Page 51 - 1961-08
P. 51
N r- 2060 D1WM111 SOCIALIWAV u n
1rs centrul preocupărilor organiza or N_OTA BBOMAMUL Ml SECŢIA PENTRU COLECTA
REA Şi PRELUCRAREA ME
introducerea tehnicii noi Organizării m m ii -
TALELOR - I. C. M. -
rie de probleme, unele în studiu, cerea la îndeplinire a sarcinilor pri atenţia cuvenită 17 AUGUST 1861 HUNEDOARA
altele chiar în faza de execuţie, vitoare la promovarea tehnicii noi.
i (Urmare din pag. l-a) probleme menite să ridice neconte In Combinatul siderurgic Hune Lucrările de finisare la primul cvar PROGRAMUL I : „Viaţa nouă a sa giuni ale ţării; 18,40 Aspecte de la Piaţa Libertăţii nr. 29
nit nivelul tehnic în executarea lu doara, întreprinderea de construc tal de locuinţe din noul centru al ora tului", program de cîntecc; 7,30 Sfa faza republicană a celui de-al Vl-lea
măsuri care se întocmesc în sec crărilor de construcţii. ţii siderurgice, întreprinderile mini şului Brad se apropie de sfîrşit. In tul medicului: Cum trebuie să ne com concurs pe ţară al formaţiilor artistice —u n .e c o n o m is i p rin
ţii, sectoare sau întreprinderi, sS ere din Teliuc şi Chelar etc. sînt cunud, harnicii constructori vor termi portăm cînd vizităm un bolnav; 8,00 de amatori; -21,00 Cîntare Romîniei so cip a l fin an ciar, con-
Cuprindă o perioadă mai îndelun In raza oraşului nostru se află încă mari posibilităţi de introdu na vopsirea exterioară, a celor 11 Din presa de astăzi; 9,30 Vreau să cialiste — itinerar liric; 23,15 Festival
gată, să contureze pe iîngă sarcî- două mari întreprinderi miniere a cere a tehnicii noi. Datoria Comi blocuri, din care o parte ţau şi fost ştiu; 11,03 Scene, arii şi duete din muzical „Sibelius —¦ 1961“. d ifii: respectarea
fole imediate şi perspectivele de căror colective de muncă se stră tetului orăşenesc de partid Hune date în folosinţă. opera „Manon Lescaut" de Puccini; HCM nr. 1053|1960
"viitor. In această privinţă bine ă duiesc să asigure siderurgiei can doara este de a manifesta mult mal 12,30 Colocviu despre calitate; 12,37 PROGRAMUL II: 13,30 Viaţa lite —d o i d i s p e c e r i I.
' procedat comitetul de partid din tităţi sporite de minereu, de bună multă exigenţă faţă de îndeplini Un fapt negativ în munca construc Cîntece închinate prieteniei romîno- rară în Uniunea Sovietică ; 14,30 Al
î. C. S, H. sub a cărui îndrumare calitate. Sporirea producţiei de mi rea întocmai a planurilor de mă torilor este că nu sc acordă o atenţie sovietice; 12,05 Concert de muzică manah ştiinţific (reluare); 15,45 Mu
Conducerea întreprinderii a întoc nereu este strîns legată de preocu suri întocmite în vederea introdu cuvenită bunei organizări a muncii. uşoară ; 16,15 Vorbeşte Moscova I ) zică uşoară interpretată la pian; 17,00
mit un plan de măsuri pe termen parea pentru aplicarea în produc cerii tehnicii noi. 17,15 Afuzică populară din diferite rc-
îndelungat. ţie a celor mai noi metode de mun La blocul B 2, de pildă, din acea Muzică instrumentală; 17,35 Muzică
că, introducerea tehnicii noi. Orga Organizaţiile de partid din în stă cauză s-a. executat vopsirea îna
Faţă de anii trecuţi, tehnica nouă nizaţiile de partid din aceste între treprinderile oraşului nostru au de inte de a se monta balustradele la uşoară de compozitori sovietici; 18,45
|n construcţii a pătruns tot mal prinderi au analizat de mai multe asemenea obligaţia ca în mod pe balcoane, ca apoi, prin montarea aces
mult. Organizaţiile de partid au tora, să se spargă din nou tencuiala. Să învăţăm limba nisă cîntînd; 19,30
mobilizat mase iargl de oameni al La blocul I- A, care a .fost dat în
folosinţă încă din luna aprilie, defec Din activitatea sfaturilor populare
20,30 Din succesele muzicii uşoare ro
muncii Ia înfăptuirea acestei sar ori felul cum conducerile tehnico- riodic să analizeze în mod temei ţiunile interioare, consemnate în proce 17 AUGUST 1961 mîneşti peste hotare; 21,45 Părinţi ş c o n d ifii: respecta
cini. Rodul muncii acestora reiese administrafive se preocupă de în nic prevederile acestor planuri de sul verbal dc autorecepţie nu au fost copii: „Educaţia în familie". Vorbeş rea H C M nr.
