Page 54 - 1961-08
P. 54
DRUMUL SOGlALISmOUU Nr. 2067
Tribuna agitatorului *r^ywa> U n n o u c ă m in cu ltu ra! Pa yrmel® materialelor
Rezultatele A * uconving m w M -x" 1 c&i p u b lica tec-ooooooo oooooo < oooooooooooooo
y-.- v, v... . .-x-v/v !5
?? 8
şi pe cei şovăitori !organizaţiilor H J .I. Podul va fi reparat
v
Introducerea nutreţului siloz în multe buruieni, pipirig şi rogoz. Po Inir-o singură zi — In ziarul nostru nr. 2039 din In răspunsul trimis redacţiei,
furajarea animalelor la gospodăria rumb puneau puţin că 'de, ziceau 44.875 lei economii 15 iulie a.c., a fost \ bllcată la Sfatul popular al raionului Brad
agricolă colectivă din Sarfnlsege- oamenii, dac-o ft să riu-1 mănînce rubrica „Cititorii propun“ o notă ne informează că cele relatate
tuza, raionul Haţeg, îşi are -„po vitele barem să nu fie prea mare Comitelui U.T.M. de la I.C.S. iff în care se arată că podului de
vestea“ sa. Gospodăria era în prl- paguba. Gînd groapa nu era nici Hunedoara, a organizat cu cît- la intersecţia străzilor „Filimon de cititori corespund realităţii şi
Hiul an după constituire şl, specific jumătate, s-au lăsat. L-au bătut va timp In urmă o acţiune pa Sîrbu“ şi „Decebal“ din oraşul că s-au luat măsuri pentru pro
oricărui început, construcţia silo bine cum se cerea, l-au acoperit cu Brad, îi lipsesc o parte din pa- curarea materialului, urrnind ca
zului ca şi însilozarea propriu-zisa, pămînt şi şi-au văzut de treburi. triotică pentru executarea a di rnpeţi, iar podina de uzură este în cel muli 30 do zile podul să
era privită de oameni c-o notă de necorespunzătoare. fie reparat.
neîncredere şi îndoială. — Las’ să vedem ce şi cum ferite lucrări pe şantiere. Cei '¦w/y/yp&www,
ne-ajută I spuneau el. De ce să lu peste 3.500 tineri şl tinere care
— Noroc cu organizaţia de par crăm degeaba ?
tid din gospodărie, că altfel nu în- au luat parte la această acţiune
silozam nimic! — recurlosc acum În ziua de 19 ianuarie ă.c., cînd
au deschis silozul, se adunaseră au efectuat 17.500 ore muncă vo „Simptom© şi... diagnostic1
luntară. Economiile realizate de mWţĂ*şx...yv../'# m - ' - -Vi f , 4j Aşa se intitulează nota pu cercetat cazurile semnalate, ne
tinerii constructori in ziua res blicată în ziarul nostru nr. 2044 informează că cele publicate sînt
peste douăzeci de colectivişti. Voiau pectivă se ridică la suma de din 21 iulie, în care sînt scoase pe deplin adevărate. Pentru îm
în evidenţă lipsurile conducerii bunătăţirea activităţii culturale
colectiviştii fiin Sarmisegetuza. 44.875 lei. Numai de doi ani au început lu l-au adus comitetul de construcţie, căminului cultural din Balomlr, în viitor, secţia de învăţămînt şi
Printre organizaţiile fruntaşe crările de construcţie la căminul în frunte cu preşedintele acestuia, cultură a raionului, împreună
Groapa au făcut-o. Mare, cu pe să vadă cu ochii ce-are să iasă. Au cultural din satul Căinel, raionul raionul Orăştie, privind activi cu directorul căminului cultural
la această acţiune patriotică se Ilia. Ţăranii muncitori din acest tovarăşul Nicolae Iovan, cît şi to din Balomir, au întocmit un
reţii zidiţi din piatră şi fuguluiţi qu Hat nerăbdători pămîntul la o par numără organizaţiile U. T. M. varăşii Loghin Iovan, Viorel Nlta, tatea culturală în campania tre- plan de măsuri cu sarcini con
ciment, are o capacitate de 2:0 te şi-n locul izului de putreziciune, montaj-lnstalaţii, reparaţii utila ierişuluî. crete, legate de campania de
recoltare şi treieriş.
