri­ iveau tot felul de complicaţii. Noul
cită să vină atit de repede
inginer nu s-a speriat însă. Şi-a
Vă mulţumesc pentru lnt:redere
Mi-e drag să învăţ mai departe. Şi propus pentru început să analizeze
vă asigur că n-am să mă odihnesc
la institut. bine situaţia fierăria, loc de mun­
•k că, să cunoască bine oamenii cvt
...Zburau ani. Pilele din carnetul
de student al lui Arcadie Fodor se care avea să muncească — minerii,
umpleau una după .alta. -Un singur
„Bine" la o materie în anul II. In tehnicienii. Să-şi ceară sc h im b a r e a
resi, „Foarte bine”. La examenul de
stat — de asemenea. Foarte bine pe din funcţia încredinţată ? Nu. Asia
toată linia.
De la institut s-a prezentat d i­ nu se poate1 A intrat în mină. Une->
rect la mină în acelaşi birou in
care fusese chemai cu cinci am îna­ le brigăzi duceau lipsă de .goale"ţ
inte.
— Acum să ne arăţi ce-ai învăţat în alte locuri însă, „goalele" n-avead
acolo unde ie-am trimis — i-a spus
secretarul, strîngîndu-i mina cu pu­ ce încărca. In unele brigăzi presiu­
tere. Pînă în două zile îţi vom găsi
locul la mină. Dar să nu te !aştepţi nea aerului comprimat era scăzută-
la unul prea comod.
pe galerii însă unele ţevi „suflau“
A doua zi a dat o raită prin sub­
teran. Cît de mult se schimbase mi­ de te asurzeau.
na I Acum producea cărbune din
plin. Avea deja patru sectoare de A urcat într-un abataj. Şeful de
producţie. Pe galerii şl în abataje
pătrunsese larg tehnica nouă. Tran­ brigadă suduia de s-auzea pînă la
sportul pe orizontul 480 era meca­
nizat în întregime. La lucrările de gura suitorului.
deschideri !!e introduseră maşini de
încărcat. In unele abataje cărbunele — No, ce-i ortace ? Ţi-au mîn«
se tăia cu haveze. Numărul mineri­
lor crescuse de vr eo zece ori. cat şobolanii slănina din slraiţă şt
La conducerea minei, soarta te-au lăsat flămînd? De ce sudul
proaspătului inginer se hotărîse des­ aşa ?
tul de repede :
Luat direct, brigadierul s-a domo«
— Iţi încredinţăm conducerea sec­
torului I, l-a anunţat directorul. Te Ut. A arătat inginerului necazu­
previn însă că în p>szent este cel rile.
mai greu sector. Pînă acum, au tre­
cut pe la conducerea lui mai mulţi — Noi vrem să dăm cărbune dar
ingineri dar toţi şi-au încheiat ac­
tivitatea fără succes. Nici unul n-a — Şl putem să dăm fără suduîell,
stat acolo mai ..alt de 5A luni Pla­
Nu aşa trebuie să procedăm cu to­
nul acestui sector, nu s-a îndeplinit varăşii noştri de muncă. Intîl să-l
învăţăm. Apoi, să le dăm sarcini
precise. Iar noi, să fim exemplu.
Ia să vedem ce cărbune aveţi.
Ciocanul de abataj a început să
răpăie ca o mitralieră. Bulgări IU-
cloşt se prăvăleau la picioarele in«
ginerului. După vreo oră. şeful de
sector a înfipt pik-ul în grămada
de cărbune. Apoi, trecîndu-şl dosul
palmii peste fruntea asudată, a pri­
• vit întrebător spre mineri.
— Merge /
— Merge — a fost de acord eL.
Aveţi cărbune bun! Greutăţile tehni­
ce le vom rezolva. Veţi avea lemn
şl goale. Am să mai. trec şi mâine pa
la voi. .u**
A m.uncit în fruntea sectorului doi
ani. Sarcina primită a fost dusă cîi
bine ta canat. Cu sprijinul colectivă-
lui şl al conducerii minei problemaJ
le tehnice au fost puse la punct. In