3în următoarele exemple: In do deplinirea sarcinilor cu privire la măsuri şi să tragă ta răspundere remediate nici pînă în prezent. Abia DEVA • Pescuitorii de bureţi; Ha- te tovarăşul Petre Drăgoescu, preşe 1G53|1960
meniul construcţiilor, existau şi ridicarea nivelului tehnic al pro pe acei care dovedesc tărăgănare după inai multe intervenţii, la înce tifa; S1MERIA : Poveste nordică; dintele Consiliului Superior al şcoli
există operaţiuni ce necesită un ducţiei. Efectul a fost acela că în îndeplinirea lor. putul lunii iulie a.c. constructorii au HUNEDOARA : Toată lumea citită, lor; 22,30 Emisiune pentru petrolişti
mare volum de muncă manuală. O s-au luat o serie de măsuri con început mozaicarea balcoanelor, ca nde ţi dansează; PETROŞANI:
Avînd la bază experienţa de ptnă
astfel de operaţiune se efectua Ia crete pe linia promovării tehnicii acum, entuziasmul şi forţa crea după o săpfămînă şi această lucrare Batalionul negru; ALBA IULIA : romîni aflaţi în India şi Afganistan
descărcarea şi încărcarea cimentu noi. Conducerile acestor întreprin toare a muncitorilor, tehnicienilor s-o abandoneze. Cenuşăreasa; Războiul vesel; LO
lui vrac. în cadrul întreprinderii, deri studiază metodele înaintate care şi inginerilor din întreprinderile Blocul respectiv tihnind să intre în NEA : Şapte mirese pentru şapte Riagaziîîfîîe cooperativelor de consutu din
cu ajutorul inovatorilor, a fost se pot aplica pe baza caracteristi oraşului nostru, ne vom strădui să faza de vopsire exterioară, muncitorii fraţi: BRAD: Cocoşatul; TEIU Ş:
creat un prototip de pompă cu o cilor de zăcăniînt. La Ghelar se obţinem noi şi importante succese vopsitori se întreabă : oare cînd au de Generaţie salvată; HAŢEG : Floa REGIUNE! i i N E i f f i i i i
productivitate orară de 15 tone. experimentează metoda de exploa în introducerea tehnicii noi — che gînd consirnctorii să-şi termine lucră rea zăpezii; ORAŞTIE : Eugenie
Prin folosirea ei, în acest an va fi tare de- înaltă productivitate prin zăşie a sporirii neîncetate a pro rile începute încă c.u o lună în urmă? Grandet; Confidentul doamnelor; vă oferă un bogat sor
înlocuită munca manuală a 200 de „galerii de abataje“. Se studiază ductivităţii muncii, a realizării unui SEBEŞ: Mama India; ZLATNA : timent de mărfuri :
oameni. Pe şantiere s-au introdus de asemenea aplicarea metodei de ritm înalt de creştere a producţiei. DRAGO,MIR MURGOCI Setea; ILIA ; Palatul de. cleştar;
pompe de transport beton, care în exploatare de minereu remanent şi miner APOLDUL DE SU S: Alerg după
o stea.
afară de faptul că elimină eşafo altele. La întreprinderea minieră îî!î: — Ţesături bumbac, lină
dajele de lemn, liniile decovil, în Teliuc, prin puşcarea în masă, cu şi mătase ;
locuiesc munca manuală a cel pu ajutorii! găurilor perforate cu fo- fia m ul ASEMPesenit©rIS de !bsipep.