tone. Veneau oamenii de-acasă ea cum s-aşteptau unii, le-a izbit nă je, montaj-instalaţii II, organiza sat, mobilizaţi de organizaţia de loan Abrr.dean, Nicolae Abrudean, Comitetul executiv al Sfatului
să vadă aşa ciudăţenie, priveau şl rile un miros plăcut, aromat şl pu ţia U.T.M. de la electrotehnic şi partid, prin muncă patriotică şi con Petru Dobra, Cornel Macra, loan popular raional Orăştie, care a
'dădeau din cap în semn că el nu ţin acrişor. Au scos un coş de to- altele. tribuţie voluntară au construit un Boldea, Sevastian Neag ş' alţi ce
prea au încredere în ce va ieşi cătură dospită cu gînd să-l ducă la frumos cămin cultuial (fotografia tăţeni care au muncit neobosit pen
de-aici. gfăjd, dar... nu mai era nevoie. Prin contribuţia de sus) a cărui valoare se ridică tru terminarea acestei construcţii.
— Vreme pierdută degeaba şi pe Nerăbdători să vadă rezultatul, la 130.500 lei.
Un sprijin efectiv în construc
deasupra mai strică şi porumbul! cîţiva colectivişti dezlegaseră o tineretului ROMULUS BETEA Calitatea produselor se va
secretar al comitetului îmbunătăţi
— spunea Anghel Oproni. vacă ‘de la iesle şi-acum o abăteau
Tineretul din oraşul Hunedoa ţia căminului cultural din Căinel
— Auzi? Să bagi nutreţul în de. la grajd către siloz. comuna! de partid Bălţa
groapă, să-l acoperi cu pămînt
şi-apoi să-l dai vitelor. Da ce, cre Atrasă de miros şl fără nici o ra a efectuat in primele 7 luni ~m3= Publicat în ziarul „Drumul so Răspunzînd ziarului, secţiunea
deţi că ele o să mănînce toate pu sfială, aceasta s-a apropiat, şi-a ale acestui an peste 350.000 ore cialismului“ nr. 2044 din 21 iu industriei locale de pe lîngă
treziciunile? — zicea şl Ioslf Hl- vîrît botul şi n-a ridicat gura pînă lie 1961, articolul „Lucrări nu Sfatul popular regional ne face
bais. Or fi ele animale dar... ce coşul n-a fost gol. In cîteva muncă voluntară, colectînd în a- mai de calitate corespunzătoare“ cunoscut că este întrutotul de
minute s-a spulberat astfel îndo arăta că la atelierul de mobilă acord cu criticlle aduse prin
— Să vedeţi numai cum se face iala de luni de zile a unul sat în celaşi timp peste 12.400 tone fier Munca cultural-educativă în albă ce aparţine întreprinderii ziar, iar ca primă măsură pen
tot gunoi şi pe lîngă cheltuiala cu treg. Mult s-au mai minunat colec vechi. Tot în aceasC perioadă „1 Mai“ Deva, calitatea bucă tru îmbunătăţirea calităţii pro
însllozatul, mai tîrziu, va trebui să tiviştii atunci. tăriilor mal lasă mult de dorit, duselor, s-a trecut la activiza
plătim pentru curăţitul gropii de tinerii din combinat şi din cele sprijinul producţiei fapt ce a făcut ca Ia efectuarea rea controlului tehnic calitativ,
gunoi, îşi dădea cu părerea Ioan — Mare noroc am avut cu silo lalte întreprinderi au propus 90 recepţiilor de către beneficiari, organizat pe echipe, faze şi ope
Oproni. „Sfatului“ pe care — în zul 1 spunea zilele acestea un co o parte din ele să fie refuzate. raţiuni de Finisare.
