Page 50 - 1961-08

Dn(?. 2
DIN M U N C A ŞI V IA J A
G ÎR B O V E N IL O R
Comuniştii, l i locurile unde se
i hotărăşte soarta producţiei
La înfiinţare, gospodăria agri­
colă colectivă din Gîrbova avea
un num ăr restrîns de membri,
puţine hectare de pămînt, iar
num ărul anim alelor era cît se
poate de mic. Se pornise deci
la drum, pe calea cea nouă, cu
o avuţie modestă. Comunişti,
care să îndrume, să mobilizeze
pe colectivişti la o activitate
susţinută pentru. întărirea gos­
podăriei, erau de asemenea pu­
ţini. Doar patru.
Îndrum aţi însă de către or­
ganul raional de partid, acu-
mulînd şi oarecare experienţă
în conducerea treburilor gospo­
dăreşti, am reuşit ca treptat să
ne întărim unitatea, să atragem
în m area familie pe toţi ţăranii
muncitori din sat. Pe parcurs,
avuţia noastră obştească s-a
dezvoltat deosebit de mult. Nu­
m ărul anim alelor, în special a!
bovinelor, a crescut de peste 20
de ori. Veniturile anuale ale
gospodăriei depăşesc acum gra­
niţa sutelor de mii, fondul de
bază se apropie de 1.800.000
lei. Iată doar cîteva realizări
care ne dau dreptul să afirmăm
că munca noastră a fost rod­
nică. La succesele obţinute o
contribuţie de cea mai m are im­
portanţă au adus-o comuniştii
care s-au situat mereu în pri­
mele rînduri, au constituit
exemplu demn de urmat.
Acum, organizaţia de bază
din gospodăria colectivă (care
pe parcurs, prin prim irea în
partid a celor mai harnici şi
înaintaţi colectivişti a crescut la
31 membri şi 7 candidaţi de
partid), îşi concentrează întrea­
ga atenţie în direcţia consolidă­
rii succeselor obţinute, pentru
continua întărire şi dezvoltare
economică a gospodăriei.
Urmînd neabătut învăţătura
partidului care ne arată că re­
partizarea raţională a forţelor
de partid existente în gospodă­
ria agricolă colectivă are o im­
portanţă covîrşitoare, atît pen­
tru îm bunătăţirea muncii de
partid cît şi pentru întărirea
economică a gospodăriei colec­
tive, organizaţia noastră de
bază a constituit grupe de par­
tid pe brigăzi de cîmp, Ia fer­
ma de anim ale, la vie şi la ce­
lelalte locuri de producţie. Si­
tuarea comuniştilor în fruntea
luptei pentru rezultate cît mai
bune în activitatea economică a
gospodăriei, este una din sar­
cinile ce au fost trasate tutu­
ror membrilor de partid. Faţă
de felul cum această sarcină se
îndeplineşte, organizaţia de bază
manifestă o preocupare deose­
bită.
Îm preună cu consiliul de con-
Din veniturile pe care Ie-a
realizat in gospodărie, colecti­
vistul loan Dragomir a reuşit
să-şi construiască în acest an
o casă frumoasă, confortabilă.
ÎN FOTO: noua casă în care
locuieşte acum familia colecti­
vistului Dragomir.
<>o<x>cxx>o<xx>o<x>oo o o o o o o o o o o o o o o
M'feacă paşii te-ar purta acum pe
la gospodăria agricolă co­
lectivă „Drumul lui Lenin" din
Gîrbova, ai avea destul temei să
fii uimit de schimbările care s-au
petrecut aici în anii din urmă,
dar mai ales de cînd tot satul s-a
unii în marea familie a colecti­
viştilor, Cuvinte bune despre gos­
podărie? Cîte vrei. Oamenii sînt
bucuroşi că te interesezi de mun­
ca tor şi dornici să-ţi arate ce
au realizat.
