Page 5 - 1961-08
P. 5
PR0 EETAR1 DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I Plenara Comitetului regional de partid
Anul XIII. Nr. 2054 M iercuri 2 august 1961 4 Fjagini 20 bani In cursul zilei de ieri a avut loc plenara Co mitete comunale de partid, conducători ai unor
AO mitetului regional al P.M.R. Hunedoara. La lu organizaţii de masă, întreprinderi şi instituţii re
— waaammam crările plenarei a participat tov. Alexandru Dră- gionale, ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti
ghici, membru al Biroului Politic al G.C. al care lucrează în domeniul agriculturii.
P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de M iniş
tri al R.P.R. In afara membrilor Comitetului re In cadrul plenarei, tovarăşul Petru Furdui,
gional, la plenară au mai participat primii se prim-secretar al Comitetului regional de partid,
cretari şi secretarii cu problemele agrare ai co a prezentat raportul Comitetului regional pri
m itetelor raionale şi orăşeneşti de partid, preşe vind construcţia socialism ului la sate şi dezvol
dinţii şi vicepreşedinţii care se ocupă cu proble tarea agriculturii în regiunea Hunedoara.
mele agrare în cadrul sfaturilor populare regio
nal, raionale şi orăşeneşti, aparatul comitetului In urm a dezbaterilor ce au avut Ioc pe m ar
regional de partid, directorii şi organizatorii de ginea raportului, plenara Comitetului regional
partid din G.A.S. şi S.M.T., un num ăr de preşe a adoptat un plan de măsuri privind traducerea
dinţi de gospodării colective şi secretari de co în viaţă a sarcinilor stabilite de Plenara C.C.
al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. în dome*
niul agriculturii.
Cu planul lunar A vansuri in natură.
înainte de termen c©fieetivlştll®r
•*/-'I—*r~' '—1 -n/—I^ r
E xploatarea m in ie ră ,,G h . D o ja " [ In mulie gospodării agricole colective a început împărţirea avan-
[ sului din noua recoltă de grîu. Pri litre unităţile în care s-a făcut acest
In toate sectoarele Exploatării miniere „Gh. Doja” Zlatna, raionul (. lucru se numără şi G.A.C. din Răhău, Pianul de Jos, Strei etc.
Alba, se desfăşoară o însufleţită întrecere în cinstea Zilei mineru ^ ^ o.le.ct.iv. işl.i..i d..in cum 0 mare canti- zile-muncă, efectuate
lui şi a zilei de 23 August. Minerii, inginerii, tehnicienii şi maiştrii, Răhău au ter în gospodărie, colec
muncind cu avînt, au reuşit să extragă peste plan cantităţi însemna tate de grîu. tivistul Ioan Lupu a j
te de minereuri, să îmbunătăţească calitatea acestora şi, ca urmare, minat în aceste zile primit drept avans )
să îndeplinească prevederile planului de producţie pe luna iulie cu seceratul griului de Din noua recoltă 1.352 kg. grîu, Ioan 1
3 zile înainte de termen. pe întreaga suprafa s-a împărţit de cu- Costea pentru 284 zi- f
ţă însămînţată (333 rînd colectiviştilor le-muncă, 1.142 kg., ]
Fruntaş pe exploatare este colectivul secţiei Haneş care şi-a adus hectare). Incepînd un avans în natură. Ilie Neagu, pentru ^
cea mai mare contribuţie Ia îndeplinirea planului lunar înainte de din vreme şi treie La fiecare zi-muncă,
acestora 11 s-a re- 275 zile-muncă, 1.100 }
ratul, ei au reuşit să partizat cîte 4 kg. kg.