marginea gropii de siloz — îl ţi lectivist în etate. de inovaţii şi raţionalizări, ăin:
neau Anghel Oproni, Iosif Hibais
şi ion Oproni, îngrijitori de ani — Păcat că n-am lăcut mal mult tre care peste 60 au şi fost apli întreprinderea minieră Ghelar a desfăşoară cu cartea. La biblioteca
male ai gospodăriei, s-a alăturat şi că ne-am scumpit la porumb, a cate, aducînd economii de peste obţinut în acest an succese impor noastră există în prezent peste 850
şi Mlhal Armionl — brigadierul completat altul. 7.000.000 lei. tante îri ceea ce priveşte sporirea cititori. Pentru a atrage din ce în
zootehnist. Nu spunea el nimic, dar
în felul cum clătina din cap îi ghi In baza planului de producţie, Brigăzi de producţie producţiei de minereu şi îmbunătă ce mai mulţi cititori, am organizat <xxx>oo<x>o<xxx>oooocc>oooo<x>oc>oooooc.' OOOOOOOOOOOOOO
ceai gîndul : în acest an, gospodăria avea să fruntaşe ţirea calităţii acestuia. Colectivul recenzii, lecturi în colectiv, prezen
însămînţeze cu porumb siloz 15 ha. de muncitori, tehnicieni şi Ingineri tarea de cărţi la staţia de radio Atitudini învechite
— De-aki mare lucru n-o să Colectiviştii au fost de altă părere.
iasă ! ,,Să se însămînţeze douăzeci de Principala preocupare a orga din cadrul acestei întreprinderi a amplificare, expoziţii cu cartea etc. Spaţioase, dotate cu mobilier mo- 30 de cetăţeni aşteptau să sc deschR
hectare" — au spus ei. Şi s-au în- nizaţiei U.T.M. de la fabrica de asigurat furnaliştilor hunedorenl o De multă eficacitate s-a bucurat dern, noile unităţi comerciale din Vul dă magazinul pentru a cumpăra cele
Comuniştii au observat şovăiala sămînţat douăzeci de hectare. aglomerare a minereurilor din aprovizionare mai bună. La obţi măsura luată de a se organiza pen can dispun de sortimente variate de necesare, vînzătoarele Ida Georgi şl
oamenilor, le ghiceau neîncrederea C.S. Hunedoara a fost şl este nerea unor asemenea rezultate a tru schimburile fruntaşe programe mărfuri. Printre noile unităţi se nu Viorica Moidovan serveau prin spatele
şi dacă îngrijitorii de animale spu Anul trecut au întîrziat cu în- mără şi magazinul nr. 22 tricotaje. magazinului diferite cunoştinţe.
neau ce spuneau, prin gura lor îi silozatul aşteptînd după o tocătoa mobilizarea tuturor tinerilor la 1 contribuit şi munca cultural-educa- artistice. De asemenea, se obişnu Bine aprovizionat, cu gust aranjate,
puteai înţelege şi pe ceilalţi colec mărfurile te îmbie parcă să le cum Pentru a se pune capăt unor ase-:
re şi tractor. Atunci aşteptarea nu îndeplinirea şi depăşirea sarci- j tivă desfăşurată în rîndul mineri ieşte ca în zilele cînd se obţin re peri. Rău este însă că vânzătorii ce menea apucături, conducerea O. G. L:
tivişti. l-a supărat cu nimic pentru că tot deservesc acest magazin practică unele produse industriale din Petroşani vă
n-aveau ei chef de aşa ceva. Anul nilor de producţie şi concomitent > lor. In acest an de pildă, consi zultate deosebite în producţie, bri metode neadmise. trebui să ia cele mai corespunzătoare
Intr-o zi a trecut pe la grajd, acesta însă şi-au schimbat părerile: cu aceasta la îmbunătăţirea con- i liul de conducere al clubului „Ni masuri.
