Page 49 - 1961-08

YW
A n u i X III. N r. 2066
aiaunwsKSiaaaraEaaBga
Strungarul Cornel Berian de la sectorul sculărie al U. M. Cu-
glr, este apreciat pentru priceperea şi hărnicia sa. De curînd el a
fost declarat cîştigătorul întrecerii socialiste pe profesie desfăşurată
la acest sector.
IN FOTO : Tov. C. Berian lu crînd la strung.
Mefaiurgiştii din Cygir
obţin noi succese
Se apropie 23 August, măreaţa
sărbătoare a eliberării patriei noa-
sţre de sub jugul fascist. La U.M.
(Şuglr se fac pregătiri intense. Blo-
Cui administrativ, care constituie
'.fada uzinei, a fost vopsit de cu-
End. Deasupra clădirii sectorului
mixşîni dé cusut, aflată la capătul
ăjeli principale, ne care sînt înşi-
Paţe panourile cu fruntaşii întrece-
socialiste şi lozincile închinate
[lei de 23 August, se lucrează de
-. Constructorii, ajutaţi de mun-
'orli din uzină, dau jos mormane
moloz şl cărămizi, pregătind ri­
dicarea unui nou etaj. El vor ca de
|lua eliberării, lucrarea să se des­
făşoare din plin.
Jos, în halele sectorului s-au
schimbat în ultimul timp multe lu­
cruri. In atelierele de vopsţtorie şi
gigfuitorle au apărut becurile fluo-
jmscenie. Datorită lor, vopsitoarea
¦!!?(aria Socâci, şlefuitorul Marcel
]Panţîru şl toţi ceilalţi ortaci ai lor,
du reuşit să-şi îmbunătăţească sim-
Wor calitatea muncii. In hala prin-
'tapată a fost introdusă a doua
fanda rulantă, la placa maşinii
(le cusut. In felul acesta, producti­
vitatea muncii a crescut simţitor,
frezorii Vasile Anton şi Cornelia
'Popescu, fruntaşi ai întrecerii so­
cialiste, lucrează acum mai repede
şi mai bine.
Muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi
Inginerii sectorului maşini de cusut
'!jl-au propus ca pîtiă la 23 August
să dea cumpărătorilor peste plan
'Cep de a 1000-a maşţţiă de cusut
$ Ileana" din anul acesia. Acum sînt
?!m lucru ultimele bucăţi. Angajamen-
"ml lor, sg îndeplineşte cu siţcges.
La sectorul sculărie se dă 'bătă­
lia pentru executarea în termen a
¦íuturor comenzilor. In lunile iulie şi
'’august, pînă în pfezerit, din acest
'punct de vedere lucrurile stau olt se
¦‘!)oate de bine. In afară de aceasta,
•’procentul de rebut a fost tot timpul
"sub admis.
Cele mai frumoase realizări le-au
înregistrat în cursul lunii trecute
jţuntaşii întrecerii pe profesii: strun­
garul Cornel Berian şi rectificatorul
'Gjheorghe Maier. Ei au lucrat tot
'timpul fără rebut, depăşindu-şi tot­
odată planul cu 30 pînă la 35 la
suta.
Ac eleaşi realizări frumoase le
ţin şi în [una august. De data acea
ţa insă, întrecerea este mult mai în­
sufleţită. Realizările lor, tind să fit 1
egalate şi chiar depăşite. Printre
noii pretendenţi la titlurile de fruti- ,
taşi sînt rectificatorii Gheorghe Fi- 1
j'iman. Alexandru Toma şi lăcătuşul
w PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAl
M ie r c u r i 16 a iîg u s i 1961
loan Bota. Rezultatul, îl vom cu-
noaşte abia la sfîrşitul lunii,
...Sectorul maşini unelte este do- Cr de măreţe realizări“,
tat cu utilaje din cele mai moderne.
Zgomotul continuu al strungurilor,
frezelor, maşinilor de alezat şi şle­
fuit face ca în marea hală a acestui
sector să desluşeşti cu greu ce ţi se
spune.