I ’ n biroul preşedintelui, discu­
ţiile în vederea întocmirii
dării de seamă sînt aproape pe
sfirşite. Pot fi trase şi concluzii­
le. Gospodăria colectivă a făciit,
în deosebi în ultimii ani, paşi în­
semnaţi pe calea întăririi ei din
punct de vedere economic şi or­
ganizatoric. Din marea familie a
colectiviştilor, nu mai fac parte
numai o mină de oameni cîţi erau
la început, ci tot satul, toate cele
403 familii de ţărani muncitori
din Gîrbova. Ele deţin acum ca
proprietate obştească 1.382 ha. te­
ren, are şeptelul bine dezvoltat,
două camioane, numeroase con­
strucţii gospodăreşti, 36 ha. cu
viţă de vie pe rod şi 8 ha. cu
viţă plantată de curînd, un fond
de bază care ajunge la aproape
1.800.000 lei, etc. Iată doar cîteva
realizări, deosebit de semnifica-
live dacă ţinem seama că la în­
-ÎOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKXX) >OOOOOOCOOOOOVOO POOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOO
ducere al gospodăriei colective,
organizaţia de bază se îngrijeş­
te la fiecare început de an ca
membrii şi candidaţii de partid
să fie repartizaţi proporţional în
brigăzi şi pe echipe. La repar­
tizarea lor se ţine seam a de spe­
cialitatea fiecăruia, cît şi de im­
portanţa economică şi de greu­
tăţile fiecărei brigăzi în parte.
Astfel, în brigada I-a de cîmp
au fost repartizaţi 9 membri şi
candidaţi de partid, în brigada
a I l-a 10 membri şl candidaţi,
în brigada a H l-a 6 membri şi
candidaţi de partid, în brigada
zootehnică alţi 9 membri şi can­
didaţi de partid, iar în brigada
viticolă 4 membri şi candidaţi
de partid.
Periodic, conform planurilor
de muncă, în adunările gene­
rale ale organizaţiei de bază se
analizează activitatea desfăşura­
tă în diferitele ram uri de pro­
ducţie ale gospodăriei. In luna
aprilie, de pildă, com unistul Ilie
Comşa, brigadier la brigada a
I-a de cîmp. a raportat adună­
rii generale cum s-a achitat de
sarcinile din cam pania de pri­
m ăvară brigada pe care o con­
duce. fn luna mai s-a analizat
munca brigăzii viticole, i a r în
luna august se va analiza acti­
vitatea brigăzii de construcţii.
Felul în care îşi desfăşoară
activitatea comuniştii din gos­
podăria noastră colectivă, faptul
că ei sînt repartizaţi să m un­
cească în principalele locuri de
producţie, acolo unde de fapt se
hotărăşte soarta acesteia, con­
stituie garanţia cea mai sigură
a realizării şi depăşirii sarcini­
lor cuprinse în planurile anuale
de producţie, g aran ţia dezvoltă­
rii şi întăririi continue a gos­
podăriei noastre colective.
1LIH NEDELEA
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R.1*5
fiinţare, gospodăria colectivă nu
poseda ca avuţie obştească decît
15 vaci slab productive, cîteva oi,
un număr restrîns de unelte pen­
tru muncă şi un fond de bază
redus.
j | ncepuiul n-a fost deloc uşor.
a Mulţi îşi mai aduc aminte cu cîte
greutăţi nu a trebuit să se lupte
comuniştii loan Ursa, Nicolae
Furdul, llie Nedelea, cei doi fe­
ciori a lui Gheorghe Plilea, Gligor
Grozav şi alţi cîţiva oameni din
sat care la 5 martie 1950, ur-
Din carnetul
mind îndemnul partidului, au
constituit aici o gospodărie agri­
colă colectivă. Pe de o parte, tre­
buiau să muncească în aşa fel in­
cit să obţină chiar din primul an
producţii sporite de ce'eale pentru
a dovedi celor rămaşi în afara co­
lectivei că munca în comun este
mai spornică. Pe de altă parte,
trebuiau să învingă greutăţile ivi­
te ca urmare a lipsei de experi­
enţă în organizarea treburilor
gospodăreşti. Treptat, treptat, în­
să, greutăţile au început să fi.e
învinse. Lele 63 familii colecti­
viste — atîtea au fost la înce­
put — s-au dovedit o forţă pu­
ternică. Ele au smuls pămîntului
din primul an producţii mult mai
mari decît ţăranii muncitori cu
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2006
'Calea gospodăriei colective—oiea belşugulu
*¦ ¦©-<>>- O -V* -4 , -!t
O ocu paţie rentabilă C olectivişti
fruntaşi
Cultura tutunului constituie o ocupa­ uscarea tutunului sînt lucrări migă­
ţie pentru aproape toţi gîrbovcnii (a- loase. Ele solicită multă atenţie. Co­ PETRU RA'X.