aşa ca din „întâmplare“, comunis „Să ne cumpărăm Locătoarea noas tinuă a calităţii aglomeratului. găzile fruntaşe de mineri să fie în- La 26 iulie, de pildă, la unilatea
tul Vasilo. Zgîrcea. A vorbit cu în tră“ au propus unii. Şi-aşa au şi colae Bălcescu“ din Ghelar, spriji tîmpinate la ieşirea din şut într-un NICOLAE ROVENŢA
grijitorii despre grajdul care toc lăcut. In urină cu 4—5 săptămîni mo'd festiv. comercială amintită în timp ce peste
mai se terminase şi fusese dat în şi-au cumpărat şi acum dispun de In acest scop, încă de la înce- ţ nit de către organizaţia de partid, maistru electrician
folosinţă, despre unele vaci care nu tocătoare. Şi, au şi tractor. putui anului comitetul U.T.M. f a întreprins o serie de acţiuni. In Cu toate că am obţinut o serie
erau prea bune de producţie şi care pe fabrică a întocmit, un plan ^ de succese în ceea ce priveşte des
trebuiau schimbate. Pîhă la urmă Cît însilozează anul acesta ? concret de măsuri cu sarcini pre- ţ mod periodic sînt organizate schim făşurarea muncii cultural-educative
discuţia a „alunecat“ la furajele Groapa de 250 de tone au s-o um cise pentru fiecare membru al buri de experienţă, în cadrul cărora de masă, încă ri-am izbutit să avem
ce erau cam puţine şi au ajuns ple şi şi-au prevăzut în plan să-şi o formaţie de cor cu activitate rod
la nutreţul siloz. mai facă una tot aşa de mare. Şi comitetului, precum şi pentru se- ) fac expuneri fruntaşi în producţie.
pe asta o vor umple şi-n scriptele cretarii birourilor U. T. M. pe ' De asemenea, încă de acum cîteva
-- Am auzit că colectiviştii din contabiliceşti se va înregistra a-
Rîu Bărbat însilozează în fiecare tunci: porumb însilozat 450—500 schimburi şi brigăzi. ţ luni am pornit o largă acţiune de nică. Ar fi de dorit ca în această
an tot mai mult porumb şi nu ies tone. Cele 20 ha. porumb, 15 ha.
îri pagubă, a început Vasile Zgîr- tiifoi sub plantă protectoare, semă Desfăşurînd o susţinută mun- '¦ a atrage în munca cultural-edu- privinţă să primim mai mult spri
cca să !e povestească, in timpul nat tot în acest scop şi alte 4 ha.
furajării cu siloz, producţia de lapte de trifoi pur — vor asigura mate că politică şi organizatorică, li- f cativă mase tot mal largi de mi jin din partea conducerii organiza
cieşte şi animalele sporesc bine şi ria primă.
în greutate. Să vedeţi că pînă la nerii aglomeratorişli au reuşit \ neri. In acest scop am organizat ţiei noastre de partid şi a condu • mg a 11
urmă şi la noi va fi tot aşa. In In G.A.C. Sarmisegetuza impor de la începutul anului şi pînă în / şi intensificat activitatea diferite cerii tehnico-adrninistrative.
acelaşi timp la sediul gospodăriei, tanţa nutreţului murat e pe deplin prezent, alături de cei vîrstnici, ş lor formăţii artistice de am atori: Sîntem convinşi că îmbunătăţind
scara !a cooperativă, în cîmp, şi lămurită. Colectivista Ana Trîmbi- să producă în contul angajamen- i brigada 'artistică de agitaţie, for în mod continuu activitatea cultu-
peste tot, comuniştii lămureau co ţan, utemiştii Ienăşel Simedroni şi
lectiviştii despre avantajele nutre Ion Bogdan, brigadierul Adam tutui peste 20.000 tone aglome- < maţia de muzică populară şi uşoa ral-educativă, vom reuşi să contri
ţului murat. Mai ales pe cei de la . Corul şi, alături de ei, toţi cei care
grajd nu i-au uitat agitatorii. Ion rat de bună calitate. Totodată < ră, echipa de dansuri etc. La pro buim şi mai mult la obţinerea unor
Vida împreună cu Ionel Zgîrcea acum un an puneau la îndoială
declasatele au scăzut la 5 la sută i punerea unor muncitori, am orga noi şi importante succese în reali
foloasele acestui Furaj concentrat, zarea şi depăşirea sarcinilor de
faţă de 10 la sută admis. \ nizat o echipă de teatru. Aceste producţie.
cunosc avantajele şi sînt gata ca
Printre brigăzile de producţie * formaţii au prezentat în ultima JAN DUMITRESCU
fruntaşe se numără cele conduse ţ Directorul clubului „Nicolae
de Dumitru Dascălu, Victor Bru- * vreme aproape în fiecare săptămînă
Bălcescu“ Ghelar
tu. Ion Dinuţă, Mihai Onofrei. ti programe. O rodnică activitate se
şi altele.
