Page 48 - 1961-08
P. 48
pay. 4 DM1 MUL SOCIALISMULUI Nr. 2065
interesul poporului german şi al păcii în Europa TEL t i m
Declarafia guvernelor stofelor Hotărîrea Consiliului de Miniştri Comunicatul comun polono-tunisian
participante ia Tratatul al R D. Germane
de la Varşovia VARŞOVIA 14 (Agerpresj. Participanţii la tratative au
BERLIN 13 (Agerpres). — Agenţia P.A.P. a transmis co reafirmat că sprijină lupta po
A.D.N. transm ite:
pagiandă deşănţată ostilă, prin (Berlinul democrat) pe baza pre municatul comun polono-tunîsian porului algerian pentru dreptul
Consiliul de Miniştri al Re în legătură cu vizita în R. P. la autodeterminare şi la inde
publicii Democrate Germane a
ŞERLIN 13 (Agerpres). existenţă în prezent în ce priveşte aiăoptat următoarea hotărîre: adefncnjrea oamenilor la acte di zentării buletinului de identitate Polonă a ministrului Afacerilor pendenţă. Independenţa Algeriei
cjţgu'laţiâ la graniţa Berlinului oc- versioniste să aducă prejudicii din Berlinul occidental. Politicie Externe al Republicii Tunisia,
Ea 13 august; agâÎţfa A.D.N. cgpStaî pentru a submina econo „Pe baza Declaraţiei ţărilor nilor revanşarzi şi agenţilor mi Saddok Mokaddem. are o importanţă principială pen-?
a dat publicităţii la Éeííin urmă- mia Republicii Democrate Germa participante la Tratatul de la nil numai R. D. Germane, ci şi litarismului vest-german le este tru stabilizarea situaţiei în Afri
,(!parea Declaraţie a guvpfâelor ?ţa ne. Prin înşelăciune; corupţie şi Varşovia şi a hotărîrii Camerei altor state ale lagărului socia In comunicat se subliniază că ca de nord.
ţelor participante lâ Tratatul de şantaj, organe guvernamentale şi Populare, Co-nsiliul de Miniştri
la Varşovia : concerne militare din R.F.G. de- al Republicii Democrate Germai list. interzisă intrarea . pe teritoriul cele două părţi au apreciat că Cele două părţi au constatat
termina o anumită parte şovăiel- ne decide : Ţinînd seama de toate acestea, capitalei R.D.G. (Berlinul demo evenimentele de la Bizerta au
„Guvernele statelor participante nîaă a locuitorilor din R.D.G. să crat). In ceea ce priveşte vizi că tratativele reprezintă cea mal
Interesele menţinerii păcii cer Consiliul de Miniştri a! Republi arătat încă o dată pericolul pe sigură cale de slăbire a încof-
Sţl Tratatul de la Varşovia se pj|ce în Germania occidentală- A- cii Democrate Germane, în con tarea Berlinului democrat de că c}ire-l reprezintă bazele militare
ceşti oameni înşelaţi sînt siliţi să să, se pun® capăt untelţirilor re formitate cu hotărîrea Comitetu tre cetăţenii Republicii Federale dării internaţionale şi de cola
trăduiesc de mulţi ani să obţină se înroleze în Bundeswehr, sînt vanşarzilor şi militariştiibr vest- lui Politic Consultativ al ţărilor străine pentru suveranitatea şi borare paşnică între popoare, in
p reglementare paşnică cu Germa recrutaţi pe scară largă în orga- germani şf prin încheierea Tr’a- participante la Tratatul de la Germane continuă să rămlînă în securitatea. statelor pe teritoriul diferent de orînduîrea lor so-i
nia. Ele poîneşc de la faptul că nelp de spionaj din diferite ţări; Varşovia, hotărăşte să adopte vigoare dispoziţiile de control cărora se află. cială.
; această problepiă s-a copt de mult pentru a fi retrimişi în R.D.G. că tpB lui de pace cu Germania să de pînă acum. Aceste dispoziţii
şi nu mai suferă nici o amînart. spioni şi diversidhlşti. Pentru o se deschidă calea spre menţine
'După cum se ştie, guvernul asemenea activitate de diversiune rea păcii şl renaşterea Germa următoarele măsuri pentru asi nu se referă la vizitele cetăţeni
U.R.S.S., cu consimţământul şi îţnpotriva Republicii Democrate
sprijinul deplin al tuturor state Germane şi a altor state socialiste niei ca stat iubitor de pace, gurarea păcii în Europa, pentru lor altor state în capitala Repu Ari Sternfeld propine
lor care fác parte dlŞ Organiza a fost creat chiar un fond special. aâtiimperiălist, neutru. Punctul apărarea Republicii Democrăte blicii Democrate Germane.