— Luna trecută am produs peste (. ale casei raionale de
plan o freză universală — îmi spu­ (. cultură din Sebeş, co-
ne cu voce tare însoţitorul.
Intr-o parte a halei maşinile ce q raşii din Sugag şi e- tregul nostru popor va Sebeş un bogat pro- ]
se montează sînt aliniate cu grijă.
La montarea cutiei de avans lucrea­
ză una dintre cele ma,l bune brigăzi
ale sectorului — brigada lui Nicolae
Ijjngu. In luna iulie, şi-a depăşit
planul de producţie cu 105 la sută.
Nu departe de ea lucrează vopsitorii
lut Nicolae Ordeanu. In aceeaşi lu­
nă, ei au realizat o depăşire de plan
cu 83 la sută.
Ritmul intens cu care se lucrează L Iulia, cu sprijinul co- La acest concurs vor taţie din Sîntimbru, >
este o mărturie vie a faptului că şl l miletului raional UTM, participa corul, fanfa­ Galda de Jos şl Ighiu, .j
în luna aceasta cifrele de plan sînt C pregăteşte un concurs ra şi taraful casei ra­ echipele de dansuri )
lăsate în urmă. Sărbătoarea elibe­ (. între cele mai bune ionale de cultură, co­ populare ale căminelor )
rării patriei, va fi întîmpinată şi aici L formaţii artistice de rul consiliului sindical culturale din Sfrcmţ, 1
cu rezultatele cele mal frumoase. l amatori din raionul
C. GHEORGHIU U*—f —t _ . .—r.—/.—i ,—>u_i ,
Pe o aşa căldură caniculara, o baie bună e ce; mai plăcut lucru. Cîţiva... „pasionaţi" ai sportuţilot nautice de la Cătun Băi, abia ieşiţi
din „valuri", zîmbesc mulţumiţi obiectivului fotografic.
In interiorul In centrul preocupărilor
ziarului organizaţiilor de partid —
• Din munca şi viaţa gîrboveni- introducerea tehnicii noi
lor: GALEA GOSPODĂRIEI CO­
LECTIVE — CALEA BELŞUGU­ Congresul al ARON COLCERU pentru oţelurile sf­
LUI.
II 1-lea . al Parti­ prmi-secretar al Gomitetului iicioase, rulmenţi
(pag. 2-a)
• „BUCURIA MUNCII“ Specta­ dului Muncitoresc orăşenesc P.M.R. Hunedoara şi alte mărci. In-
col iastiv prezentat de principalele
formaţii artistice de amatori clasifi­ Romîn a trasat trodueîndu-se eva-(
cate pentru finala concursului al
sarcini deosebit de importante pen­ cuarea în stare lichidă a zgurei la
Vl-!ea.
o NOTA : Organizării muncii — tru dezvoltarea economiei naţionale cuptoarele din secţia bluming, sei
atenţia cuvenită. în perioada 1960-1965. înfăptuirea permite o încălzire mai ridicată al
(pag. 3-a)
acestor sarcini este strîns legată lingourilor şi creşterea duratei de
de introducerea cu curaj a tehnicii funcţionare a recuperatoarelor.
noi în toate ramurile economiei na­ La uzinele „Victoria“ din Căi an
File din viaţa ţionale. s-au luat de asemenea unele miH
unui miner In lumina documentelor Congre­ suri în vederea introducerii tehnH
cii noi. Introducîndu-se de pildă,
sului al IlI-lea a! partidului nos­ turnarea unor sortimente de la tun
tru a fost elaborată Hotărîrea Co­ burile de scurgere în forme meta­
mitetului Central al partidului şl
a Consiliului de Miniştri cu privi­ lice, s-a putut realiza o creştere a!