ţin 30 de muncitori pe zi (rapor reza „Uraletz“ şi foreza B.A. 100 K. — încălţăminte;
— confecţii ;
tat Ia o singură pompă). la exploatarea în carieră, se ob — tricotaje |
Nu de mult a început centrali ţin productivităţi sporite. In ori — articole de galanterie .
zarea confecţionării panourilor de zontalele subterane se experimen — parfumerie—cosmetice;
eofraje, a armăturilor de oţel be tează mecanizarea rainbleierii;, uti- — articole de uz casnic :
ton, a pieselor metalice, a panou lizîndu-se ^screperul", care măreşte —aparate radio, bicicle
rilor şi instalaţiilor electrice, asi- la dublu productivitatea muncii ş'i te. motociclete, mo
gurîndu-se prin executarea opera asigură exploatarea raţională a ză- torete ;
ţiunilor în paralel, creşterea cali cămîntului. Folosind maşina de în —articole electrice,
tăţii lucrărilor şi reducerea simţi cărcat E.P.M. 1 în galerii, minerii fot felul de produse a-
toare a preţului de cost. in peri realizează înaintări pe front de limentare şi băuturi.
oada de iarnă s-au folosit pe şan 70-80 m.l. lunar. Prin metodele ară
tiere radianţi cu raze inîraroşii la tate şi a altor măsuri care se vor 0 ooOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO2
lucrările de sudură, betoane şi ten lua în viitor, minerii au create con jj A N U N Ţ j
cuieli interioare, procedeu care a diţii de a satisface înfr-o măsură
asigurat o bună calitate a lucră tot mai mare cerinţele fumaiişti-
rilor şi scurtarea termenelor de !or pentru sporirea producţiei de S Fabrica de blănuri „V id ra “ O răşfle i
execuţie. fontă.
Astăzi şantierele nu mai sînt îm- Pentru a deschide drum larg | sflrads  le x s n d r y Petëfl nr. 1, te le fo n i
pinzite de zeci de betoniere, depo tehnicii noi şi a înfăptui cu suc
zite de agregate pentru betoane, ces sarcinile trasate de partid şi l îs —mmmu « uiturs blamri şi ooj§- |
ciment etc. In afară de centralele guvern, avem încă multe de fă
de preparat betoane de la unele cut. Cu toate că în fiecare între CARI pentru operaţiile croit şl reparat f
şantiere, pe prim plan se situează prindere există planuri concrete de semifabricate.
fabrica de betoane de la Hunedoa măsuri ce trebuie luate pentru in
ra realizată după proiectul unui troducerea tehnicii noi, unele ter Cee in fsre ssfi se vor adresa de
colectiv de ingineri şi tehnicieni mene stabilite nu se respectă. Vina
din l.C.S.H. Fabrica este complet principală o poartă în mod deose urgerafă se rv iciu lu i de cadre.
.automatizată şi asigură o produc bit organizaţiile de partid din
ţie de circa 200.000 in. c. beton aceste sectoare de muncă cit şi co 1>000000<C>00000<X>000000000000000000000000<X>0000<><X>0< o
anual. Acestea sînt doar cîteva mitetul orăşenesc de partid, de
exemple care arată marea eficaci oarece conducerile tehnico-adminis- ^ *i *i *r~'i —11—»!—>/—'j—o—'/—«/—>r—»/—>r~ 11 «i——‘i—> i—' i—' i—11—1/—>/»
tate a tehnicii noi. trative nu au fost trase în suficientă
Acţiunea filmului sovietic „Pescuitorii de bureţi", care rulează la Deva între 17-20 august-se petrece L1
fit preocupările de viitor ale con într-una din insulele Mării Egee. De aici, in fiecare an, vestiţi pescuitori de bureţi se îndreaptă cu băr PROSPECT
structorilor himedoreni sînt o se măsură la răspundere pentru nedu- cile spre coastele Africii, unde trăiesc întregi colonii ale acestei vietăţi marine. Tînărul grec Nicolos, 1
care deşi sărac refuză să se angajeze pe şalupele care pleacă la pescuit bureţi, este nevoit în cele din ur Şcoala proiesională de mecanici agricoli din Alba lulia, )
Eucuna manca 44 mă, pentru a se putea căsători, să practice şi el această.-periculoasă meserie. Intrat în echipajul unui că [ C U o durată de trei ani, PRIMEŞTE !N ANUL I pentru anul)
pitan neomenos, Nicolos va suferi un accident, în urma căruia va ră mine invalid pe viaţă. Ce-i va rezer ( şcolar 1961-1962,ABSOLVENŢI AIŞCOLILOR ELEMEN-)
va viitorul într-o ţară capitalistă ? Singurul lucru preţios'care i-a mai rămas în viaţă este dragostea pen
tru frumoasa Einio. Dar asta este oare de-ajuns ?