ţia Tratatului de la Varşovia; a Gâhcelarui vest;german Adenalţer
propus guvernelor ţărilor care au a cerut recent ^ v m M o r N.A.T.O. ţie vedere al guvernului de la Germane şi în interesul securită Pentru călătoriile cetăţenilor construirea mm satelit staţionar
participat la războiul împotriva s | măreaşcă acest foiîd. Este ca- Bonn, potrivit căruia cel de-al ţii statelor lagărului socialist: Berlinului occidental în străină ii Piintifaiiii
©prmaniei hitleriste să . încheie raşîeristite faptul că activitatea sub doilea rfjzbol rpondial mu s-a ter tate pe căile de comunicaţie ale
!!Tratatul de pace cu cele două versivă pornită din Berlinul oc minât încă echivalează cu preten Pentru împiedicarea activităţii Republicii Democrate Germane
, ştate germane şi pe această bază cidental s-a intensificat în ulti- ţia de a da M u liber provOcari- ostile a forţelor revanşarde şi răinîr* valabile în continuare dis
i i soluţioneze problemă Berlinului njp vreţne, adică tocmai atunci lbr militariste şi măsurilor de militariste din Germania occiden
occidental, acordîndu-;-se stătutul cîţîd Uniupea Sovietică, R.D.G. şi război civil. Această politică im
de oraş liber demilitarizat. Această celelalte ţari socialiste au făcut perialistă, care se duce sub m as tală şi Berlinul occidental se poziţiile de pînă acum. MOSCOVA 14 (Agerpres). — pnntr-o corectare corespunzătoare
!propunere ţine seama de situaţia propuneri pentru o reglementare ca. anticomunismului, esté c con introduce la graniţele Republicii Această hotărîre nu modifică TAŞS transmite : a traiectoriei.
ireală care s-a creat în perioada paşnică neînfîrziată cu Germania. tinuare a ţelurilor agresive ale Democrate Germane, inclusiv la
Această activitate subversivă nu imperialismului fascist german graniţa cu sectoarele occidentale deloc dispoziţiile de pînă acum Ziarul „Moskovskaia Pravda“ a De pe bordul satelitului staţio
Îjostbelică în Germania şi în Euro numai că aduce prejudicii Republi din timpul celui de-al treilea ale Marelui Berlin, controlul ca îţi ce priveşte comunicaţiile de publicat un articol semnat de Ari nar Pămîntul ar părea imobil, ur-
cii Democrate Germane, dar afec Reich. Din înfrîmgerea Germa- re se exercită deobicei la graniţele tranzit prin R. D. Germană în Sterhfeld, laureat al Premiului in mînd ca diametrul vizibil al aces^
pa. Propunerea nu este îndreptată tează interesele celorlalte ţări ale mifei hitleriste în al doilea război tre Berlinul occidental şi Germa ternaţional ae stimulare pentru as- tuia să fie de aproximativ 40 de
mpotriva intereselor cuiva şi ur- lagărului socialist. Faţă de tendin mondial guvernul de la Bonn a orjcărui stat suveran. La graniţele nia occidentală. tronautică în care expune proiectul ori mai mare decît diametrul Lu
iaăreşte numai înlăturarea răro.ă?r ţele agresive ale forţelor reacţio tras concluzia că trebuie să înr Berlinului occidental trebuie şă dc realizare a unui satelit staţio nii vizibil de pe Pămînt. Supra
iţelor celui de-al doilea război nare din Republica Federală şi cerce încă o dată politica de jaf se asigure o pază de nădejde Ministrul Afacerilor interne, nar al Pămîntului. După părerea faţa discului vizibil va fi de 1600
ptondial şi întărirea păcii mondia ale aliaţilor ei din N.A.T.O., ţă a capitalului monopolist german şi un control eficient pentru a ministrul Transporturilor şi pri de ori mai mare. Pentru oamenii
rile participante la Tratatul de şi a generalilor săi hţtlcrişti; prin închide calea activităţii subver marul general al Marelui Ber lui Sternfeld acest satelit, depla- dc ştiinţă, subliniază Sternfeld,