După ieşirea din şut, în biroul re la ridicarea nivelului tehnic al productivităţii muncii cu circa 65
2 0 .0 0 0 tone m inereu inginerului şef de la sectorul Ii al producţiei. Hotărîrea scoate în evi­ Ia sută cît şl o economie do
minei Petrila îşi făcu apariţia un denţă necesitatea intensificării ac­ aproape 100 lei pe tona de piesa
ag lo m erat p este plan om de statură potrivită. Aşa l-am ţiunilor de introducere a tehnicii turnate. j
) cunoscut pe vestitul miner Peter
noi, cale sigură pentru realizarea In planul şesenal întreprinderea:
In cursul zilei de 14 august, muncitorii, inginerii şi tehnicienii z Moisc. Venise ca şi altădată să ra­ unei înalte productivităţi a mun­ de construcţii siderurgice din Hu­
de la fabrica de aglomerare au înscris pe graficul producţiei a 20.000-a nedoara are de construit obiective
tonă de minereu realizată peste plan de la începutul anului. Datorită porteze realizările înregistrate de cii, reducerea continuă a preţului deosebit de importante pentru eco­
muncii depuse de întregul colectiv pentru. mărirea producţiei şi îmbu­ brigada sa în ziua aceea. de cost şl îmbunătăţirea calităţii nomia naţională. Printre acestea
nătăţirea calităţii ei şi prin trecerea la folosirea minereului aulofondant produselor. se numără noile linii de laminoare,
a crescut conţinutul de metal în minereu cu 5 la sută. In fiecare zi din Minerul Peter Moise este fiu de furnalele de 1000 m.c., instalaţii ¦
luna august colectivul fabricii amintite a realizat în medie 580 tone ţăran muncitor de prin părţile In acest scop, comitetul orăşe­ de cocsificare prin procedee noi,
Odorlieiului, regiunea Mureş-Auto- / nesc de partid Hunedoara a între­ o fabrică modernă de aglomei are
a minereurilor, terminarea comple­
minereu aglomerat peste plan. nomă Maghiară. In primăvara anu- 3 prins o serie de acţiuni care să xului OSM de mare capacitate;
precum şi un mare volum de con­
Un n o u a g r e g a i s e p r e g ă t e ş t e lui 1950 îşi luă rămas bun de la deschidă drum larg promovării teh­ strucţii social-culturale. Comitetul
ai săi şi porni la drum. Atunci, ve­ nicii noi în fiecare întreprindere. orăşenesc de partid, cunoscînd fap­
tul că numai în acest an, faţă de
p e n tru p ro d u c ţie nise pentru prima dată In Vale:aa < Prevederile hotărîrii cu privire la 1960, întreprinderea de construcţii
Jiului. Era tare timid la începutt,, 1 ridicarea nivelului tehnic al pro­ siderurgice are planul de producţie
aproape dublu, a analizat din timp
Primul dintre obiectivele indus­ şi montaj; în ultima vreme ‘trecîn- ca oricare om cînd încearcă să în- / ducţiei au fost dezbătute în orga­ posibilităţile şi măsurile ce se cer
triale care urmează să intre tn du-se la unele probe de aparate veţe o meserie. Lucrase mai întîi 3 nizaţiile de bază ale partidului cu a fi luate pentru îndeplinirea lui.