V. FĂNiCA ţ
Propuneri înfăptuite
an adus cu ei cîteva broşurele îm- ei însăşi să lucreze la însilozărl. De ia grădină — In satul Purcăreţ, raionul Sebeş, le, angajîndu-se că va da tot spri
a funcţionat pînă în anul acesta o jinul în procurarea materialelor ne
piumutate de la bibliotecă, în care — Ii vedeţi - • spune rîzînd to venituri însemnate şcoală elementară de 4 ani. cesare. In luna aprilie, lucrările de
era vorba tocmai despre foloasele construcţie a celor două săli de
pe care le aduce însilozarea. Voiau varăşul Dumitru Corui, preşedintele Colectiviştii din Leşnic s-au preo Cu ocazia întâlnirilor ce au avut clasă au început. Cei peste 150 de
sa ceea ce spun să şi documenteze cupat în acest an cu mal multă loc între deputaţi şi alegători, mai cetăţeni care au efectuat 4.800 ore
oamenilor. gospodăriei — rezultatele îi con atenţie de grădina de legume. In mulţi cetăţeni din sat au propus ca Bolnavii Internaţi la spitalul unificat din Hunedoara se bucură
echipa legumicolă au foŞÎ ffeparti- prin muncă patriotică să se con de muncă patriotică, au reuşit ca de o bună îngrijire din partea personalului medico-sanitar.
Peste puţin timp a început în- ving chiar şi pe cei mai şovăi zaţi pricepuţi cultivatori legume pînă la "31 iulie a.c. să termine lu
silozului. In tocăhu'.ă erau însă şi astfel s-au putut obţine recolte struiască, alături de vechiul local, crările de zidărie şi acoperiş. IN FOTOGRAFIE: sora Stratica Blănării, una dintre multele
tori 1 deosebit- de bogate. Cartofii şi ro încă două săli de clasă. Comitetul surori de aici care depun multă pasiune şi dragoste în meseria pe care
şiile au dat cele mai bune produc executiv al comunei Strungari, că Odată cu începerea noului an o profesează.
PETRE FÂRCAŞIU ţii. Din valorificarea lor, colectiviş ruia i s-a adus la cunoştinţă pro şcolar, elevii din satul Purcăreţ şl
tii din Leşnic au încasat peste punerea cetăţenilor din satul Pur satele din jur, vor învăţa în noile
30.000 lei. căreţ, a analizat posibilităţile loca săli de clasă.
B^E»eu»A3M»9sna»'ausuc3ca
BATRINUL CERCETAŞ care, mi-a zis un soldat. Apoi co — Aveţi grijă să faceţi treabă greu şi mai primejdios. Eram de a- rare duşmană de pe Dealul Hăgău.
mandantul lor m-a lămurit. bună. cuma aproape de duşman. Urcam pe Fasciştii nu mai trăgeau acum spra
In lucrarea: „Contribuţia Roinî- durar, al treilea e electrician, iar ce de V. BlRZA coasta dealului în genunchi şi coate, sat, trăgeau la întîmplare în direc
niei la războiul antihitlerist“ este lălalt — miner. De cîte ori îi văd, — Noi sîntem cercetaşi. Vrem să Ei, dar cînd să plecăm, ce cre ttrîndu-ne pe fundul unei viroage ţia unde au explodat cele trei gre
de-nisă în cîteva rînduri şi fapta le amintesc de trecut ca să nu-l grenade. Am ieşit repede în uliţă, răzbim sus pe deal să descoperim deţi ? îmi apare femeia la poartă înguste, un fel de scobitură săpată nade. Dar ortacul meu, cercetaşul,
emiri] a iui Bonelor Ion, care, in tim- uite şi-i sfătuiesc să preţuiască ascunzîndu-mă pe după garduri. şi mima ce-o aud că începe a boci: de şuvoiul apelor în timpul ploilor. era iute de picior. M-a prins din
pul luptelor duse de pandurii. Divi viaţa noastră de azi... Fasciştii din comună alergau în unde sînt aşezate mitralierele duş In vreme ce urcam, strîngeam me urmă şi ne-am întors împreună.