Se execută cel de-al doilea recoltat la tutun. coastă îndeletnicire se practică la Gîr­ lectiviştii din Gîrbova cunosc însă bi­ este unul din cei mai harnici
IN MEDALION: colectivista fruntaşă Maria Nedelea. bova de peste 20 de ani). Colectiviştii, ne aceste lucrări şi le aplică cu multă colectivişti. Lucrează cu multă
începînd din 1958 au trecut la culti­ îndemînare şi conştiinciozitate. Rezul­ pricepere în brigada de con­
varea tutunului pe suprafeţe mai întin­ tatele eforturilor depuse sînt acelea că
se. De pe cele 5 ha. cultivate în 1958, în fiecare an, aproximativ 25 la sută strucţii a G.A.C.
ei au obţinut în jurul a 140.000 lei, din recolta de tutun este clasată pen­
ceea ce înseamnă un venit de 28.000 tru export, primindu-se în medie pen­ MARIA P1RIAN
Iei la fiecare hectar. tru fiecare kg. cîte 11 Iei. se numără printre cele mai har­
nice şi pricepute colectiviste. Ea
In anul următor, (în 1959) colecti­ Odată cu predarea primei recolte (în munceşte eu multă însufleţire
viştii au mărit suprafaţa destinată oul- Iuniie septembrie şi octombrie), gospo­
turii tutunului la 15 ha. A fost anul dăria colectivă intră în posesia bani­ în brigada a H-a viticolă.
cu cea mai frumoasă recoltă obţinută lor. In luna ianuarie a anului urmă­
pînă acum la Gîrbova (2.154 kg. tu­ tor se predă şi cea de-a doua recoltă. LOGDEZER TOMA
tun la ha.). Această producţie le-a a- Banii, mai ales cei primiţi din recolta priceput agricultor, el este apre­
dus colectiviştilor, pe lîngă suma de a doua, sînt de mare folos gospodă­ ciat nu numai de tovarăşii săi
387.298 lei, diploma de fruntaşi pe ţa­ riei. Gu ajutorul lor se crează un fond de muncă din brigada a ii-a
ră şi un premiu corespunzător. de rulment pe care gospodăria îl are de cîmp, ci de către toţi mem­
la îndemînă ori de cîte ori este nece­
In 1960, suprafaţa cultivată cu tu­ sar. De pildă, în aces an, în iuniie brii gospodăriei.
tun a crescut cu încă 5 ha. Recolta ianuarie şi februarie din banii primiţi
acestui an a fost ceva mai slabă. To­ pentru tutun, colectiviştii din Gîrbo­
tuşi, de pe cele 20 ha. s-a obţinut un va, au cumpărat 27 boi, pe care îi în­
venit de 356.863 ici. graşă şi îi livrează statului în baza
contractelor încheiate.
Acum, în aceste zile, la Gîrbova a
început recoltatul tutunului de pe cele Alături de celelalte culturi aducă­
50 ha. Deşi recolta nu este excepţio­ toare de importante venituri, tutunul
nală, colectiviştii sînt totuşi siguri că constituie pentru colectiviştii din Gîr­
gospodăria va realiza un venit de cel bova o sursă sigură de întărire şi dez­
voltare a gospodăriei colective, o sur­
puţin 800.000 lei.
să de venituri tot mai mari pentru
Sădirea, întreţinerea, recoltatul şi fiecare colectivist.