funcţiune la Hunedoara e cuptorul şi instalaţii. Paralel cu aceasta se la suprafaţă, ca mai tîrziu să se care prilej muncitorii, inginerii şi Sporirea eficacităţii economice a
Martin nr. 5, de la noua oţelărie. execută şi alte lucrări pregătitoare tehnicienii au făcut preţioase pro­ investiţiilor trebuie asigurată în
înroleze în echipa lui GrigoreSchi- primul rînd pe calea creşterii pro-
Aci s-au executat de către l.C.S.H. pentru ca noul agregat să pri­ ler, de la care învăţase meşteşugul ? puneri. E suficient să arătăm că ductivităţii muncii. Conducerii în­
principalele lucrări de construcţie mească „botezul focului“. mineritului. In scurt timp, Peter r în Combinatul siderurgic din Hu- treprinderii i-a fost trasată sarci­
na ca în lupta pentru creşterea
Consumuri specifice mic i - economii mari Moise deveni fruntaş în muncă. ^ nedoara s-au făcut peste 600 . de productivităţii muncii să desfăşoa­
propuneri pentru realizarea unor in- re intens acţiunea de introducere a
In 1954 conducerea sectorului îi r tehnicii noi pe toate şantierele de
Minerii, inginerii, tehnicienii şi zări a muncii productivitatea mun­ încredinţa sarcina dc a conduce i dfei mai înalţi de utilizare a agre- construcţii. Astfel, pentru coordo­
maiştrii de la Exploatarea minie­ cii a crescut în mod simţitor, con­ una dintre brigăzile de tineret în gatelor, îmbunătăţirea calităţii pro- narea şi urmărirea activităţii de
ră „Gh. Doja“ întâmpină ziua de sumurile specifice au fost micşo­ pregătire. A fost greu. Lipsit de duselor, reducerea consumurilor introducere a tehnicii noi, în între­
23 August, cu rezultate frumoase rate. Ca urmare, în primul semes­ experienţă nu organiza locul de sp.ecifice de materii prime şi mate­ prindere a luat fiinţă serviciul de
în producţie. In afară de îndepli­ muncă cum trebuie. Unii dintre or- 2 riale, introducerea unor procedee tehnică nouă care se ocupă exclusiv
nirea şi depăşirea sarcinilor dc tru al anului, s-au realizat eco­ taci trăgeau chiulul, nu-1 ascultau, : noi tn procesul de producţie etc. de această problemă. In vederea
producţie, colectiva! acestei exploa­ veneau cu întîrziere la şut. A avui i organizării lucrărilor de construcţii
tări obţine realizări frumoase şi nomii la preţul de cost de 6.628.000 mult de luptat pînă ce i-a adus pe Pe baza acestor dezbateri, comi­ Ia uri nivel tehnic superior precum
în ce priveşte reducerea preţului de lei. tetul orăşenesc de partid a întoc­ şi pentru studierea din timp a gra­
mit un plan de măsuri. Fiind stu­ dului de tehnicitate a soluţiilor in­
O contribuţie importantă la ob­ dicate de proiectant pentru cele
mai importante lucrări, s-a creat
cost al producţiei. ţinerea acestor economii şi-a adus-o calea cea bună. Lucra cot la cot diat specificul fiecărei întreprinderi consiliul tehnic intern format diri
cu ei şi punea umărul acolo unde în parte, planul cuprinde o serie cele mai competente cadre tehnica
Datorită unei mai bune organi­ colectivul secţiei Haneş. se vedea că treaba merge anevo­ de măsuri menite să ducă la pro­ din întreprindere.
ios. Proccdînd aşa, a reuşit să se movarea tehnicii noi.
Ee©ai©0itises«e co apropie mai mult de tinerii din bri­ Sub îndrumarea comitetului do
gadă, care, rînd pe rînd, au înce­ La combinatul siderurgic, spre partid, conducerea tehnico-adminis-
Remorcînd trenuri cu supra- Cu cantitatea de- combustibil put să-şi schimbe atitudinea faţă exemplu, unde comitetul de partid trativă a l.C.S.H. a luat măsuri
tonaj, întreţinînd locomotivele economisit, se pot remorca (dus de muncă. Rezultatele, desigur n-au a analizat periodic felul cum sînt pentru mobilizarea unui număr cît
în bună stare de funcţionare şi şi întors) 60 trenuri de marfă întîrziat să se afirme. Lună de duse la îndeplinire măsurile pentru mai mare de muncitori, tehnicieni
desfăşurînd larg întrecerea so­ pe distanţa Coşlariu-Sighişoara. lună îşi depăşeau planul în medie introducerea tehnicii noi, s-au fă­ şi ingineri la acţiunea de ridicare
cialistă, colectivul depoului Printre brigăzile fruntaşe în cu 50 ţa sută. Gînd a fost dat să cut unele progrese. Stabilirea unei a nivelului tehnic al producţiei.