(TARE DE 7 ANI, în vîrstă de 15-17 ani împliniţi la 15 septem- )
Spectacol festiv prezentat de principalele form aţii , brie 1961. ^
artistice de amatori clasificate pentru fin a la © © Admiterea în şcoală se face cuEXAAiEN DEADMITERE,^
concursului al Vl-lea
Hiinsriil O m - IPR0FIL (. SCRIS ŞI ORAL LA LIMBA ROMINA SI A1ATEMATICĂ. 1
l)
Sibiu 8-7 (0-2) L Examenul începe la data de 5 septembrie 1961. )
La Bucureşti a început marea în una din cele mai tinere formaţii
trecere a finalei celui de al Vl-lea din regiune. Ea s-a afirmat cu oca în deschiderea meciului de cupă din i)
concurs al formaţiilor artistice de zia desfăşurării primelor etape ale tre Ştiinţa Timişoara şi C.S.M. Sibiu: t înscrierile se iac zilnic între orele 8-14, pînă la 3 sep -)
amatori. Şi iată, că în timp ce pe concursului. Ştiinţa î imişoara C. S . M , au jucat echipele Minerul din locali
scena Teatrului C.C.S. din Capita tate şi I.P.R.O.F.I.L. Sibiu care acti [ tembrie 1961, la secretariatul şcolii din Alba lulia, Platoul)
lă.evoluau artişti amatori din regiu Dansatorii din Sintandrei aduc pe Sibiu 5-2 vează în campionatul regiunii Braşov.
scenă două dansuri străvechi „Li Apărînd pe teren cu o formaţie mult [ Romanilor nr. 24, pe baza unei cereri însoţită de următoarele^
nea Bucureşti, la Deva a avut loc na" (de 150 ani) şi „Bătuta" (de 90- modificată, minerii din Deva au sufe
spectacolul festiv „Bucuria mun 100 ani), dîndu-le o nouă strălu Restanţa meciului de fotbal din tatirl esle.cle 1-1. Jocul eontinuă în rit o înfrîngcre categorică cu scorul ^ acte; )
cire. tre echipele Ştiinţa Timişoara — tr-o notă de mare luptă dar pînă la 7-0.
cii" cu participarea unor formaţit C.S.M. Sibiu, contînd pentru cupa sfîrşitul reprizei nici unui din jucă l Certificat de naştere — copie legalizată. )
artistice de amatori din regiunea De un binemeritat succes s-a R.P.R. s-a jucat duminică la Deva tori nu mai înscrie De remarcat că întîlnirea aceasta aproape că nu a 1
ITudoara, clasificate pentru faza fi bucurat şi brigada artistică de a- în miri 36 Petescu a fost eliminat avut istoric. Sibienii au dominat majo t — Certificat de absolvire a şapte clase elementare
nală. Se poate spune, deci, că finala gitaţie a clubului minier din Ani- tn faţa unui public numeros Aştep de pe teren- pe motiv că a aruncat ritatea timpului şi au înscris multe go 1
noasa. tată cu viu interes, întîlnirea a plă mingea în tribună.. In min. 40 Igna luri. Ei s-au dovedit net superiori atît în )
a început şi pentru formaţiile din cut mai ales în repriza a doua cînd a ratat o lovitură de la 11 m. acor în apărare cît şi în atac, au ştiut tot
regiunea noastră, că ne aflăm deja au fost create mai multe faze de fot dată în mod gratuit de către ar timpul ce vor şi au demonstrat o teh *
bal şi cînd s-au înscris multe go bitrul 1 Dobrin din Petroşani. nică destul de avansată ţinînd cont de
în atmosfera sărbătorească şi emo luri din acţiuni interesante. Ştiinţa faptul că joacă în campionatul regio original.