le. la Varşovia nu pot să nu ia mă renunţarea la o politică de şţăt sive. Cetăţenii Republicii Demo lin sînt însărcinaţi să ia măsu sîndu-se în raport cu stelele, tre s-ar ivi o posibilitate foarte bună
Guvernele puterilor occidentale surile necesare pentru a asigura naţională germană şi prim trans crate Germane pot trece aceste rile necesare pentru aducerea lai buie să fie fix faţă de un observa pentru observaţii asupra planetei
securitatea lor şi îrjginte de toate formarea Germaniei occidentale graniţe numai cu aprobare spe- îndeplinire a acestei Hotărîri. tor de pe Pămînt. Pentru aceasta noastre. Trei sateliţi de acest tip
ou s-au arătat pînă acum dispuse securitatea Republicii Democrate într-un stat membru al N.A.T.O., oifîă. Atît timp cît Berlinul oc ar fi suficienţi pentru legături prin
ce, in urma unor tratative între Germane, aceasta în însuşi interesul într-un stat satelit al S.U.A. cidental nu este transformat în Această hotărîre cu privire la este necesar ca satelitul să încon televiziune care să se extindă a-
toate ţările interesate, să se ajungă poporului german. tr-un oraş liber, neutru şi demi măsurile de asigurare a păcii, joare Pămîntul cu precizie în 24 supra ambelor emisfere. ,
Această nouă ameninţare la a- litarizat, cetăţenii capitalei R. D. dte apărare a Republicii Demo de ore.
la soluţionarea de comun acord a Guvernele statelor participante dresa poporului german şi a po Germane ău nevoie pentru tre crate Germane, în special a ca Zborul spre satelitul staţionat
Acestei probleme. Mai mult decît la Tratatul de la Varşovia pro poarelor europene din partea mi cerea graniţei spre Berlinul oc pitalei ei, Berlin, şi de asigu- Satelitul artificial staţionar tre ar putea fi executat oricînd, fără
atít, la propunerile de pace ale pun Camerei Populare şi guver litarismului german putea să se cidental de o aprobare specială. rărp a securităţii celorlalte state buie să fie plasat pe o orbită cir să se aştepte poziţia lui necesară
gărilor socialiste, puterile occiden nului R.D.G., tuturor oamenilor transforme într-un pericol serios Cetăţenii paşnici din Berlinul şpCÎaHsţe, rămîne în vigoare pî- culară în planul ecuatorului la o în raport cu cosmodromul.
tale răspund cu intensificarea pre muncii din Republica Democrată pentru că în Republica Federală occidental pot vizita capitala Re na la încheierea Tratatului de
gătirilor militare, cu aţîţarea iste- veşt-germană şi în oraşul de publicii Democrate Germane pace cu Germania. altitudine de 35.800 km. Acolo Materialele speciale şi suban-
jrie‘ de război şi cu ameninţarea Germană şă introducă la grani trebuie să i se imprime o viteză samblurile pentru construirea sate
'de a folosi forţa militară. Repre ţele cu Berlinul occidental măsuri front Berîiriiul occidental preve Berlin, 12 august 1961“. de 3,08 km./secundă, îndreptată litului staţionar vor trebui trans
zentanţii oficiali ai unor ţări mem de natură să împiedice în mod portate pe o orbită periterestră cu
bre ale N.A.T.O. au anunţat spo- cert activitatea subversivă îţnpotri- derile de bază ale acordurilor dé ------- ------- ¦oeao strict orizontal, în direcţia estică. ajutorul unor rachete de transport
va ţărilor lagărului socialist şi Ia Potsdam referitoare la dis Tocmai în aceste condiţii, explică care vor putea duce pe orbită o
irirea efectivului forţelor lor arma- prin care să se asigure în jurul trugerea militarismului şi nazis Ziarele engleze se pronunţă autorul proiectului, satelitul va În sarcină utilă de cîteva tone.
