Page 52 - 1961-08
P. 52
oa<? DnuMUL SnniALlSM ULUr Hr- 20aa
A 30-a an iversare a ziaru lu i „ Ş c în te ia “
fliLTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE ŞTIRI
Salutul Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Soifn
Către
Ziarul „Şcînteia“ continue a producţiei industriale ultim ele Şt ir i>
Cu prilejul îrr<L>liniirii a 30 d,e
ani de la apariţia primului nu şl agricoje, ale ridicării nivelu
măr al „Sciiiteii“,, Comitetul lui de trai al oamenilor muncii. UTOKIO: S-a încleiat Conferinţa mondială Situaţia din Serin In urma măsurilor luate
Central al Partidului Muncito Mobilizînd masele largi ale po pentru interzicerea armei atomice
porului la înfăptuirea sarcinilor de guien pentru apărarea pagii
resc Romîn salută şl felicită ciu însufleţitoare ale planului de TOKIO 15 (Agerpres). TASS mei nucleare şi înfăptuirea de
băldură colectivul redacţional, pe şase ani, presa comunistă tre-
colaboratorii şi corespondenţii; buiie să fie o tribună a experien irarism ite: zarmării generale şi totale. A- BERLIN 15 (Agerpres). — V. — Totul este just. Sînt întru- niştri al R.D. Gexmant..
voluntari, muncitorii tipografi şi ţei înaintate a organizaţiilor de
ijifuzorii ziarului, pe toţi lucră partid, a oamenilor muncii în Conferinţa mondială de la To ceastă reprezentativă conferinţă
torii din presa ţării noastre. lupta pentru creşterea producţiei' kio pentru interzicerea armei a- internaţională şi-a exprimat gin* Seliverstov, corespondentul agen to.tul de acord cu măsurile gu Scriitorul Paul Wiens, laureat
şi productivităţii muncii, reduce
In anjii grei ai ilegalităţii, rea preţului de cost, pentru îm i'omice şi cu hidrogen, pentru durile şi năzuinţele în documen ţiei TASS transmite : vernului nosţru, a răspuns el, şi al Premiului Naţional, scrie : !!A-
^Şcînteia", „Lupta de clasă“ şi bunătăţirea continuă a calităţii
Celelalte publicaţii comuniste — produselor, pentru larga extfrti- dezarmare generală şi totală a tele pe care le-a adoptat’ în una Măsurile din Berlin pentru a- s-a prezentat: Paul Elissen, pen ceastă hotărîre legitimă şi rezonai
(ţepo a întrecerii socialiste. Sus-
.armă de răspîndire în mase a ţlnînd cu pasiune ceea ce este l'yat sfîrşit la 14 august’. Timp nimitate — Apelul de la Tokio părarea păcii şi a securităţii R.D. sionar. bilă dă o lovitură puternică duş-'
ţrUvîntului partidului, de propal- n|ou şi valoros, presa are în ace-
jgare a ideilor marxist-leninlste lfşî timp datoria să combată cu (Je cîteva zile 125 de delegaţi din şi rezoluţiile şi recomandările Germane, adoptate în conformita Convorbirii i s-au alăturat doi manilor păcii, militariştilor şi re
— au chemat şi organizat cla'sa hotărîre şi intransigenţă tot ceea
ce împiedică mersul înainte, pe 27 de ţări, inclusiv din Uniunea cu privire la acţiunile interna te cu Declaraţia guvernelor sta tineri — W. W,egiwetz şi K. vanşarzilor“.