ţionantă, a, disputei miilor de artişti Timişoara a meritat victoria deoa La reluare, cei care domină sînt nal. In schimb jucătorii de la Mine
amatori din ţară. Programul brigăzii artistice de a- rece. deşi a jucat din min 36 în 10 tot studenţii diri Timişoara. Ei reu rul au făcut greşeli elementare şi nu [ — Certificat medical. n
gitaţie din Aninoasa. militează pen oameni, a construit faze periculoa şesc. să ia conducerea (min. 57), au avut nici o concepţie de joc. Gu
Publicul prezent la spectacolul tru îndeplinirea şi depăşirea pla se şi a dominat rm.i mult. Iată pe prin golul înscris de Feodot din- toate acestea ei au avut cîteva ocazii i
festiv a aplaudat cu căldură evo nului ue producţie, iminuT. , ><-. scurt filmul meciului. tr-o lovitură de la 11 m. Sibienii de a înscrie dar înaintaşii au ratat co
calităţii cărbunelui, realizarea de egalează numai după un minut prin pilăreşte. c — Declaraţie tip de stare materială. 1
luţia, în- scenă a celor aproape 400 Chiar din primele minuie studenţii Rotscher dintr-o acţiune personală.
artişti amatori. timişoreni domină categoric, (ei au Jocul devine din ce în ce mal fru Pentru sibfeni au înscris Geamănu l Cei admişi în şcoală vor primi GRATUIT MASA, IMBRĂ-
şi avantajul vîntului) dar nu reu mos. In min. 70 Gîrleanu execufă (3), Nistorescu (2 , Gherman şi Adam c
Dintre forma4iile participante la economii, în acelaşi timp luînd a- şesc să înscrie datorită apărării or o lovitură liber! de la aproximativ (autogol).
30 m. şi Vîlcov introduce balonul C CAMINTE, CĂRŢI şi RECHIZITE ŞCOLARE PE ÎNTREAGA)
spectacol se cuvine să le amintim titudine hotărîtă faţă de unele lip ganizate a sibienilor şi jocul în- în plasă. După 3 minute* Gîrleanu PregM iri pentru
suri care se manifestă în diferite cîlcit desfăşurat de cvintetul ofen înscrie spectaculos cel de-al 4-lea | PERIOADA DE ŞCOLARIZAR E. \
Va loc de cinste pe cele ale sindica secioa-p de activitate: birocraţia, siv timişorean. Superioritatea este gol al echipei sale De-acum, meciul c a m p io n a t
tului Combinatului siderurgic din totuşi concretizată în min: 10 cînd este ca şi jucat. Totuşi, studenţii L La înscriere, părinţii elevi lor vor încheia un contract cu ^
neglijenţa, pasivitatea etc. Vîlcov înscrie din apropiere Stu insistă şi înscriu cel de-al 5-lea gol Echipa de totbal Dacia Orăşti; v.
Hunedoara — corul, orchestra se- denţii domină în continuare pînă în (min 78) prin Manolache. Pînă pregăteşte cu multă atenţie în vederea [ un S.M.T. din regiunea Hunedoara. Í
mi simfonică şi ansamblul coregra Spectatorii deveni au aplaudat în min. 25 dar nu reuşesc să mai în la sfîrşitul întîlniril ambele echipe campionatului, sub conducerea noului
fic. scrie Din acest moment jocul se antrenor Gornel Lazăr. La şedinţe [ Orice informaţie în plus se poate obţine de la secretaria-)
repetate rînduri orchestra de mando echilibrează şi asistăm la faze fru fac mai mult un joc de cîmp, nein de pregătire participă următorul lot:
Corul C.S Ii. are in repertoriu a ¦ line a clubului din localitate, care moase la ambele porţi. In min. 34 teresant. Stoica, Negreu, Cismaru, Gavrilă, Kbs, Ctul şcolii din Alba lulia (telefon 39).
proape 200 de piese corale, „Partid a prezentat un program omogen. Cu Popa de la C.S.M Sibiu pătrunde Găină, Borza, Drăghici, Giocan, Con
viteaz" de C. Arvinte, „Oţelarii” de subtilitate şi convingere orchestra în careu şi este pe punctul de a Arbitrajul lui I. Dobrin (Petro tor, Prodan, Ştefănie, Iordache, Niţu şi ANUNŢ
de mandoline din Deva, dirijată de înscrie, dar este oprit neregulamen- Albu.