Viaţa, iot mai îmbelşugata După primul an d e
A /—'r - 'i — r ~ r - -r -* r - *t—' /—»• m u n că In c o le c tiv ă
1 In prezent Gîrbovu se numără
(, printre comunele din raionul şi-au construit case spaţioase, a- dlţiilor create, mulţi tineri colec- După cum bine se ştie, gospo­
f. Sebeş cu o mare putere ecotio rătoase, pline de lumină, împo­ dăria agricolă colectivă din co­
l mică, iar despre hărnicia locuito­ dobite cu lucruri gospodăreşti la tivişti din Gîrbova îşi înfăptuiesc j muna noastră a luat fiinţă acum
t rilor ei s-a dus vestea prin toate care în trecut oamenii nu se pu­ visuri vechi. Un număr de 33 de ) l i ani. Eu nu m-am înscris de la
t împrejurimile. Acest bun renunk teau gîndi. Aragazurile, care mai tineri, şi-au cumpărat mo- ) început. Voiam să văd cu ochii
*f a început să se statornicească ieri constituiau o raritate, exis­ mei cum se trăieşte tn colectivă.
f aici încă de acum 11 ani cînă ‘a tă acum în casele a peste 200 de tociclele, iar Ştefan Nedelea, Ni- 1 Cînd m-am convins că drumul co­
colectivişti, iar numărul maşini­ colae Găuruş, loan Munteanu, • lectivei e un drum bun, m-am gîn-
luat fiinţă gospodăria agricolă co­ lor de spălat se ridică în prezent dit să mă alătur marii familii. Dar,
lectivă. De la un an la altul mun­ la 20. De asemenea, 200 dintre loan Depner etc. au devenit trac-} mă frămînta mereu gîndul: oare
ca pe ogoarele înfrăţite a dat colectivişti şi-au cumpărat apara­ torişii şi lucrează chiar pe. ogoa- cum mă vor privi colectiviştii. Nu
roade tot mai bogate. Chiar du­ te de radio, iar alţi 300 şi-au in­ rele colectivei din localitate. vor considera că am fost un laş pen­
pă împărţirea primelor venituri, stalat :difuzoare. La dispoziţia tru că nu am pornit de la început
oamenii şi-au dat seama că aici, gîrbovenilor stă o bibliotecă cu . Ca buni gospodari, colectiviştii \ pe această cale ?
numai aici, in colectivă, pot să- peste 4.000 de volume. Numărul din Gîrbova s-au gindi' ş<, la in- )
şi făurească o viaţă nouă. Să fa­ ziarelor, şi revistelor care intră frumuseţarea comunei lor. Prin ] Acum doi ani am trecut peste
cem deci cunoştinţă cu cîlevu din zilnic în comună se ridică în pre­ muncă volwvarâ cu antena; A un ) aceste frămîntări şi am înaintat ce­
aceste elemente ale vieţii noi. zent Icipeste 700. Cît priveşte vi­ rerea de înscriere în gospodărie.
zionarea de filme trebuie spus că parc in mijlocul căruia se află c Colectiviştii m-au primit cu bra­
Construirea de case noi a fost aceasta se face în fiecare seară ţele deschise. Alături de ei, am în­
o veche dorinţă a multor cetăţeni la cinematograful care a luat fiin­ un lac, au pavat în ultimul timp • ceput să muncesc cu tragere de
din comuna Gîrbova. Acum, da­ ţă în ultimii ani. inimă. Şi munca mi-a fost din
torită veniturilor mari realizate in pes^e 500 m.l. ele străzi, au spoit j plin răsplătită. Astfel, numai în
gospodărie, această dorinţă s-a Datorită veniturilor mari reali­ primul an, venitul meu şi al so­
împlinit. Peste 140 de colectivişti zate în gospodărie, cît şi a con- majoritatea faţadelor, au plantat - ţiei a fost evaluat la cîteva zeci de
mii de lei. In familie a fost atunci
( pomi şi au deschis un muzeu al -j o mare bucurie. Am început să
ne construim o casă care acum e
satului. In p re ze n tto t pentru în- ^ pe terminate. Ne-am cumpărat de
asemenea mobilă şi alte lucruri
frumuseţarea comunei au înfiinţat 1 trebuincioase.
o pepinieră pentru 2.000 puieţi de } Trăim acum o viaţă nouă şi de
multe ori mă gîndesc cît de bine
salcim roşu care în toamnă vor l era dacă porneam pe acest drum
de la început, odată cu cei care au
fi plantaţi pe străzile principale. i pus temelia colectivei.