grîu. Pentru cele 337
depoziteze pînă a-
termen. -k
U zin e le m e ta lo -ch im ice Z la fn a P ocent, din noua gospodăriei le-au Merbrod şi Matei
rs' recoltă de grîu revenit, cîte 3 kg. Binder. Acestora, li
La uzinele metalo-chimice din Zlatna, raionul Alba, se desfăşoară s-a împărţit şi co grîu. printre co s-a repartizat pen
o însufleţită întrecere pentru noi succese în creşterea producţiei, îm lectiviştilor din Pia lectiviştii care au e- tru munca prestată
bunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. fecluat cele mai în gospodărie cîte
nul do Jos un a- multe zile-muncă se 1.461 kg., 1.425 kg,. )
Datorită elanului cu care lucrează întreg colectivul, s-a reuşit ca numără Gh. Jurj, 870 kg. şi respec
planul de producţie al uzinelor pe luna iulie să fie îndeplinit cu 3 zi vans în natură. tiv 810 kg. grîu. 1
Pentru fiecare zi- Miron Paşca, Iosif
T. HORIA 1
muncă membrilor
le înainte de termen. In uncie secţii, planul lunar a fost îndeplinit 1
cu 4 zile mai devreme. Datorită veniturilor mari rea Uzate în primele 6 luni ale anului, j)
de gospodăria agricolă col ectivă din satuP Strei, oraşul Călan,
--------------- ¦- - = - iga ---------------
(a fost posibil să se repartizeze pînă acum ca avans, cîte 10 lei la 3
Pentru uşurarea muncii minerilor (ziua-muncă. 1
!r De curînd la această gospodărie, a început împărţirea avansu- ^
^lui din recolta de grîu, revenind cîte 5 kg. grîu la ziua-muncă. ţ
Minerii de la Teliuc şi Ghelar pînă acum, în afara sarcinilor de [ Mari cantităţi de grîu au primit colectiviştii, Achim Nălăţan)
au la dispoziţie tot mai multe u- plan, mai mult de 18.000 tone
tllaje moderne, de mare produc minereuri de fier. Conţinutul de ((L120 kg.), Ion Neagu (810 kg.), Gheorghe Ba'rbu Gliică (500 kg.),]]
tivitate, care fac ca munca lor să fier al minereului extras a crescut
devină din ce îri ce mai uşoară cu peste 5 la sută. Prin reduce SoJuji Barbu (350 kg.) şi Florica Jic (270 kg.).
şi mai rodnică. rea anumitor consumuri specifice
minerii de la cele două întreprin J j <— ' —< V—/ *—• .— / V—J .—. \ r .—/ , / , I , t /, ; , , , I y / v_j 11 / o ) . ! / v—Sc_ — >>. —J 1---- 1 I— / K
Sectorul de extracţie la supra deri au realizat în prima jumătate
faţă al minei de fier de la Teliuc a anului, 921.000 lei economii la E c o n o m ii la praful de c o s t
a fost dotat anul acesta cu 5 fo preţul de cost planificat.
reze pneumatice şi o sondeză. Nu Paralel cu realizarea sarcinilor cît mai multe economii. Cu ajutorul a două batoze,
mărul maşinilor de transport la Candidatul de de plan şi îmbunătăţirea calităţii Folosirea raţională a lemnului colectiviştii din Deva treie
întreprinderea minieră Teliuc a partid Ovidiu Şan- producţiei, minerii din Barza acor ră recolta de grîu de pe cele
fost mărit în cursul anului cu încă dru este respon dă o atenţie deosebită şi reducerii de mină, a energiei electrice, a 189 hectare. Zilnic se treie
două locomotive Diessel, 10 auto sabilul unei bri preţului de cost prin realizarea de compresoarelor şi altor utilaje, a ră aici peste 20 tone grîu.
basculante Tatra, de cîte 10 tone găzi U.T.M. de la făcut cu putinţă ca în prima jumă
fiecare şi 2 tractoare Kirov. atelierul de tim- IN FOTO: la aria din Vii¦ ,
plărie al întreprin tate a anului să fie redus preţul de le Noi se treieră ultimii Rezultate bune !a Ciugud
La minele de fier Ghelar au derii „6 August" cost al minereului extras cu 2,05 la snopi.