ziei „Tudor Vladirnirescu“ pentru e- toate părţile. Comandanţii răcneau mane. Că trag grozav afurisitele şi — Şezi acasă, măi omule, că te-or reu din dinţi ca să-mi birui durerea Cînd am ajuns la răscrucea drumu
liberarea comunei llolod, s-a oferit Am discutai pe-ndeleie despre ca turbaţi, dădeau ordine. Pe toate uile că am fost opriţi în mijlocul puşca şi ce mă fac cu atîţia prunci... care-mi săgeta piciorul. Cerceluşul lui unde am fost rănit, au auzit la
voluntar înlr-o misiune de' cerce multe cu bătrînul Bondor, dar cînd uliţele s-au împrăştiat cătune fas satului. Nu-i chip să mai înaintăm. mă întreba mereu dacă mai pot să casa cu pricina cîteva rafale de pis
tare. a venit vorba despre fapta lui pa ciste zbierînd la locuitori şi sco- — Vezi-ţi de treabă, lu muiere, merg şi mă ajuta din cînd în cînd. toale automate. Ne-am oprit. Şi l-am
triotică a devenii mult mai zgîrcit ţîndu-i cu sila de prin case. Aveau Cu toate că artileria noastră, auzi-o şi lasă-mă-n pace, i-am răspuns. văzut pe al doilea cercetaş de care
Nu de mult, l-am cunoscut pe la vorbă. nevoie de oameni pentru săpatul cum mai bate. Dar se vede treaba Cu greu am ajuns pînă aproape ne despărţisem. A venit la noi în
Ioan Bondor. Privindu-i tîmplele tranşeelor şi pentru alte corvezi. E- că încă nu le-au dibuit culcuşul. Am mers aşadar cu cei doi cerce de cuiburile duşmane. In dreptul fugă. Ne-a spus cu înfrigurare cum
albite de cei şaizeci de ani şi înfă — Hai povesteşte-mi cum s-a in- rau grăbiţi rău. Unii săteni n-au Pînă la noapte oricum, îi dăm noi taşi. nostru, la o distanţă nu prea mare, a răscolit toată gospodăria bogăta
ţişarea pe care viaţa grea din tre tîmptat ? avui încotro, sub ameninţarea ar peste cap. Dacă s-ar putea insă mai se afla o mitralieră, care era cea nului, cum a căutat cu băgare de
cut şi-a lăsat pecetea, am rămas melor a fost musai să se supună. curîtid ar fl mai bine. Ce zici, poţi Peste sat, tunurile bubuiau cum mai aproape de sat. seamă prin odăi, prin grajduri, prin
surprins cîteva clipe la gîndul că a- — Cum să se-ntîmple? Le-am Alţii s-au ascuns pe unde au putut să ne dai vreo îndrumare ? m-a în plit, iar mitralierele ţăcăneau fără pivniţă. Cînd a urcat insă în podul
cest ţăran în vîrsiă i-a călăuzit pe ori au fugit pe cîmp şi pe deal. Cînd trebat comandantul. încetare. Mergeam pe ulicioara Pus — Ce-ar fi la asta să-i venim noi casei a fost primit cu o rafală de
cerceluşii unei subunităţi romîneşti Povestire din am văzut cum stau lucrurile, am tii, mai ales tîrîş, pe sub garduri. de hac ? mi-a zis cercetaşul. automat trasă de un soldat inamic
spre linile duşmane. rupt-o la fugă prin nişte ogrăzi Din locul unde ne aflam nu le pu Am cotit apoi la stingă şi am ajuns care refuza să se predea. Dar după
războiul antihitlerist spre căsuţa mea de la marginea team explica. Mitralierele duşmane la răscrucea şoselei principale. — Pe ea! i-am răspuns. un schimb de focuri, alergînd unul
— Ei, tovarăşe, nu uita că-n tim satului. Şi cum nu mai aveam timp îşi aveau cuiburile printre nişte dîm- după altul pe după nişte lădoaie,