jpuneitoare, ţărănimea muncitoa iţiţi duşfnanii cauzei socialismu
re şi pe ceilalţi oameni ai mun lui. •Sovietică, R. P. Chineză, S.U.A., ţionale comune pentru înfăptui telor participante la Tratatul de Bentzin, care au absolvit în acest Sîntem pe deplin solidari cp
cii ia lupta împotriva exploatării R. P. Romînă, Anglia, India, re rea dezarmării generale şi totale la Varşovia şi cu hotărîrea Con Statul nostru al muncitorilor şi
şi asupririi celor ce muncesc, Instrument puternic de forma prezentanţi ai opt mari organiza şi interzicerea . bombelor atomice siliului de Miniştri al R.D. Ger an o şcoală medie din Bitterfeld. ţăranilor, îl sprijinim şi avem în
împotriva politicii de fascizare a re a conştiinţei socialiste, de e- ţii internaţionale — Consiliul şi cu hidrogen. mane, dau rezultate binefăcătoare. — Desigur, toate-s bune, au credere în el, scrie în acelaşi ziar
ţării şi a războiului antisovîe- ducaţie partinică, presa este che Mondial al Păcii, F.S.M., F.D.I.F. Deşi numărul punctelor de trecere
mată să lărgească şl să îmbună şi altele — precum şi 10.000 de Participanţii la conferinţă au a pietonilor şi autovehiculelor din spus ei, da,r mulţi dintre noi avem prof. K. Acha, directorul Institu
tic, pentru răsturnarea regimu tăţească necontenit propaganda reprezentanţi ai organizaţiilor recomandat ca cea dfe-a 8-a con Berlinul occidental în sectorul de tului de medicină veterinară şi
lui burghezo-moşieresc şi inde marxism-lenini'smului, să lupte politice, sindicale, dte femei şi de ferinţă mondială pentru interzi mocrat şi viceversa a fost redus rude în Berlinul occidental şi a- igienă al Universităţii „Humboldt“
pendenţa naţională a ţării. Du pentru puritatea învăţăturii mar- tineret din Japonia au discutat cerea aripei atomice să aibă loc considerabil, acest fapt nu a pro cum nu le putem vizita. din Berlin. Gu cît vom lupta mai
pă eliberarea patriei şi instau xist-lenin|işte, să combată cu fer Céle mai importante probleme în august 1962 în Japonia in vocat nici un fel de complicaţii. energic pentru încheierea tratatului
rarea regimului democratic, pre mitate influenţele ideologiei şl Toate persoanele posesoare de — Acestea sînt greutăţi vremel de pace, cu atît mai repede va
moralei burgheze, să educe pe ale omenirii — lupta popoarelor scopul dezvoltării continue a permise trec nestingherit frontie nice, a intervenit Martha Petter,
sa a adus sub conducerea parti cititorii ei în spiritul patriotis ?Ijrifru interzicerea cît mai grab mişcării pentru interzicerea bom rele între sectoare. La 13 şi 14 muncitoare la uzina de mijloace dobîndi Berlinul occidental un
dului o contribuţie de seamă la mului socialist şi internaţionalis nică şi pentru totdeauna a ar- belor atomice şi cu hidrogen şi august un număr de locuitori ai pentru tehnica securităţii din Ber statut de oraş liber, cu atît mai
lupta pentru consolidarea pute mului proletar. pentru dezarmare. Berlinului occidental au vizitat Ber lin. Va fi semnat Tratatul de pace grabnic se vor normaliza condi
rii populare, pentru mobilizarea linul democrat, prezentînd poliţiei ţiile din Berlin“.
energiilor creatoare ale întregu Presa din ţara noastră are mi =S®S©E populare actele lor de identitate şi totul se va normaliza.
lui popor muncitor în opera de siunea de a milita şi pe viitor vest-berlineze. Anumiţi indivizi din Martha Petter a declarat cu in Ziarul !,Tribune“ a publicat de-<
construire a socialismului. pentru prietenia de nezdruncinat Lucrările conferinţei Berlinul occidental, abuzînd de claraţia Uniunii Sindicatelor Li
cu poporul sovietic şi cu popoa dreptul de intrare în Berlinul de dignare că din cauza situaţiei a- bere Germane, în care se spune
Partidul îndrumă şi educă zi rele celorlalte ţări socialiste, pen internaţionale pentru Laos mocrat, au încercat să ducă au normale existente în Berlinul occi că sindicatele germane salută şi
de zi presa, pe lucrătorii ei în tru continua întărire a unităţii şl ei cu automobilele lor cîţiva ce dental populaţiei R.D. Germane sprijină măsurile înfăptuite de gu
spiritul principialităţii, al sluji coeziunii lagărului socialist, a GENEVA 15 (Agerpres). naţională pentru Laos discută pre tăţeni ai R. D. Germane, dar ei i se pricinuiau mari prejudicii. A-