Aceste sînt doar cîteva din e- ] IOAN GAJA colectivist
lenwntete vieţii noi care s-au sta- '
tornicii aici odată cu dezvoltarea
colectivei. Dar, colectiviştii din ;
Gîrbova nu se mulţumesc nicio- ;
dată' cu ceea ce au realizat. In
prezent, gospodăria lor a devenit
milionară şi continuă să se dez- J
volte mereu. Odată cu ea viaţa -j
oamenilor devine iot mai îrnbel- ]
şugată. 1
I. MANEA .j
/»—r¦—>'—A »- ^
Sectorul zootehnic — mîmiri ci
colectiviştilor
in anii care s-au scurs de la în­ tente aici, de tradiţia şi priceperea care 16 scroafe şi 44 scroiiţc — res­
fiinţarea ei, gospodăria colectivă din gîrbovenilor în creşterea animalelor. tul tineret la îngrăşat) etc.
Gîrbova s-a dezvoltat mult din punct
de vedere economic şi organizatoric, Rămînerea în urmă a acestui sec­ Pricepuţi crescători de animale, co­
a obţinut succese care o situează prin­ tor faţă de altele care s-au dezvoltat lectiviştii din Gîrbova au îngrijit şi
tre gospodăriile colective fruntaşe pe considerabil a constituit pentru orga­ hrănit raţionai animalele, respectind
raion. Vorbind despre dezvoltarea eco­ nizaţia de partid şi consiliul de con­ cu stricteţe regulile ştiinţei zootehni­
nomică a gospodăriei, trebuie să amin­ ducere al gospodăriei obiectul unei ce. Aşa se explică faptul că în anul
tim însă că un timp oarecare la acea­ profunde analize. Pe la începutul anu­ 1960, deşi unele vaci au intrat în lac-1
stă gospodărie, din motive mai puţin lui trecut, cu prilejul întocmirii pla­ taţie abia după 1 iulie, s-a obţinut în
sau mai mult justificate, - nu s a pus nului de producţie, s-au studiat cu medie pe cap de vacă furajată peste
prea mare accent pe dezvoltarea creş­ 2.300 litri lapte, iar în acest an, pînă
terii animalelor. Gîteva cifre sînt grăi­ atenţie posibilităţile de care dispune la 30 iulie peste 1.420 litri. Rezultate
toare în această privinţă. La începu­ deosebite au obţinut, mai ales, îngri-,
tul anului 1960, spre exemplu, gospo­ gospodăria pentru a dezvolta şi acest jiiorii-mulgători Martini loan (în foto),
OOOOOOOOOOOOOO o o o o o o o o o o o o o o o o o o o dăria colectivă deţinea doar 16 vaci Făţan loan şi Gheorghe Frîncu care
sector. S-a ajuns atunci la concluzia de la loturile lor (cîte 10 vaci) au
gospodării individuale, împărţin- tura plantelor tehnice, să ridice g de lapte, 46 capete animale de muncă realizat în primele 7 luni din anul
du-şi la ziua-muncă produse agri­ la Gîrbova noi construcţii gospo- o că pînă la 30 decembrie 1960, prin re­ acesta 17.443 litri, 15.517 şi respectiv
cole şi bani în valoare de peste dăreşti. Eforturile lor au fost an 9 şi tineret şi cîteva sute de oi. Mult 14.970 litri lapte. In ceea ce priveşie
25 lei. Şi, cu fiecare an, valoarea de an încununate de succes. Co­ ţinerea tineretului bun de prăsilă şi producţia de lapte de oaie, aceasta a
zilei-muncă a crescut mereu. In lectiva din Gîrbova s-a dezvoltat prea puţine faţă de posibilităţile exis- prin cumpărări de animale, ferma gos­ ajuns ia aproape 45 litri, iar cea de
1951 ea a ajuns la 28,25 lei, multilateral, a devenit în scuri iînă Ia 2,200 leg. pe cap de oaie.