fost introduse anul acesta în pro din Petroşani. Or- sută. In cele trei gospodării agricole comuna Ciugud, treieră zilnic 30.000
ducţie, printre altele, 3 maşini de ganizînd bine mun La G .A .C . O ră ş tie colective -de pe raza comunei Ciu kg. boabe. In felul acesta, pînă în
încărcat în subteran, 60 de per ca în brigadă, Cele mai mari econpjnji la pre gud, recoltarea griului de-pe întrea ziua de 31 iulie a.c. la Ciugud era
foratoare pneumatice etc. reuşeşte ca în fie ţul de. cost au obţinut minerii din Colectiviştii din Orăştie au mun ga suprafaţă (332 ha.,)' a fost ter treierată recolta de pe 118 ha.
care lună să dea secţia Valea Morii, care au econo cit cu spor la secerişul griului. minată cu cîteva zile în urmă. Lu
Datorită extinderii mecanizării şi lucrări de bună misit peste 600.000 lei. Drept rezultat, ei au secerat în în crarea ş-a efectuat cu combina şi Cu sprijinul mecanizatorilor da
creării unor condiţii de muncă din calitate. tregime griul de pe cele 363 ha. — manual, folosindu-se în acest scop !a S.M.T., colectiviştii de aici se
ce în ce mai bune, minerii au a- U n nou bloc de atît manual cît şi cu combina — numai forţele proprii existente în preocupă intens şi de efectuarea a-
plîcat metode noi şi au pornit ini IN FOTOGRA şi au început transportul snopilor răturilor de vară. Pînă la aceeaşi
ţiative menite să ducă la creşte FIE: Tov. Ovidiu lo cu in ţe dat la arie. Această lucrare nu se des gospodăriile colective. dată au fost arate 48 ha. teren.
rea producţiei, la îmbunătăţirea Şandru, şeful bri făşoară însă satisfăcător. Pînă la
calităţii minereului şi la reducerea găzii la locul de în fo lo s in ţă 31 iulie era transportată recolta de Concomitent, colectiviştii din sa Paralel cu treierişul, colectiviş
cheltuielilor de producţie. La am muncă. pe numai 30 ha.
bele întreprinderi miniere s-a în Zilele trecute, la Zlatna, s-a dat tele Limba, Ciugud şi Seuşa au tii din Seuşa şi Ciugud au tian-
în folosinţă muncitorilor de la Aşa stînd lucrurile, se impune ca
registrat astfel o creştere simţi E. M. „Gh. Doja” un nou bloc de transportat din cîmp la ariile bine sportat la baza de recepţie aproape
toare a randamentelor în compa locuinţe cu 34 de apartamente.
amenajate aproape toată recolta de întreaga cantitate de grîu contrac
raţie cu perioada corespunzătoare Pînă la 15 august a.c. urmează
a se da în folosinţă încă un bloc grîu, unde cele trei batoze, care tată cu statul, cît şi cea pentru
a anului trecut. cu 46 apartamente :pentru familişti
şi altul cu 96 locuri pentru nefa- deservesc gospodăriile colective din muncile S.M.T.
S-a dovedit deosebit de valoroa miiişti.
M u n c a tre b u ie o rg a n iz a tă mas me
să iniţiativa pornită de minerii de —® —
tovarăşii din consiliul de conducere In comuna Buruene, raionul Ilia, lila au terminat cu cîteva zile în
Ia Teliuc „Nici un vagonet de mi Creşte valoarea al gospodăriei să se preocupe mai griul a fost cultivat pe 1.179 ha. urmă secerişul griului. Paralel cu
Organizînd bine munca, colectiviş recoltarea, membrii gospodăriei co
nereu rebutat“. Minerii de la Ghe mărfurilor desfăcute intens de desfăşurarea treierişului, tii şi întovărăşiţii din comuna amin- lective din salul Bejan, sat apar
să Ia măsuri care să ducă la înlă ţinător comunei Buruene, au tran
lar au extins de asemenea iniţia Pentru satisfacerea cerinţelor mereu turarea neajunsurilor. sportat la arie aproape întreaga