rii devotate a intereselor poporu mişcării comuniste internaţiona TASS : vederea referitoare la retragerea cum se va pune capăt acicstei si vernul R.D. Germane. Sindicatele,-
lui, al respectului faţă de adevăr. le, pentru apărarea şi consoli unităţilor militare străine şi a au fost opriţi de poliţia populară.. tuaţii, a spus ea. W fM â 1 fii cîecfăfâţie, considera
Urmînd cu consecvenţă linia darea păcii, demaseînd cu tărie De cîteva zile conferinţa inter- personalului militar străin din La 14 august liniştea a domnit aceste măsuri ca un nou pas efi
partidului, îndrumările şi indi acţiunile agresive ale cercurilor Laos care urmează să fie cuprinsă La 14 august ziarele din ca cient pe calea asigurării păcii in
caţiile conducerii de partid, pre imperialiste îndreptate împotriva ------------ O — --------------- - în viitorul acord. Necesitatea aces la toate punctele de treqere. „Nici Germania şi a înfrînării militariş-,
coexistenţei paşnice. tei prevederi pentru reglementarea lin incident“; ne-a declarat P. pitală au subliniat că majoritatea tilor vest-germani prin întărirea
sa comunistă din ţara noastră Creşte şomajul situaţiei în Laos este atît de evi Birnat, căpitan în poliţia populată; pppulaţtei din republica şi din R.D. Germane. Aceste măsuri co
şi-a cîştigat stima şi încrederea Comitetul Central al Partidu dentă incit nimeni n-o contestă. Berlin a primit cu satisfacţie mă respund pe de-a-ntregul int-ese-
milioanelor de cititori, preţuirea lui Muncitoresc Romîn vă urea în A u stralia Neputind să se împotrivească pe care lucrează la punctul de con surile guvernului R.D. Germane. lor oamenilor muncii.
şi dragostea lor. ză, dragi tovarăşi, succese noi şi faţă retragerii personalului mili trol de lingă poarta Brandenbur Sub titlul : !,0 zi neagră pentru
tot mai importante în munca CANBERRA 15 (Agerpres). tar străin delegaţiile puterilor oc gului. afiţătorii la război“ „Neues Deut-
Măreţul program al desăvîrşi- voastră de răspundere pusă în In Australia continuă să creas^ cidentale fac totul pentru a ter-; schland“ a publicat ecouri produ
rii construcţiei socialiste, trasat slujba înfloririi patriei şi ferici că şomajul. Potrivit datelor ofi Ne-am apropiat de un grup de se în rindurile oamenilor muncii
de Congresul al Ill-lea al parti rii poporului, în slujba cauzei ciale ale Ministerului Muncii al cetăţeni ai R.D. Gerinane care se de hotărîrea Consiliului de Mi
dului, ridică în faţa „Scînteii“ păcii şi socialismului. Australiei la sfîrşitul lunii iulie
şi a întregii prese de partid sar giversa pe cît posibil această re opriseră în apropierea porţii Bran iii! illii É 1 0. fi.
cina de ai-şi spori neîncetat ro COMITETUL CENTRAL tragere. După cum se ştie, în Laos denburgului. Ne-am adresat unuia
lul de organizator, agitator şi AL în Australia existau 113.439 şo S. S.
propagandist colectiv în lupta meri. In iulie nu aveau de lucru se află instructori şi !.consilieri“' dintre ei.
pentru traducerea în viaţă a po PARTIDULUI MUNCITORESC militari americani şi francezi pre — Cum priviţi măsurile guver
liticii partidului. In centrul în ROMÎN 2,7 la sută din întreaga popu cum şi detaşamente de ciankaişişti. BERLIN 15 (Agerpres). Republica Democrată Germană să
tregii ei activităţi trebuie să laţie în stare de a munci. Cei mai nului R.D. Germane ? Oamenii muncii din întreaga crească. Considerăm deci că a so-
stea problemele întăririi şi dez mulţi şomeri sînt în industriile Republică Democrată Germană îşi sit vremea să se pună capăt ac- j
voltării bazei telinico-materia'e p textilă, constructoare de maşini, =©®@®2 manifestă sprijinul deplin faţă de tivităţii acestor cercuri revanşarde!
societăţii şi a relaţiilor d? pro de automobile şi de construcţii. importanta rezoluţie adoptată de prin încheierea unui tratat de pace |
ducţie socialiste, ale creşterii A’ crescut considerabil numărul Tratativele m problema Berlinului sesiunea Camerei Populare a R.D. cu Germania astfel incit militariştii |
muncitorilor care lucrează o
Germane cu privire la încheierea vest-germani să nu mai fie în mă-1
săptămînă incompletă de lucru. au devenit şi mai urgente tratatului de pace cu Germania şi sură să ameninţe pacea“.