’te şi existenţa unor planuri de întregului teritoriu al Berlinului mului au fost încălcate continuu. pentru tratative în problema conjura pămîntul în 24 de ore şi,
pjobilizare militară parţială. In în felul acesta, îl va însoţi în Ari Sternfeld propune ca pentru
unele ţări membre ale N.A.T.O. occidental, inclusiv la graniţa sa cu tn Germania occidentală s-a mişcarea lui diurnă în jurui axei,
i-au dat chiar publicităţii planurile Berlinul democrat, o pază sigură Intensificat politica revanşardă
unei invazii militare a teritoriului şi un control eficient. Fireşte că cu pretenţii teritoriale din ce îrt Berlinului occidental rămînînd fix faţă de un observa construirea satelitului staţionar să
R.D.G. aceste măsuri nu trebuie să afec ce mai mari faţă do Republica
teze actualul sistem de circulaţie Democrată Germană şi faţă de tor de pe globul pămîntesc. fie folosită şi ultima treaptă a ra
Folosindu-se de lipsa unui tra şi de control al comunicaţiilor din sţatele vecine cu Germania, po
tat de pace forţele agresive acce tre Berlinul occidental şi Germania litică care este în strînsă legă Sternfeld consideră că pertur- chetei purtătoare, a cărei greutate
lerează militarizarea Germaniei occidentală. tură cu înarmarea accelerată şi
occidentale şi întăresc. într-un ritm LONDRA 14 (Agerpres). periculoasă şi instabilă ar fi cu- baţiile orbitei satelitului, care vor întrece de cîteva ori greutatea sar
accelerat Bundeswehrul, înzestrîn- Guvernele statelor participante înzestrarea cu armament atomic Ziarele engleze de duminică se
. !du-i cu armele cele mai moderne. la Tratatul de la Varşovia înţeleg a Bundeswehrului vest-german. pronunţă pentru tratative în râ’fă nebunie“. fi determinate de forţa de atracţie cinii utile pe care ea o transportă
1Revanşarzii vest-germani pretind desigur că măsurile de apărare Guvernul Adenauer pregăteşte problema Berlinului occidental.
!ifăţiş să le fie puse la dispoziţie luate la graniţa Berlinului occiden în mod sistematic un război ci „News of the World“ ' scrie „Reynblds News" declară în a Lunii, vor putea fi lichidate pe orbită.
arma nucleară şi arma rachefă. tal crează populaţiei anumite ne vil împotriva Republicii Demo într-un editorial că problema
Guvernele puterilor occidentale; ajunsuri. Dar vina pentru situaţia crate Germane. Cetăţenii Repu Berlinului occidental poate fi so tr-un editorial: „Este greu să-ţl ¦ c m :.
ctimulînd pe toate căile înarmarea creată revine exclusiv puterilor blicii Democrate Germane care luţionată fără război. Uniunea închipui o metodă mai inadecva
Germaniei occidentale, încalcă gro vizitează Germania occidentală Sovietică nu vrea război, arată
solan cele mai importante acorduri occidentale şi înainte de toate Re sînt tot mai mult expuşi perse z ia ru l.. Noi nu vrem război, şi tă pentru rezolvarea unei pro Lupte crÎDcene în Angola
internaţionale care prevăd distru publicii Federale Germane. Dacă cuţiilor teroriste. Organizaţiile nici1 altcineva nu îl vrea. „News bleme internaţionale, care a a-
gerea militarismului german şi îm gnmiţa Berlinului occidental a de spionaj vest-germane şi vest-
piedicarea renaşterii sale în indi- fdSt lăsată pînă acum deschisă, a- berlimeze ademenesc sistematic of the World“ cere puterilor oc juns într-o fază critică, decît) PARIS 14 (Agerpres).
feren: ce formă. ceasta s-a tăcut în speranţa ca cetăţeni din Republica Democra cidentale s ă 1 ia cît mai e timp
puterile occidentale nu vor abuza tă Germană şi organizează un masuri, pentru a slăbi încorda dea aplicată dte conducătorii oc- insurgenţii angolezi, desfăşoară o-
Puterile occidentale nu numai că de bunăvoinţa guvernului R.D.G. adevărat tîrg de oameni. rea provocată de. problema Ber
du au depus eforturi în vederea Fără a ţine seama de interesele linului occidental. cîHejitali în problema Berlinului“. Colonialiştii portughezi înarmaţi peraţiuni militare şi anume prima
normalizării situaţiei în Berlinul ?^porului german şi ale populaţiei După cum rezultă din docu
occidental, dar continuă să-l fo din Betlin, ele au folosit însă sis- mente oficiale guvernamentale şl Influentj.il zlăf „The Observer“ Occidentul a fost informat în pînă în dinţi sînt neputincioşi să — la Sierra de Canda, în apropie