pul războiului eram şi eu cu şaispre dat şi eu o leucă de ajutor cătane- să-i scot pe-ai mei din ocol, pentru buri ascunse. Fasciştii îşi lucraseră Aici trebuia să părăsim gardul şi Şi după ce şi-a însemnai pe o pandurul l-a doborît pe fascist. A-
lor noastre. Atîla tot. că fasciştii erau aproape de casa dintr-o fugă să ajungem în şanţul foaie de hârtie cuiburile cu arme cesta fusese lăsat acolo cu un apa
zece ani mai tînăr, mi-a zis taica mea, ne-am ascuns cu toţii în şură. aici cu mult timp înainte două po drumului care urca spre Dealul Hă ale inamicului, şi-a pregătit grena rat de.radio, desigur ca să comunice
Bondar, clipind şiret din ochi, de A fost greu pînă l-am urnit pe Am stat acolo pînă cînd am auzit ziţii de apărare şi se bizuiau pe ele. gău. Eu am sării primul. Cînd am dele şi mie mi-a spus să mă retrag la ai lui mişcările trupelor noastre
parcă mi-ar fi citit gîndul. Şi-apoi, făgaşul povestirii. Dar cînd s-a ho- împuşcături pe uliţă. Aha, au sosit Una era dincolo de sat, pe Dealul ajuns în şanţ am simţit o arsură la cu schiţa, cum îi spunea el la hîriia şi, la nevoie. să arate unde şi cutii
ce, crezi că am trecut prin ploaia tărit, a început să-mi istorisească cu ai noştri! le-am spus copiilor şi ne Viilor, de unde au fost siliţi să fugă un picior şi parcă mă înjunghia. Mă cu însemnări. Aşa am făcut. Am îm să tragă artileria.
de gloanţe că eram mai tînăr? M-am toate amănuntele întîmplări din fap vestei. Nu mai puteam de bucurie. în dimineaţa aceea. bătuţi zdravăn, pipăi cu palma, şi, cînd colo, văd păturit foaia, am băgat-o în jeb şi
dus că i uram pe fascişti şi doream te legate de lupta care s-a dat pen Am ieşit iute în ocol. Zgomotele ex şi alta dincoace, către liodiş înspre sînge pe degete. am început să cobor. Din cînd în Pe urmă, unul dintre cercetaşi
din tot sufletul să aud cît mai de tru eliberarea satului Holod, din ploziilor creşteau mereu spre cen Oradea, pe Dealul Hăgău. Eu ştiam cînd mă opream şi aruncam privirea m-a ajutat să merg acasă, iar celă
grabă că au fost zvîrliţi din ţara nordul Ardealului, ocupat de fas trul satului.. Fug la poartă şi mă unde se aflau mitralierele duşmane. — No că m-or rănii blăslătnaţii, spre ostaş. Ieşise din albia seacă lalt a plecat să raporteze executarea
noastră, că, doamne, mult ne-or je cişti. uit pe drum. La colţul uliţei văd Cunoşteam şi calea o? unde s-> pu le-am zis cercetaşilor, cînd au ajuns şi se tîra acum pe pajiştea dealului, misiunii. Pe cînd. am ajuns acasă
fuit tîlharii... nişte cătane. „Aşlia-s de-ai noştri" tea ajunge ta ele. Nu-i vorbă , ă le-ar şi ei Ungă mine. peste dîmburi şi gropi. Abia îl ză am auzit şi strigătele de „ura" ale
— Era pe la mijlocul lui septem mi-ain zis în gînd şi ies în înlîmpi- ji aflat cerceluşii şi fără mine. Dar ream, atit era de lipit de pămînt. oslaşilor romîni. Porniseră băieţii la
Din vorbă în vorbă, (im aflat des brie 1944, începu să povestească narea lor. li salut eu şi le urez bun dacă uam văzut aşa grăbiţi ce-atn — Cineva a tras din apropiere, Cînd am văzut că-i aproape de tot atac şi în după amiaza acelei zile
pre viaţa grea pe care a dus-o în bălrînul cu glas domol. Frontul se venit. zis ? Hai să le dau o mină de aju de aici dintr-o casă, susţinea unul de locul unde se aflau duşmanii ne-au eliberat comuna în întregime.