Astfel, la sfîrşitul lunii iulie nu
mărul lor era de 130.000 per LONDRA 15 (Agerpres). la rezolvarea problemei Berlinului —= ? = —
soane. tratativele în problema Berlinu occidental. Reprezentanţi ai tutu
Peschiticrca Expoziţiei Comentînd comunicatul Minis Comentînd măsurile luate de lui occidental au devenit şi mai ror păturilor populaţiei subliniază p- h e a l e y : „Nu există
terului Muncii, liderul partidu guvernul R. D. Germane pentru urgente. „Orice tergiversare în în declaraţiile lor hotărîrea lor de
nationale franceze Ba Moscova lui laburist Colwell, a declarat curmarea activităţii subversive a realizarea acordului cu privire a acţiona pentru a apăra munca nici o scuză pentru
că guvernul diminuează datele de construire a socialismului în întîrzierea tratativelor
MOSC.OVA 15 (Agerpres) — Moscova, a spus el-, ca pe o ex cu privire la şomajul în Austra militariştilor şi revanşarzilor de la convocarea unei conferinţe Republica Democrată Germană. în problema Berlinului“
presie a dorinţei Franţei de a lia. Guvernul, subliniază Col la Bonn şi !din Berlinul occiden intensifică pericolul“, arată zia
TASS transmite: lărgi şi întări colaborarea noastră well, a renuţat acum la încerca rul. In cadrul unui ' miting care a LONDRA 15 (Agerpres).
In ţarcul Sokolniki din Mos economică, culturală şi ştiinţifică. rea de a asigura folosirea com tal, mai multe organe ale presei avut loc la Berlin, prof. Kurt I'n cadrul unei declaraţii făcu
pletă a braţelor de muncă şî engleze subliniază încă o dată „Evening Standard“ critică e- Hager, membru supleant al Bi te la Oxford şi reprodusă de a«
cova s-a inaugurat intr-un cadru După cum a arătat D. 1. Po corişideră normal că în ţară e- necesitatea de a se duce imediat lementele din Occident care au roului Politic al Comitetului Cen genţia vest-germană D.P.A., De-
festiv Expoziţia naţională france leanski, există încă posibilităţi xîsţă în permanenţă o armată de tratative în problema Berlinului început să facă zarvă propagan tral al Partidului Socialist Unit din
ză, prima de acest fel în Uniunea nefolosite pentru sporirea conti şomeri. occidental. distică în legătură cu adoptarea nis ITealey, purtătorul de cuvînfc
Sovietică. La festivitate au parti unor „contramăsuri“ împotriva Germania, a atras atenţia asupra
cipat conducători ai guvernului so nuă a comerţului sovieto-francez. Ziarul „Evening Standard“ necesităţii combaterii manevrelor al partidului laburist pentru
vietic, membri ai corpului diplo Politica de coexistenţă paşnică, relevă că în momentul de faţă R. D. Germane. „Această cam cercurilor revanşarde din Germa
matic, pre'ă'.im şi reprezentanţi panie, scrie ziarul, are la bază nia Federală care constituie o a- problemele de politică externă,
promovată în mod consecvent de E®«©®E neînţelegerea situaţiei create“. meninţare pentru pace în Germa
ai cercurilor de afaceri franceze guvernul sovietic, deschide largi nia şi în Europa. „Absenţa unui a subliniat necesitatea începerii
sosiţi la Moscova cu prilejul perspective pentru colaborarea in Presa iraniană cere guvernului Ziarul „Evening News“ com tratat de pace cu Germania —
să-şi revizuiască politica externă a spus Kurt Hager — face. ca neîntîrziate a unor tratative in- I
pară situaţia din Berlinul occi
inaugurării expoziţiei. ternaţională în domeniul comer dental cu un „fitil aprins“, care militariştii şi cercurile' politice re ternaţionale în problema Germa
După ce a subliniat că aceasta ţului, a subliniat în încheiere „trebuie să fie stins“. Chiar şi vanşarde să devină tot mai inso
Dmitri Poleanski. ziarul „Guardian“ care comen lente şi ca primejdia pe care ma
este cea mai vastă expoziţie orga nevrele lor o prezintă pentru pace
nizată vreodată de ţara sa în Luînd apoi cuvintul Wilfrid TEHERAN 15 (Agerpres). tici, ci şi pentru că nu doreşte tează în mod calomnios măsu şi pentru munca populaţiei din niei şi a Berlinului. „Nu există
străinătate, Maurice Dejean, am Baumgartner, ministrul de Finanţe Presa iraniană se pronunţă tot să cadă în prăpastie pentru inte rile guvernului R.D.G. averti nici o scuză pentru întîrzierea
basadorul Franţei în U.R.S.S.-, a şi al Afacerilor Economice, condu mai insistent împotriva participă rese ce îi sînt străine“. zează că puterile occidentale tre tratativelor în problema Berlî-t
spus: „Acest lucru nu este in rii Iranului la alianţe şi blocuri buie să se gîndească bine îna nului“ — a spus el.