crescînde ale oamenilor muncii din re cantitate de gria şi au început tre-
tiva pornită de ei privind sporirea giunea noastră l.G.R.T.I. Petroşani pu T o a tâ . r e c o l t a l a asaIe ierişul. Dur, cu toate că treierişul
ne la dispoziţia magazinelor din re griului s-a început la 24 iulie, pînă
Vitezei de înaintare la săpări de ţeaua comerţului de stat importante Colectiviştii din Bîrsău obţin rezul membrii gospodăriei colective din Bîr la 31 iulie nu au fost treierate de-
cantităţi de mărfuri. tate mulţumitoare în actuala campanie cît 30.000 kg. Mult prea puţin fa
'galerii şi au introdus metoda de de vară. Cu ajutorul combinei de la său au transportat la arie întreaga re ţă de posibilităţile existente şi de
In cursul acestui an, organizaţiile S.M.T. şi cu forţele proprii, colectiviş coltă şi au început treierişul. Batoza capacitatea unei batoze cu care se
exploatare a minereului prin sur comerciale au ridicat din depozitele munceşte aici. Avînd în vedere că
I.C.R.T.I. mărfuri a căror valoare de tii de aici au terminat cu cîteva zile lucrînd cu întreaga ei capacitate, a în comuna Buruene nu se lucrează
parea în subetaje şi înmagazinarc. păşeşte cu 30 milioane lei valoarea treierat pînă în ziua de 31 iulie re decît cu o batoză, ea trebuie să fie
mărfurilor desfăcute în aceeaşi perioa în urmă recoltarea griului pe întrea colta de pe 44 ha. astfel alimentată, incit să lucreze
Toate acestea au permis mineri dă a anului trecut. S-au pus în vîn- cu întreaga capacitate. Se Impune
zare mai mult de cît în semestrul I al ga suprafaţă ocupată cu această plan Pentru a pregăti condiţii bune de deci o mai bună organizare a mun
lor de la Teliuc şi Ghelar să ex tă. vegetaţie şi rodire viitoarei recolte, co
lectiviştii din Bîrsău au început şi exe cii la arie, pentru ca şi treierişul
tragă de la începutul anului şi Mobilizîrid la lucru toate atelajele, cutarea arăturilor de vară. să fie grabnic terminat.
La Baia de Criş Trebuie urgentat
rHIUSSI- anului trecut, 250.000 m. ţesături de In cele 6 gospodării agricole co servesc gospodăriile colective, au recoltatul
bumbac, 48.000 m. ţesături de lînâ, treierat pînă la la 31 Iulie recplta
lective de pe raza comunei Baia de de pe aproape 40 hectare. La gospodăria agricolă colectivă
Unul dintre cei 39.000 m. ţesături de mătase, 57.000 Criş, raionul Brad, se munceşte cu din Silvaşul Superior, raionul Ha
buc. confecţii pentru bărbaţi, femei şi însufleţire la slrîngerea în timpul In gospodăriile colective din co
copii şi altele. optim şi fără pierderi a recoltei de muna amintită nici arăturile nu ţeg, griul de toamnă şi de primă
cereale. Aici, secerişul griului de
R ă u tă ţi un mecanic de persoane din staţia tă 13 la sută ? Cu a- re de asemenea duc la R. BĂLŞAN pe 294 ha. a fost terminat, Iar a- sînt neglijate. Pe tarlalele elibera
de locomotivă frun Teiuş. Lumina verde in ceastă economie de / corespondent cum se lucrează cu spor la treieriş.
dica intrarea în staţia combustibil se pot re un consum în plus de Lucrînd cu întreaga lor capacitate, te de snopi şi paie lucrează intens
taş ? Simeria. Deci, totul era morca 6 trenuri pe dis La laminorul de batozele (şase la număr) care de
normal. Cînd deodată, tanţa Simeria — Teiuş sîrmă al Combina 5 tractoare. Ele au arat deja apro
— Da. comunistul Simion Mi şi retur. Totalizînd eco tului siderurgic
— Greu. heţ observă silueta vagă nomiile la combustibil din Hunedoara lu ximativ 35 hectare.