losească intens ca centru de gc- tgmul actualmente în vigoare la din declaraţia-program a condu cheamă şţ.m âi ş insistent la tra-
tivilate subversivă împotriva graniţa Berlinului occidental în cerii partidului U.G.D.-U.C.S. a* tatjve. „Declaraţiile occidentale repetate nnduri, aminteşte 7 Ă a - înăbuşe lupta de eliberare naţio re de Sao Salvador do Congo,
R.D.G. şi a tuturor celorlalte ţări scopirile lor perfide, subversive, ceasta politică agresivă şi acti oficiale scrie ziarul, cuprind încă
ale comunităţii socialiste. Nu exis vitate de sabotaj urmăreşte în multe elemente de nesinceritate rtfi, că nimeni nu ameninţă li nală care se înteţeşte zi de zi în cea de-a doua — la Sierra Ma-
tă nici un loc pe globul pămîn- întărirea bazei şi controlului la globarea întregii Germanii în
tesc unde să fie concentrate atîtea graniţa cu Berlinul ocaţţeţjtâl tre biocul militar occidental N.A.T.O. ceea ce nu aduce nici un folos bertatea Berlinului occidental şi nordul Angolei. cuba, situată la nord de Sango şi
centre de spionaj şi de activitate buie să pună capăt actualei situaţii şi nu face decît să inducă în
subversivă a unor state străine şi şl extinderea dominaţiei milita eroare popoarele occidentale. De c|i puterile occidentale pot avea După cum transmite corespon de Carmona „capitala plantaţiilor
unde ele să poată activa atît de anormale. riste din Republica Federală şi exemplu, lordului Home îi place
nestingherit ca în Berlinul occi asupra Republicii Democrate acces liber în acest oraş. ,,A’- dentul din Lisabona al agenţiei de cafea“ şi a treia — în apropiere
dental. Aceste numeroase centre Totodată, guvernele ţărilor par Germane. Prin tot felul de m a
subversive trimit în R.D.G. agenţi ticipante la Tratatul de la Varşo nevre înşelătoare, ca de pildă tuhei, se întreabă şjaryl, de ce France Presse reluînd ştirile par de Luanda, în regiunea Pcdra
pentru a comite diferite acte de via consideră neceşar să sublinieze „alegeri libere“, mîlitariştii vest- şă nu începem imediat trata venite din Luanda, în nordul An Verde, unde după cum se presu-*
diversiune, recrutează spioni şi că rămînerea în vigoare a acestor germani vor mai întîi să-şi ex
instigă elementele duşmănoase să măsuri încetează de îndată ce va tive ?“. golei există trei mari zone în care pune se află statul major al insur
fi înfăptuită reglementarea paşnică tindă baza m ilitară pînă la O-
organizeze acte de sabotaj şi cj.i' cu Germgma ?i pe agşjşgţă baza der pentru ca apoi să înceapă un r-® es»- genţilor angolezi.
versiune în Republica Democrată vor fi soluţionate problemele care război de mari proporţii. Revan Puternice forţe ale armatei co
Germană. îşi aşteapfă rezolvarea“.
şarzii şi militariştli vest-ger- Amintore Fanîani despre utilitatea lonialiste portugheze au întreprins
Cercurile conducătoare din Re nîa'nî abuzează de politica de o ofensivă în regiunea Sierra de
publica Federală Germană şl_orgu pace în problema germană pro Canda împotriva detaşamentelor
movată de U.R.S.S. şi ţările recentelor tratative italo-sovietice de insurgenţi angolezi care şi-au
pele de spionaj ale ţărilor participante la Tratatul de la
N.A.T.O. se folosesc de situaţia Varşovia pentru ca printr-o pro- să repete că „nu putem duce tra întărit poziţiile în această regiune.
tative în condiţiile domnului
Hruşciov“] Intrucît însă nici un ROMA 14 (Agerpres). vat simpatia faţă de Italia, ma Garnizoanele unităţilor portugheze
ministru englez sau alt minis Amintore Fanfani, preşedintele
tru occidental nu a explicat de Consiliului de Miniştri, şi An nifestată de populaţia Moscovei situate în centrele populate Huatn-
ce ar fi inacceptabile aceste tonio Segni, ministrul Afaceri şi Leningradului. bo şi Sansapombo abia au izbutit
condiţii — or, în principiu, ele lor Externe, au luat cuvîntul în
sînt foarte rezonabile ca bază Comisia pentru afacerile externe Fanfani a făcut această decla să facă faţă unui atac din partea
a Camerei Deputaţilor, subli raţie la sfîrşitul dezbaterilor pe patrioţilor angolezi.