timplător, aceasta este o dovadă cătorul delegaţiei oficiale france militare agresive, cerînd o schim După ce arată că America şi inte de a lua vreo contramăsură.
a profundei simpatii pe care ze la deschiderea expoziţiei, a Anglia — aliaţii Iranului din
francezii o manifestă faţă de po declarat că guvernul francez este bare a politicii externe a guvernu G.E.N.T.O. — jefuind petrolul • -•
gata să ducă tratative în vederea lui. „Atragerea vreunei ţări în a- iranian prin intermediul unui con
venturi militare nu este niciodată sorţiu internaţional, iar organiza vlhe Guardian“: Se impune începerea
rezonabilă, scrie ziarul „Eradee
ţiile economice din aceste ţări se
porul sovietic“. stabilirii unui echilibru între im Azerbaidgian“, subliniind că „in străduiesc să submineze economia unor tratative internaţionale
teresele sociale şi naţionale fac Iranului, „Eradee Azerbaidgian“
In numele guvernului sovietic, portul şi exportul mărfurilor so necesară promovarea unei politici
scrie : oare nu a sosit timpul să
Dmitri Poleanski; preşedintele vietice şi franceze.
de neutralitate şi pace“. „Poporul
iranian, declară ziarul, are nevoie
pentru soluţionarea problemei germanede neutralitate nu numai pentru
Consiliului de Miniştri al Wilfrid Baumgartner a inaugu ne despărţim de asemenea prie
R.S.F.S.R.-, a salutat pe organiza' rat apoi în mod oficial expoziţia teni“ şi „aliaţi“ ? Iranul are ne-;
torii expoziţiei. Considerăm des naţională franceză de la Sokol
voie de neutralitate pentru a re
că doreşte să obţină avantaje eco duce povara grea a cheltuielilor
chiderea expoziţiei franceze de la niki. nomice de pe urma acestei poli' militare şi a îndrepta spre dez minată de Germania occidentală în alianţa atlanljcă, este vorba
LONDRA 15 (Agerpres). dé proiectele de înărşiare
voltarea economiei ţării mijloacele La rubrica „scrisori primite la şi de Franţa.
„Aranjamentele în legătură cu că a acestei ţări, de ro1"'
devenite astfel disponibile. In caz redacţie“, ziarul britanic „The
intrarea- în piaţa comună — se mai preponderent al Germaniei'
Scurte ştiri-Scurte ştiri-Scurte ştiri contrar nici un ajutor financiar Guardian“ publică o comunicare spune în scrisoare — prin care occidentale în piaţa coifiîină, or-
nu va putea îmbunătăţi situaţia din partea unui cititor în care noi căutăm să obţinem concesii, Şanism despre clare se
noastră economică, aşa cum el nu acesta atrage atenţia asupra con
secinţelor de mare gravitate pe ne fac să fim dependenţi de Ger spune că urmăreşte scopuri poli
• DELHI. Recent au sosit în Peninsulei Arabice au loc lupte Wahrheit“. Poliţiştii ap împiedi a putut s-o îmbunătăţească pînă care le poate avea pentru paceai mania occidentală şi să- adop tice... Şi, adaugă autorul scri
Goa aproximativ 1.500 de sol între triburile arabe răsculate şi cat accesul în redacţie şi tipo în prezent, el pricinuindu-ne dim mondială continuarea politicii tăm o atitudine care s-ar putea sorii, diplomaţia ascurîsă a Iul
daţi portughezi. Guvernatorul colonialiştii englezi. Prima luptă grafie a lui Hans Mahle, redac potrivă, nenorociri şi suferinţe. rigide duse de cercurile cond)u-< dovedi inacceptabilă în tratati Adenauer ne-a at'rţjs pe noi en
general portughez din Goa ce între triburile răsculate şi tru tor şef al ziarului, precum şi a căt’oare occidentale în problema vele noastre cu Uniunea Sovie glezii în actuala cr|?ă cpjţ|, din