Mircea Neagu", „Cîntec pentru Hu fon Munteanu, a interpretat cînte- tar de către un apărător timişo şani) slab în prima repriză, bun în
nedoara" de D D. Botez, „Drum de cele „Partidului slavă" de M. Con rean. Lovitura de la 11 m. este tran In afară de meciurile amicale pe care
iarnă" de Sebalin şi suita „Pe pla stantin, „Poloneză” de Ogijttski, sformată excelent de Topai Rezid- repriza a doua. le-a susţinut pînă acum au mai fost
iuri hunedorene” de /. Munteanu, „Joc pădurenesc" şi „Ciocîrlia". V. AL,Bl! perfectate întîlniri cu Victoria Călan,
Gh. Bogdan şi C. Ungureanu, iată Sebeşul Sebeş, AiS.M. Alba lulia şi
doar cîteva bucăţi corale executate O formaţie matură şi cu frumoa U:M. Cngir. întreprinderea de electricitate
'cu măiestrie de corul siderurgişti- se perspective s-a dovedit a fi şi Sibiu
lor hunedorenL S. BRA1CA
orchestra de muzică uşoară a clu corespondent
Ansamblul coregrafic din Hune bului l.C.S.H.
doara a cucerit de asemenea ini
ma spectatorilor. Inspirat din mun La spectacol şi-au dat concursul E X IiU V A :
şi solişti vocali, instrumentali şi
cii oţelarilor, furnalişlilor şi lu dansatori. Scărlătdiu Nicolae din — Reparaţii capitale, mijlocii şl curente la orice tip $1 mărime
minătorilor, scenariul coregrafic de transformatori de pufere şl electromotoare.
.,Bucuria muncii" înfăţişează cî Petroşani a cîniat o arie din „Cule
teva momente din procesul de gătorii de stele” de Florin Comi M e í c § . i i i 3 ° g i s i a i l C a a fs 'Ii9 — - C w v s b s m ! — Modlicări a caracteristicilor Lansformatorllor de putere şij
producţie, cit şi mindria acestora şei, Rădoi Dumitru — Deva şi Cis-
pentru rodul muncii lor izvorttă din maş Uomnica (Cerbia) Cintece fits tf e d o a r a 6*-©
succesele dobîndite în lupta pentru
mai multă fontă, mai mult oţel, mai populare romineşti; Vlas Ilie (Gu- electromotoare.
multe laminate, şi de o calitate su rabarza) a executat la flaut' „Sce
perioară. nă pastorală” de Elenescu, clarine j — Repc-aţii capitale mijlocii şi curente la orice I* de separatori,
„Bucuria Muncii" este în acelaşi tistul Panait Nicolae (Lonea) me După ce joi la Hunedoara meta- a fost concretizată prin golurile în h'tmrupători şi comutatori electrici, dli,.^zl!: e mecn, ice de reancla-
timp un imn de slavă închinai par lodii populare romineşti, iar a- lurgiştii au învins cu 2-1, dumini scrise de Voinescu (2), Bulbucan,
tidului, sub conducerea că'uia Hu- cordeonistul IIoria Moculescu că, ei au întîlnit pe teren propriu Mihai, Boitoş şi Vizuru. Antreno ¦sure (U G P.)’.
nedoara socialistă păşeşte din iz- (l.C.S.H.) melodii de muzică uşoa aceeaşi echipă. De data aceasta rul echipei losif Peischovschi a fost
btndă în izbindă. metalurgiştii au învins cu scorul mulţumit de felul cum s-au prezen : — Recondiţionare fizică (uscare, filtrare, centrifugare) a uleiului
ră românească şi sovietică. dc 6-0. în acest meci întreaga echi
Echipa de dansuri populare a că pă a jucat excepţional. tat toţi jucătorii folosiţi. >de transformator cu instalaţie fixă şi mobilă.
minului cultural din Sîntamirei este
Spectacolul „Bucuria muncii" a In prima repriză metalurgiştii De la Hunedoara s-au remarcat — Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din Instalaţii eiec-
n-an nutut înscrie datorită apărării ' tri e (mănuşi dieledrlce, ştănyl etc).
constituit o izbutită trecere în revis .sim-.--•'¦uneri'.c a oaspeţilor. După Vătani şi Buzeşan.
pauză însă, dominarea teritorială 'f Informaţii se pot primi zilnic înlre orele 7-12 la telefon 968!) sau >
tă a principalelor formaţii artisti MIHAI VÎLCFANU
s corespondent <Lînne:scnrri.s pe adresa: L.lreprlnderea de electricitate Sibiu, strada Uzl-3
ce de amatori din regiuneu Hu 3.
nedoara, care vor participa la finale
concursului. L MINORI) v w vw w w w W VWVWWVWW \ /v w w
4.