pentru tratative — şi întrucîf niind utilitatea recentelor trata marginea raportului lui Segni
puterile occidentale nu au preJ tive italo-sovietice. cp privire la tratativele italo-so Partizanii angolezi continuă să
zentat propuneri proprii, aceste vietice, în care ministrul de Ex atace zi şi noapte plantaţiile de
cuvinte sînt, absurdfe“. Potrivit relatărilor ziarului „11 terne a declarat că vizita dele cafea ale colonialiştilor portughezi
Popolo“, Fanfani a spus că prin gaţiei^ italiene a întins „o adte- în regiunile Carmona, Songo, Ne-
Ziarul scrie că este puţin pro cipala lor însemnătate constă în vărată punte a bunăvoinţei şi a gaje şi Quitext.
babil ca Adena’uer să accepte să Informarea preliminară a celor oferit un prilej pentru expune
recunoască R. D. Germană. Nu In ultimele două zile au avut
putem însă totodată să presu două părţi asupra problemelor rea preliminară a poziţiilor celor Ioc ciocniri armate între detaşa
punem că el va putea „împiedi litigioase şi în confirmarea po două părţi“. mente ale armatei coloniale şi pa-*
ca celelalte puteri occidentale şă sibilităţilor de tratative. trioţii angolezi în apropiere de co
facă aceasta. Un război dezlăn In cursul discuţiei a luat cu muna Mucondo şi în regiunea Sier
ţuit pentru a se împiedica recu Preşedintele Consiliului de Mi vîntul deputatul Palmiro To-
noaşterea Germaniei răsăritene niştri a informat comisia despre glîatti, secretar general al P.C. ra de Mucaba, în centrul populat
şi a se menţine actuala situaţie cordialitatea manifestată dte ă]N
torităţile sovietice şi despre res Italian, care a aprobat călătoria Uamba şi în împrejurimile locali
pectul cu care au ascultat punc conducătorilor italieni la Mos
tul de vedere italian; el a rele- tăţii Canhongoa. Sub presiunea for
cova şi s-a declarat satisfăcut de ţelor superioare ale inamicului;
rezultatele obţinute.
P. Togliatti a analizat în a- partizanii angolezi au fost nevoiţi
mănunţime problema germană. să părăsească centrul populat Al-
„O H O T Ă R ÎR E JUSTĂ ! — spun berlinezii“ Trebuie respinsă orice hotărîre deea Vicosa.
care are ca scop lichidarea R.D. —= ? = —
Germane, a arătat P. Togliatti,
întrucît ea ar însemna lichida
rea cuceririlor politice şi sociale Mişcarea grevistă
MOSCOVA (Agerpres). — — Articol din ziarul — Adunaţi în jurul clădirii Reichsta obţinute de clasa muncitoare
(TASS transmite corespondenţa gului, huliganii fascizaţi au urlat; din Chile
— Vedeţi, lucrăm şi dumini- pţnă la încheierea tratatului de în capitala R. D. Germane. Sînt au scandat lozinci revanşarde. germană în interesul întregii
din Berlin publicată îţi „Pfav- p|ce să cerem încă un permis neliniştiţi, îngrijoraţi numai cei Europe. ia am ploare
da“ sub titlu l: „O hpţărîre Jys-: a sŞu| lăcătuşul Dieter Mu- decît să vedem în fiecare zi cum care au folosit pînă astăzi în mod N-au decît să turbeze de furie
t ă ! — spun berlinezii“, semna şjjţ. — â&îstruim multe câs'e npi ne pricinuesc pagube nişte indi impertinent şi nepedepsit graniţa cţpşmanii reglementării paşnice cu In cursul dezbaterilor socia SANTIAGO 14 (Agerpres).