a unor vagoane ce au numai pe 5 luni făcu crările de montaj
— Cum, nu se găseş fost uitate pe linie. Nu te de comunistul Simi combustibil. Pe lingă a construcţiei me vară a fost cultivat pe 178 ha. Re
te în tot depoul dum mai era timp de pierdut. on Miheţ, ele se cifrea talice au intrat în
neavoastră un aseme ză la suma de 8.889 lei. toate acestea am între faza finală. coltarea lui se face manual, cu for*
nea om ? — întrebarăm Pericolul era evident. In această perioadă el
miraţi. Distanţa se scurta vă- a parcurs 11.600 km. ţinut şi exploatat în bu IN FOTOGRA ţele proprii ale gospodăriei colecti
zînd cu ochii. Fără să Cum a reuşit mecanicul FIE : se montează ve. Pînă la 31 iulie, la această uni
— Ba se găsesc mai mai stea pe gînduri, el Simion Miheţ să par ne condiţiuni locomoti tabla ondulată W mmM m
mulţi, nu unul. Şi toc a frînat brusc. Saboţii curgă atîţia kilometri şi pentru acoperirea
mai de aceea e greu, s-au încleştat' pe roţile să obţină aceste econo va. halei. tate a fost recoltat grîul de pe o
că nu şlii pe cine să vagoanelor şi locomoti mii ne spune singur. r \in spusele comu-
alegi. vei. Trenul şi-a înceti FOTO : I. Terek
— Cele mai mari e- LJnistului Pavel Mo suprafaţă de 123 hectare. Este o
După ce instructorul nit viteza ş[ s-a oprit conomii de combustibil
şef de depou, Pavel la numai cîţiva paşi de le-am obţinut remoreînd ga am aflat că mecani realizare meritorie, dacă avem în
vagoane. Pericolul a un tonaj brut mai ma
Moga, se consultă cu fost înlăturat şi viaţa re la trenurile de mar cul Simion Miheţ, prin vedere faptul că aici clima este mal
un muncitor mai vîrst- oamenilor salvată. fă. La economia de
nic, se opri în cele din combustibil a contribu buna îngrijire a loco
urmă, spunînd mal A cesta este doar un
mult ca pentru sine. singur fapt. Despre it în mod direct şi fap motivei şi întreţinerea rece decît în regiunile de şes. Totuşi,
tul că am alimentat ra
— M iheţ! Da, Simi- comunistul Simion Mi ţional cutia de foc şi am curentă făcută la timp timpul este mult prea înaintat, im-
on Miheţ. E unul dintre heţ se pot spune multe curăţat-o la timp. Res
cei mai tineri mecanici lucruri frumoase. In a eliminat complect re punîndu-se deci măsuri pentru ur
de locomotivă, dar a- luna iunie, bunăoară, el pectarea întocmai a
ceasla nu-l împiedică a redus consumul spe paraţiile între două spă gentarea recoltatului.
să fie fruntaş. cific de combustibil graficului de circulaţie
convenţional cu 13 la lări şi a redus volumul La Silvaşul Superior se desfă
Despre Simion Miheţ sută. Ştiţi cit reprezin mi-a permis să evit o-
am aflat multe lucruri de reparaţii prevăzute
interesante... Pririle suplimentare ca
în depou cu 26 la su şoară însă nesatisfăcător transpor*
ţ ^ u cîtva timp în ur-
mă remorca un (ren tă faţă de volumul de tul snopilor la arie. Pînă la aceeaşi
reparaţii planificat. dată nu era transportată decît re-
Oameni asemenea eolta de pe un sfert din suprafaţa
comunistului Simi
recoltată. Pentru a nu îniîrzia tre-
on Miheţ sînt mulţi la
depoul C.F.R. Simeria. erişul, consiliul de conducere al
Prin efortul comuti al gospodăriei colect’ve trebuie să se
întregului colectiv, neo ocupe mai mult de urgentarea tran
bosiţii ceferişti simeri-
sportului la arie.
eni pot fi mituiri că în
întrecerea cu celelalte i In acest scop, atelajele gospodă
depouri din regionala > riei să fie folosite din plin la tran
Timişoara s-au clasat sport, iar forţele de muncă la recol
Pe primul loc. ţ tat. Numai în acest fel colectiviştii
T. S. OVIDIU > din Sllvaş vor reuşi să strîngă fără
pierderi recolta de cereale