G.F.R. din Teiuş a reuşit ca în economisirea de combustibil con­ lucreze cu brigada sa la un abataj tehnologii corespunzătoare de ex­ Forma cea mai potrivită şi bogată
luna iulie a.c. să realizeze o venţional se numără cele con­ cu figuri, a obţinut şi acolo suc­ ploatare a furnalelor şi cauperelor în conţinut, în afara unui ciclu
econpmie de peste 326 tone com­ duse de loan Păcurar, Alexan­ cese de seamă, dînd peste 3.000 cu temperatură ridicată de pildă,
bustibil conventional. dru Stremţan şi altele. tone de cărbune în afara planului. a avut o contribuţie însemnată la de conferinţe tehnice, constă în or­
Pentru devotamentul său faţă de creşterea indicilor de utilizare a
Afontag ülte&'ai0 — muzical muncă, pentru frumoasele realizări agregatelor pe primul semestru cu ganizarea, săptămînal, la cabinetul
obţinute de brigada pe care o condu­ 10,5% şi reducerea consumului speci­
Biblioteca clubului August, ziua eliberării vesc măreţul eveni- -j ce, Peter Moise a fost răsplătit. In fic de cocs cu 10,65 la sută faţă tehnic a unor întîlniri între con­
patriei de sub jugul ment şi va fi pus în ] 1955 a fost distins cu Medalia de prevederile planului. De aseme­
muncitoresc „11 Iunie“ fascist. scenă cu concursul co- ) Muncii iar în 1956 cu Ordinul nea se poate arăta că trecerea fur­ ducerea întreprinderii şi personalul
rului, echipei de dan- ^ Muncii. Apreciindu-i calităţile mo­ nalelor nr. 5 şi 6 la lucru cu pre­
din Gălan pregăteşte Montajul cuprinde suri populare şi al re- -j ral-politice şi profesionale, comu­ siune ridicată a contribuit la spo­ tehnic din unităţile de producţie.
cele mai frumoase po­ citatorilor ce activea- ) niştii din sectorul II l-au primit rirea producţiei. In secţia oţelăria
L un montaj literar-mu- ezii şi cîntece ce slă- ză în cadrul clubului. 1 în rîndunle candidaţilor de partid. Martin nr. 1, prin automatizarea Deschiderea unui drum larg teh­
cuptorului nr. 2, s-a ajuns la o
l zical intitulat „17 ani 1 După ce s-a căsătorit, Peter Moi­ creştere a producţiei cu 22 la sută nicii noi nu trebuie privită ca o
se, primind şi ajutor bănesc de la mai mare faţă de perioada dinainte
1 stat, şi-a construit o casă frumoasă, de automatizare. In centrul preo­ campanie. Organizaţiile de partid
k închinat zilei de 23 în care trăieşte împreună cu fami­ cupărilor a fost şi introducerea teh-
lia sa în cele mai bune condiţiuni. hicii noi în sectorul de laminoare. au fost îndrumate în această pri­
(. Aici, ca urmare a măsurilor luate
Gazul harnicului miner din Pe­
t Bogat program artistic de grupare a mărcilor de oţel şi
r trila nu este unicul în Valea Jiu­
L Formaţiile artistice mane de la Apoldul rea patriei, aceste for- J lui. Minerii de aici trăiesc azi o stabilirii unei tehnologii corespun­
de Jos şi Gîlnic se pre­ maţii vor prezenta pe ^ viaţă nouă, zile pline de bucurii. zătoare de încălzire, s-a putut re­
gătesc cu intensitate. scena noii oase raio-
RUSALIN BALŞAN duce cantitatea de oţel rebutat da­
l rul din Poiana, fluie- In ziua în care în­ njde de cultură dtn •) corespondent torită arderii, realizîndu-se o creş­ vinţă să vegheze ca planurile do
tere a scoaterii de circa 15 la sută (Continuare tn pag. 3-aL
chípele de dansuri popu­ sărbători cel de-al 17- gram artistic închfnat 1
lare romîneştt şi ger- iea an de la elibera- zilei de 23 August.