tă de V. Kuzneţov. pentru oainenii muncii. $i nu deschisă între Berlinul occidental Germania şi ai lichidării situaţiei liştii şi social-democraţii au a- După cum relatează corespon
vrem să tolerăm ca piciorul mur- vizi suspecţi... anormale din Berlinul occidental. probat cu căldură călătoria de dentul agenţiei Associated Press
Cu iuţeala fulgerului a făcut Fritz HOfmann a făcut o şi capitală R.D. Germane pentru Hotărîrea guvernului R.D. Germa legaţiei italiene la Moscova. din capitala statului Chile, San-
ocolul Berlinului ştirea că la f ' al unui agent-spion sau spe- a pune la cale provocări, diversi ne cu privire la o pază de nădejde lîago, în această ţară ia am
arit ?ă treacă pragul nosţfu. scurtă pauză, iar apoi, dînd din uni şi sabotaj, pentru a strecura şi uty control eficient la frontierele Liderul socialiştilor Pietro ploare mişcarea grevistă împo
graniţa cu Berlinul oCcjdental se — E bjjiş ca cei djn Ocffiitent njînă în direcţia Berlinului oc agenţi de recrutare, a organiza Nenni, a cerut guvernului „să triva politicii guvernului de în
instituie o pază dte nădejde şi un ş | ştie ciiţe este stabîn. ari, a cidental, a adăugat cu uri surîs traficul cu oameni. dintre sectoare a devenit de mult facă tot ce îi stă în putinţă pen gheţare a salariilor în ciuda
Spus la fîridiul său tîM rul su- caustic: ajtiuală, a fost dictată de viaţa creşterii preţurilor. Pînă în pre
control eficient. încă dis-de'-efi- cmr MănfrYd ScliMidt, r(dlcîri- Willy Brandt, primarul Berlinu însăşi. Ea urmăreşte însănătoşirea tru a organiza imediat cele mal zent au déclarai grevă peste
mineaţă s-a epuizat întregiţi ţi>. du-şi ochelgrii de pţoţşcţle de — îmi închipui cum se lamen lui occidental, şi-a întrerupt ime şj purificarea atmosferei în inima 30.000 de muncitori.
pş frunte. În hotărîreâ guyteinu- tează cei de dincolo de poarta diat turnbul electoral prin oraşele Germanici, lichidarea periculosu largi tratative“. Greva muncitorilor mineri dte
raj al ziarului „Neues Deutsch M hqp.ru se spuţle limpede : Brandenburgului! Guvernul nos Germaniei occidentale. El a ve lui focar al războiului rece“ care la minele de cupru a paralizat
land“ care a publicat în prima Gteţăţenii paşnici ai Berlinului tru a luat o hotărîre justă. Este nit la 13 august din Nürnberg în Numai monarhiştii şi membrii întreaga activitate a minelor.
judicioasă propunerea aliaţilor mocneşte acolo. Iată de ce hotă
pagină declaraţia guvernelor otcidtehţal ai Germaniei occicteh- din Tratatul de la Varşovia. Şi Berlinul occidental. Imediat după rîrea este salutată de toţi cei in „Mişcării sociale italiene“ (neo
statelor participante la Tratatul fâle, oMpeţii noştri străini pot ce a coborît din avion pe aerodro teresaţi în înlăturarea situaţiei a-
'de la Varşovia şi Hotărîrea Con Teni la iioi în mod liber. Bine dacă acolo, în Occident, se face mul american Tempelhof, Brandt normale din Berlinul occidental; fascişti) au luat atitudine împo
şţi venit! Dar celor care ar în- zarvă, aceasta înseamnă că mă de cei care năzuiesc la o pace
siliului de M iniştri ’at $(. D. Ger- cte/ca să pătrundă în casa noas surile noastre au nimerit drept a început să împroaşte cu noroi trainică şi la securitate în Germa-' triva oricăror tratative cu
niane. Panouri cu această hotă" la ţintă ! R. D. Germană şi celelalte ţări so nia şi pe întregul continent euro
rîre sînt expuse în întregul oraş tră cu şperaclu, Cu intenţii rele cialiste. Direct de pe aerodrom pean. U.R.S.S.
şi în jurul lor se adună me'feu Poarta Brandenburgului... Ho Brandt s-a îndreptat- spre sediile
mari grupuri de oameni. le'spunem astăzi: stop! ajunge! tarul dintre două lumi. Nume comandamentelor trupelor de ocu Ernst Reuter, predecesorul lui E®®9©;
roşi curioşi s-au adunat din paţie ale puterilor occidentale din Willy Brandt în funcţia de primar
Debitanţii care vînd ziare sîţjt — Va să zică aşa stau lucru colo, urmărind poliţia populară Berlinul occidental. al Berlinului occidental, a spus In R h o d e s ia de n o rd
parcă baromefre şi înregistratori rile, a spus cu îngrijorare lăcă care întinde o sîrmă pe ztîlpi cîndva că Berlinul occidental este
ai opiniei publice. Ei sînt doar tuşul vîrstnic Arthur Reppin, dar dte-a lungul graniţei. Tot aci De dimineaţă pînă seara tirziu ;,un miner cu care se poate des Acţiuni de masă ale africanilor
âe ivesc rnulte complicaţii. Doar umblă de colo pînă colo, ţăcă a continuat agitaţia în ;,oraşul de chide uşa spre Răsărit“. Timp de îm potriva colonialiştilor englezi
!primii care cunosc reacţia vie, nind neîncetat aparatele de fo front“. Mai întîi Senatul vest-ber- cîţiva ani cîrmuitorii Berlinului
ţţemijlocită a cifit'örilör la fieca ăjn în Berlinul occidental rude, tografiat şi de filmat, corespon linez s-a întrunit într-o şedinţă occidental şi Bonn-ului au căutat, PARIS 14 (Agerpres). gleze au aruncat bombe cu gaze
re eveniment nou. prieteni, cunoştinţe. Şi pentru a denţii vest-berlinezi ahtiaţi după extraordinară. ‘După şedinţă s-a cu ajutorul puterilor occidentale, De o săptămină în Rhodesia de lacrimogene asupra unui detaşa
le fade o vizită va trebui să cer senzaţional. Ei aşteaptă ceva. declarat : „Senatul aşteaptă ca chei şi şperacle pentru a pătrunde nord au loc acţiuni de masă ale ment de partizani africani.