trecut Ion Bondor, că trudea din apropia şi de comuna noastră. Cî tor caisă nu zăbovească. Şi le-am dintre cercetaşi. m-am oprit. Părea că şi el s-a oprit.
greu pe moşiile popilor catolici. teva zile în şir am ascultat hurdu- Slînd culcaţi. în şanţul drumului, spus deodată: Le picase chiar în coaste hitleriştilor Pandurii şi-au continuat apoi lup
căitul tunurilor dinspre Beiuş. Apoi, din cîteva vorbe, m-au lămurit că Am privit intr-acolo şi m-am o- de la mitralieră. Cu răsuflarea tăia tele spre Oradea. Mă bucur că nu
— Arn avut zece copii, îmi poves într-o dimineaţă, o dată cu lumina — Merg cu dumneavoastră pînă prit cu ochii pe casa mare a unui bo tă, aşteptam ce-o să se întîmple- m-au uitat cercetaşii. Se vede trea
tea bălrînul. Patru mi s-au prăpă zilei, s-a auzit pe Dealul Viilor o ei îs romîni din Divizia „Tudor Vla- acolo. gătan care multă vreme chefuise cu Şi-am auzit atunci trei răbufniri de ba că-n actele lor de front tni-aU
dit de mici în mizerie. De cîte ori larmă de creleai că „iadul“ s-a ofiţerii fascişti. grenadă, zvîrlile una după alta. Era scris şi numele meu, de vreme ce,
n-aveam mălai pentru mămăligă... mutat aici. Răpăiau mitraliere, dimirescu", care s-a format în U- — Nu ţi-e frică? m-a întrebai un isprava cerceluşului. Spun ispravă uite. că după atîţia ani aflu că eu,
Şase copii îmi trăiesc. Doi dintre ei gloanţele ţitiiau pînă în s a t; «re au niunea Sovietică. soldat. — Cel care a tras cu arma cu si pentru că n-a dat greş soldatul. Nu
muncesc astăzi alături de mine în zeau strigăte, vaiete şi bufnituri de guranţă că numai în casa asta e maidecât a încetat răpăiala de gloan Ioan Bondor din Holod, sînt trecui
întovărăşirea agricolă, iar patru — Iţi fi ftămînzi, le-am zis eu, — Dar dumneavoastră nu vi-e ascuns, le-am zis soldaţilor. Unul
Şi-au găsit alte rosturi în viaţă: privind la feţele, lor obosite. frică ? i-am răspuns. Apoi, l-am dintre cercetaşi m-a pansat la picior, ţe de la mitralieră. Cîteva clipe am în cartea „Contribuţia Romîniel lă
unul lucrează la C.F.R.t altu i pă tras pe comandant de o parte şi i-am în timp ce al doilea scotocea cu pri războiul, antihitlerist".
— N-avem Vreme acum de mîn- şoptit: virea casa suspectă. Acest ostaş auzit nişte vaiete, apoi auzul mi-a
s-a îndreptat spre casa bogătanului, (Din volumul „Pe drumul
— Ii bai dacă mergem aşa mulţi. iar eu cu celălalt ostaş, un flăcău fost izbit de un potop de explozii.
Eu zic să-mi daţi doi oameni. Gra tînăr, să tot fi avui 25 de ani, ne-am
datul a fost de acord cu mine şl continuat drumul. E drept că cerce- Se alarmaseră celelalte cuiburi ale
după re a numit doi cercetaşi care taşul mă ruga mereu să rămîn şi
să mu 'însoţească, mi-a întins mina de acolo să-i explic doar drumul, dar hitleriştilor şi întreaga linie de apă
eu n-am vrut. Cum era să-l las sin
zîm b in d : gur ? Dar drumul a devenit mai