Concurs a l form aţiilor artistice Toate forţele la efectuarea
In cinstea marii Alba, ce se va desfă­ clubului feroviar din lucrârilor agricole de varâ
sărbători a eliberării şura în ziua de 23 Teiuş şi al căminului
patriei, casa raională August pe scena casei cultural din Totot, bri­
k de cultură din Alba raionale de cultură. găzile artistice de agi- ţ
Au termin a# f re ierişul ierişul. Muncind cu deosebit 14 august decît recolta 'de pe 140
spor şi folosind fiecare ceas bun ha. din 250 ha. cultivate. Nici la
Zilnic, redacţia ziarului nos- de lucru, membrii gospodăriilor arături de vară nu s-a realizat mal
tru este informată că tot mai mult. Din cele 130 ha. prevăzute a
agricole colective din Băcla, se ara, la G.Ă.C. din Ohaba nu au
orăşenesc Alba, corul Benic, Ampoiţa etc. J multe gospodării agricole co- Gristur, Bîrcea Mică, Rapolţel, fost arate decît 55. Analizînd posi­
kfel W/ bilităţile de care dispun colectiviş­
íectívé din regiune termini lift' keuulleeşştţi, Şîntuhalm, Tîmpa, Bis- tii, considerăm că la G.A,C. Ohaba
m$ gŢrDi,u$lVuSi. áü terminat m t trelşrlşui cît $/ arăturile de vară
pol fl Intensificate.
ierişul
Colectiviştii din aceste sate
s-au preocupat şi de soarta vi­ Din cauza r e p a r a ţ iilo r
itoarei recolte. Pînă în prezent de mînfuialâ
cu ajutorul tractoarelor, ei au
efectuat arăturile de vară pe su­ In cele şase gospodării agricol«
colective de pe raza comunei Ber-
prafeţele planificate în propor­ thelot, grîul a fost cultivat pe 450
ţie de 90-92 la sută. ha. Gu ajutorul combinei de Ia
A fosf aratei întreaga G.A.S. Sîntămăria-Orleă a fost re-;
coltat griul de pe 100 ha. iar res­
suprafaţa tul a fost secerat manual. La ari­
Mobilizînd la lucru toate forţele ile de treier a fost transportată
de care dispun, membrii gospodă­ aproape întreaga recoltă. La treie­
" "" " • • —. riei agricole colective din Sebeş ău riş însă, colectiviştii întîmpină gre­
eliberat terenul cultivat cu păioase utăţi. Din cauza reparaţiilor de mîn-i
într-un timp scurt. Aceasta a făcut tuială făcute de către S.M.T. Orăş-
posibil ca cele şase tractoare ale tie, batozele se defectează mereu şl
S.M.T. Miercurea să are din plin. stau ore şi chiar zile întregi nerepa-i
Pînă la 15 august au fost terminate rate, întîrziind mult treierlşul. Deşi
arăturile de vară pe o suprafaţă sesizată de către consiliile de eoni
de 82 hectare. ducere ale gospodăriilor agricola
colective de pe raza comunei Ber-
La Ohaba, se poate mai thelot, conducerea S.M.T. Orăştle
mult nu a luat încă nici o măsură —<
fie să repare, fie să înlocuiască ba­
La gospodăria agricolă colecti­ tozele defecte în scopul urgentării
vă Ohaba, raionul Sebeş, treierlşul treierişulul. Faţă de această situa­
griului a fost început cu două săp- ţie se Impun a se lua măsuri uH
tămlnl în urmă. Dar deşi la această gente. Conducerea S.M.T. Orăştit
gospodărie lucrează la treieriş trei este datoare să facă cît mai grab«
kdtoze nu a fost treierată pînă la nic acest lucru.