ruse ca aceste trupe să vină în pele de ocupaţie, scrie corespon întregului corp redacţional. Participarea mai departe la blocuri germană. In special, arată sem tică“. punctul de vedere al Gpfmamfei
Goa „pentru cazul unor eventua dentul săptămânalului libanez militare nu va da alte rezultate Dar — atrage atenţia semna
le tulburări în ziua do 15 au „Al-Hurriya“ a avut loc în zi • LONDRA. Liderii sindicali în afară de faliment, de noi îm natarul scrisorii, guvernul bri occidentale, se poşte rezolva prin
gust — Ziua independenţei In lele de 18 şi 19 iulie. Cu acest de dreapta din Anglia continuă prumuturi şi de o criză şi mai tarul scrisorii — politica dusă satisfacerea cererilor sale dfe
diei“. Potrivit ziarelor indiene, prilej au fost ucişi 257 şi răniţi prigoana şi persecuţiile dezlăn periculoasă. tanic duce o asemepea politică de Bonn şi pe care Bonnul în reunifi'care, dar o rşunificare c $
în Goa se desfăşoară tot mai 284 soldaţi englezi. Trupele en ţuite împotriva activiştilor sin ca urmare a presiunilor Bonn re, pe bună dreptate, îi îpşpăi-
larg mişcarea de eliberare naţio gleze continuă să bombardeze dicali progresişti. La 14 august In încheiere ziarul cere guver ului şi urmărind să-şi asigure cearcă s-o impună întregii a- mintă pe vecinii Germaniei...“,
nală împotriva jugului colonial poziţiile răsculaţilor. conducerea de dreapta a Comi nului iranian să-şi revizuiască po în schimb din partea Republicii' lianţe occidentale, prezintă pri
portughez. tetului executiv al secţiei din litica externă, deoarece numai ast mejdii serioase pentru pacea Pentru rezolvarea actualei cri
• CIUDAD TRUJILLC. După Yorkshire a sindicatului naţional fel se va putea îmbunătăţi si-1 Federale avantaje în problemele mondială. „Renaşterea Germa ze, consideră semnatarul scrjsp-:
e VIENTIANE. Coresponden cum transmite corespondentul a!l minerilor a adoptat hotărîrea tuaţia ţării şi ridica prestigiul in niei occidentale“ — despre care rii, se impune mai mult decîl
ternaţional al Iranului. de interes imediat pentru guver oricînd începerea unor tratative
nul conservator — cum ar fi a- internaţionale în problema ger
derarea la „piaţa comună“ doJ vorbeşte propaganda occidentală
tul din Vientiane al agenţiei dini Ciudad Trujillo al agenţiei fără precedent de a exclude din --m m = ~ — se subliniază în scrisoare —
Reutcr relatează că la 13 august, United Press International la sindicat pe unul din conducăto înseamnă foc'mai orientarea po mană. Pentru aceaşta este netgl-
la 80 mile nord-est de oraşul 13 august In capitala Republicii rii grevei neoficiale declarată înl
ÎN FRANJA Şl ALGERIA; liticii acestei ţări pe calea înar şar însă ca cercdrile C^cţji'ca?)
mării şi revanşismului. „Nu tre toare occidentale să renunţe la
Vientiane, s-a prăbuşit uni avion Dominicane a avut loc un miting lunile februarie-martie a. c. de
care transporta alimente pentru de masă organizat în semn de către 85.000 mineri din această Activitatea teroristă buie să căutăm prea departe ca atitudinea lor actuală, necon-
trupele generalului Nosavan1. în protest împotriva lipsei dreptu regiune în sprijinul cererii cu pri să vedem ce înseamnă această structivă, şi — se spune în în
tregul echipaj alcătuit din cinci rilor cetăţeneşti şi democratice. vire la majorarea retribuirii' a ultracolonialiştilor continuă renaştere inspirată de Adenauer cheierea scrisorii, „să analizeze!