— Ce spun oamenii deşpre o autorizaţie. S. U.A. şi celelalte, puteri occiden în Berlinul răsăritean; au vrut să africanilor, ciocniri şi atacuri ar
Dar la poarta Brandenburgului tale să întreprindă demersuri ener dea buzna într-o casă străină. A- mate, transmite corespondentul din După părerea corespondentului
Hotărîrea guvernului R. D. Ger- — Oare eşti singurul care ai domneşte liniştea. De bună seamă; gice pe lingă guvernul U.R.S.S “. cum li s-a dat peste mîriă. Lusaka al agenţiei France Presse. agenţiei France Presse, actualele
jţ|ane ? — l-am întrebat pe de- este şi mai dens ca de obicei fluxul Drumurile din Rhodesia de nord
îSltăntul Ervin Müller. rude şi prieteni acolo ? — a in de automobile care se îndreaptă Seara, întrecînd orice măsură, Poarta Brandenburgului este sînt blocate de obstacolele ridicate acţiuni ale africanilor în Rhode
tervenit sudorul Fritz ITofmann. din Berlinul occidental în Berli Brandt a cerut „anularea“ măsu dc către africani. Numeroase po sia de nord sînt o expresie a pro
— Nouă, berlineziîor, ne place nul democrat. Controlul paşapoar rilor înfăptuite de autorităţile R.D. larg deschisă pentru cetăţenii paş duri au fost aruncate în aer, Ma testului împotriva constituţiei, ela
Desigur vor fi inconveniente. telor, al actelor de identitate du Germane. Iar în faţa porţii Bran nici ai Berlinului occidental, dar borată pentru ţara lor de către
să medităm cum trebuie, să Dar cine este de vină ? De vină rează puţin. Funcţionarii . poliţiei denburgului s-au adunat huligani. de acum înainte ea este ferecată gazinele sînt închise. Ministerul Coloniilor al Angliei.
’?hmpănim toate, mai; ales atunci sînt cei care strecoară la noi de populare, cunoscuţi prin corectitu Au fost aduse zeci de autocamioa cu un lacăt trainic şi de nădejde Africanii din Rhodesia de nord
ţine! se iau hotărîri atît de im peste graniţă spioni, sabotori, ne cu poliţişti din R. F. Germană. pentru spărgătorii imperialişti din In momentul de faţă în Rho-
agenţi de recrutare. Sau, poate, dinea lor, salută politicos pe oas constituie detaşamente de partizani desia de nord sînt transportate
portante şl de răspundere, a răs- crezi că trebuie să tolerăm a- peţi, urîndu-le petrecere plăcută „oraşul de front“. armaţi care organizează atacuri subunităţi militare şi unităţi da
(buns el. — Pot spune însă că ce'asta şi pe viitor ? Nu, ajunge, împotriva colonialiştilor englezi. poliţie suplimentare cărora li s-4
ne este lehamite de aceste lepă In regiunea Chinsali avioane en încredinţat misiunea „de a face
’¦?ei care cumpărau astăzi ziare dături. Sînlem sătui pînă peste
cap. Este, aşadar, mai bine ca ordine în ţară“.
t clamau : „In sfîrşit!“, „O ho-
rîre justă !“
Am auzit aceeaşi părere şi pe
f ntierul de construcţii de pe
alin-Alee, intrînd în vorbă cu
cătuşi şi sudori care lucrau
acolo.
Redacţia $î administraţia ziarului ’: Deva str. 6 Martie nr. 9.* Telefon: - 188: 189 Taxa'plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.Ţ.R nr. 263*320. din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August Petroşani