în 1954 la tot cam atît, în 1956 timp una dintre gospodăriile frun­ podăriei ar putea să numere 60 de
cca. 30 lei etc. Bunăstarea ca- taşe din raion. Odată cu întări­ Valorificînd produsele animaliere ob­
re-şi făcea tot mai mult loc în ca­ rea gospodăriei colective a cres­ vaci, 70 viţele şi juninci, 20 boi pen­ ţinute, colectiviştii din Gîrbova au
sele colectiviştilor, faptul că cei cut şi creşte neîncetat şi nivelul tru muncă, 800 oi realizat în anul trecut peste 200.000
mai mulţi dintre ei şi-au con­ de viaţă a, membrilor ei. etc. Pe baza stu­ lei venituri, iar în anul acesta (pînă
struit case noi, că şi-au trimis diului respectiv, s-a la 1 iulie) valoarea acestora trece de
copiii la şcoli medii şi superi In acest an, spre exemplu, din 212.000 lei. Acest lucru le-a întărit şl
oare, că trăiesc şl se îmbracă mal bogatele recolte obţinute, ori din stabilit ca sarcină mai mult convingerea că sectorul zo-'
cele ce se vor obţine încă şi din de plan realizarea otebnic — cu care acum pe bună drep­
veniturile băneşti ce realizează întocmai a acestui tate se mîndrcsc — este snrsa cea
de la sectorul zootehnic, din lîn- obiectiv important. mai importantă de venituri.
zarea către stat a unor cantităţi
g ( e , p â f i e J r- însemnate de produse agricole şt De atunci au tre­ Obţinînd sume importante de bani
animale,, ori din alte sectoare de cut mai mult de 19 din sectorul zootehnic, colectiviştii din
bine, nu i-a lăsat indiferenţi pe producţie (ele se ridică la peste luni. La bilanţul Gîrnova au primit ca avansuri tri­
ceilalţi ţărani muncitori din sat. 1.000.000 tei), colectiviştilor li prunului semestru mestrial la ziua-muncă iot mai mulţi
Faptele le dovedeau cu prisosinţă se vor repartiza mai multe pro­ din acest an, colec­ bani. Anul acesta, spre exemplu, atît
că munca în gospodăria colec­ duse agricole şi bani de cît în tiviştii au constatat
tivă este singura cale spre bel­ ceilalţi ani care au trecut de cu satisfacţie că după primul, cît şi după cel de al doi­
şug. Iată dece cu mai bine de doi ia înfiinţarea gospodăriei. Fiecă­ cele prevăzute în
ani în urmă, marii familii a colec­ ruia îi va reveni la ziua-muncă planul de producţie lea trimestru s-a repartizat membrilor
tiviştilor li s-a alăturat întregul cîte 3,5 kg. griti, 3 kg. porumb, pentru anul 1960 şi
sat. 1 kg. cartofi, 3 kg. fin, 1,330 kg. gospodăriei la ziua-muncă cîie 4 lei,
struguri, cîte 9 lei şi alte produ­ pentru lunile ce au
Tn* eveniţi şi mai puternici, aju- se. Valoarea zilei-muncă se va ri­ urmînd ca pînă ia 30 decembrie, pe
^ taţi de către stat prin cre­ dica la cel puţin 35 de lei. trecut din acest an,
dite acordate pe termen lung şi nu numai că au măsură ce se vor livra statului noi
fără dobîndă, îndrumaţi părinteş­ Belşugul şi bunăstarea vor pă­
te de către organele de partid, trunde în acest fei şi mai mult în fost realizate dar au cantităţi de produse animaliere să li
fost chiar depăşite.
colectiviştii din Gîrbova au înce­ casele colectiviştilor din Gîrbova se împartă noi sume.
Gospodăria deţine
put să dezvolte şi mai mult ra­ care în cei II ani au înregistrat Dezvoilînd continuu sectorul zootetn
acum ca proprietate
murile de producţie aducătoare de succes .după succes. niv, colectiviştii din Gîrbova sînt hors
obştească 121 vaci
mari venituri, să extindă pe su­ V. PÎŢAN fărîţi să facă din unitatea lor o gosr
de lapte, 40 juninci,
prafefe din ce în ce mai mari cul- podărie colectivă mai puternică, mai
76 viţele, numeroa­
inilor itoare.
se animale de mun­
y. PETRESCU
că şi tineret bo­
vin, 819 oi, 174
capele porcine (din