americani a pierit. Mai multe mii de persoane — a- muncii şi la salarii garantate. — se spune în scrisoare. E vorba cu spirit de răspundere şi în
° OTTAWA. După cum trans rată agenţia — au subliniat în ® NEW YORK. Străduindu-sc PARIS 15 (Agerpres). oraşului, oprind şi percheziţio-i de includerea Republicii Federa mod just situaţia actuală şi con
mite agenţia United Press In repetate rînduri cuvîntările scan- s.ă înăbuşe lupta patrioţilor din In cursul întregii nopţi de 14 nînd autovehiculele. In aceste le în N.A.T.O. şi dte importanţa secinţele incalculabile pe c$re le
ternational, ministrul de Finanţe diînd „libertate“, „libertate“. Vietnamul de sud, Statele Unite spre 15 august pe căile princi zile în unele suburbii ale Pari pe care a căpătat-o această ţară poate avea o atitudine nerealistă“^
al Canadei, Donald Fleming a trimit arme de tipuri noi auto pale de acces şi pe arterele mari sului au fost aduse unităţi poli
anunţat că în cursul anului fis 9 LONDRA. La 14 august cî rităţilor sud-vietnameze. Săptă- ale capitalei Franţei erau pos ţieneşti din provincie. Dselaraţia Comiteiuisi luptătorilor
cal 1960—1961 deficitul bugetar teva sute de desenatori de la în mînalul „Newsweek“ anunţă că tate formaţii ale poliţiei şi aşa- pentru pace din I.
al ţării se va ridica la suma de treprinderile societăţii „General numitele „detaşamente republi Activitatea teroristă desfăşura
340 milioane dolari. Electric“ din Birmimgham au în printre aceste arme figurează un cane“. Ele opreau automobilele tă de ultracolonialişti continuă. BONN 15 (Agerpres1). Berlinului occidental prin Trata
cetat lucrul cerînd sporirea sala gaz special care se propagă re şi autobuzele şi verificau deose In Algeria şi în metropolă con Comitetul luptătorilor pentru tul de pace. Politicienii dip.
9 DELHi. Reprezentanţi ai di riilor. Greva a început după în pede. „O noutate importantă, a bit de miniiţios documentele şi tinuă să explodeze bombe. Zia pace din R. F. Germană a dat
ferite organizaţii obşteşti din In cercările lipsite de succes ale declarat un expert militar, este conţinutul port-bagajelor. rul „Le Combat“ a calculat că publicităţii' o declaraţie în care R.F.G. care sînt acum indjgnaţj
dia, inclusiv membri ai parla Sindicatului proiectanţilor din in că noi am hotărît să folosim: începînd de la 26 mai Ruinai îţi subliniază că măsurile luate de din cauza închiderii froblierelor
mentului indian, au hotărît să dustria constructoare de maşini pentru prima oară unde tipuri In legătură cu informaţiile a- oraşul Alger au explodat 480 guvernul R.D.G. pentru menţi dintre sectoare, se spune în de
convoace la 9 septembrie la şi de nave de a obţine prin tra părute în numeroase ziare fran de bombe.
Deliii o conferinţă pe întreaga tative cu reprezentanţii societăţii de arme ultramoderne şi cel mal zele, că „organizaţia armată se nerea păcii şi securităţii în Ber claraţie, ar trebui să recunoască;
Indie de protest împotriva aju satisfacerea acestor revendicări. bun echipament acolr unde se cretă“ va organiza un puci'u an In noaptea din 13 spre 14 au lin sînt o consecinţă directă a
torului militar american acordat desfăşoară realmente operaţiuni tiguvernamental în jurul datei gust la căminul studenţilor tu-s refuzului Bonn-ului de a regle că ei înşişi au provocat această
Pakistanului. ® BERLINUL OCCIDENTAL. militare. Este vorba de locurile! de 15 august, timp de t’reî nopţi nisieni care învaţă în instituţiile' menta problema germană şi a
La 14 august poliţia vcst-berli- unde luptăm împotriva comuniş puternice formaţii poliţieneşti, situaţie prin politica lor duşmăa
® BEIRUT. In protectoratul neză a ocupat tipografia ziaru înarmate cu puşti automate au de învăţăinînt superior din Fran
englez Hadramaut din sudul lui vest-ber1imez progresist „Die tilor, şi tocmai pe acest cîmp de patrulat pe străzile şi în pieţele noasă. J
bătălie sîntem datori să depu ţa, a explodat o bombă, prici
nem toate eforturile“.
nuind mari pagube.
Redacţia si administraţia ziarului-: Deva stt. 6 Martie or. 9. Telefon: 188: 189 : •’5. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul !,6 August- Petroşani j
