Page 55 - 1961-08

N ţ, 2067
Pregătiri pentru deschiderea
noului an in învăţăm intul
de partid
C u rs u ri de v a ră p e n tru
p re g ă tire a
p ro p a g a n d iş tilo r
La Hunedoara s-au desîăşurat
timp de 10 zile cursurile de
Vară pentru pregătirea propa­
gandiştilor, organizate de ( fire
Comitetul regional P.M.R. Hu­
nedoara. Acestea au avut drejbt
scop ridicarea calificării propa­
gandiştilor, îmbogăţirea cunoş­
tinţelor lor teoretice şi însuşirea
de către aceştia a experienţei
înaintate în ceea ce priveşte tîîe-
todica : îelul de a alcătui o lec­
ţie, a pregăti seminariile, a con­
duce discuţiile etc.
Cursurile s-au desfăşurat în
bune condiţiuni. Mulţi dintre
propagandişti, ca Ion Marişca,
Teofit Popa, Ion irinca, Frede-
rich Dorodici, Cornelia Varma-
ga, Petru Pava toi şi alţii, au
dovedit preocupare pentru a-şi
îmbogăţi cunoştinţele, pentru
a-şi îmbunătăţi metodele de
muncă. Acum propagandiştii
care au participat la aceste
cursuri, înapoiaţi la locurile de
muncă, au datoria de a munci
cu perseverenţă pentru a-şi ri­
dica în mod continuu nivelul
lor ideologic.
l'n oraşul Deya
Comitetul orăşenesc de partid
Deva se preocupă îndeaproape de
pregătirea noului an şcolar în în-
văjămîntul de partid.
In toate organizaţiile de partid
se desfăşoară, sub îndrumarea co­
mitetului orăşenesc P.M.R., selec­
ţionarea şi confirmarea propagan­
diştilor. Propagandiştii sînt selec­
ţionaţi din rîndul celor mai pregă­
tiţi muncitori, tehnicieni, Ingineri şt
funcţionari. In plină desfăşurare se
află de asemenea selecţionarea
cursanţilor. In această privinţă se
pune un deosebit accent pe înscrie­
rea liber consimţită a fiecărui
cursant, stîndu-se de vorbă cu fie­
care membru şi nemembru de par­
tid care urmează să fie încadrat
In învăţămînt.
Datorită muncii politice şi orga­
nizatorice desfăşurată, se apreciază
că în multe organizaţii de bază
spcieşle numărul acelora care îşi
exprimă dorinţa de a fi înscrişi în
învăţămîntul de. paitid. Din ulti­
mele situaţii trimise la comitetul
orăşenesc P.M.R. Deva, reiese că la
întreprinderea minieră din Deva
au fost înscrişi la cursul de Is­
torie P.M.R. anul I 62 tovarăşi.
'Aici, la propunerea unor organiza­
ţii de bază, se vor organiza şi
unele cursuri speciale pentru mineri. paitid. Comitetele raionale şi oră­
La aceste cursuri au şi fost înscrişi şeneşti de partid!, toate organiza­
mal bine de 100 cursanţi. La gos­ ţiile de "bază: P.M.R. din regiunea
podăria colectivă: „Petofl Sandor“ noastră au datoria să se intere­
'46 de colectivişti s-au înscris pen- seze îndeaproape şi să ia cele mai
tiu a urma în acest an cursul se­ eficace măsuri pentru ca învăţămîn-
rai. La Trustul regional de con­ tuî să înceapă şl să se poată des­
strucţii se va organiza în acest făşura cu deplin succes.
'an un curs de economie concretă.
p?CT-rng^jgagaagaasaaaagaMiiiw»iMii ¦im »11111
de G. DUKELSKF
Capitala sovietică: a moştenit de la
regimul1 ţarist o gospodărie comunală
extrem de înapoiată. 70 Ia sută din- lo­
cuinţe erau amplasate in oase cu par­
ter sau un etaj, în clădiri în special
din lemn. Reţeaua deasă de străzi. în­
guste şi fundături frîna dezvoltarea 0-
raşului; transportul; alimentarea cu
apă, drumurile — toate acestea consti­
tuiau o problemă complicată.
Specialiştii! au emite diverse păreri cu
privire la, soarta Moscovei. Unii pro­
puneau ca Aloscova să fie „conservată“
ca un oraş-rmizeu, alături de care să
se creeze un oraş nou. Alţii conside­
rau că Moscova ar trebui dărîmată şl
în locul ei să se construiască capitala
după un plan nou... Se propunea să se
dezvolte Moscova de-a lungul drumu­
rilor radia le ca im ora-ş-grădină...
Guvernul sovietic a adoptat unica so­
luţie justă şi realistă: la stabilirea
Tiouîni plan al Moscovei să se porneas­
că de la păstrarea bazelor oraşului
care s-au format în decursul istoriei1,
dan să s« procedeze la, o replanificare
radicală prin sistematizarea străzilor
şi pieţelor oraşului, iar o condiţie prin.
cipală a acestei sistematizări să o
Constituie amplasarea justă a cvartalelor
de locuit, întreprinderilor Industriale,
transportului feroviar, alimentării cu
?p<\ a spaţiilor verzi etc.
Aşa a fost conceput planul general
de reconstrucţie a Moscovei, adoptat
în 1938.
Guin arată Moscova în prezent? fon­
dul ei de locuinţe a crescut de trei ori.
!Au fost create raioane noi, iar altele
Vechi au fost reconstruite. Au fost
construite noi artere şi prospecte, bu­
levarde şi parcuri. Noţiunile de „cen-
tru“ şi „periferie“ care în Moscova de
pe timpul ţarilor erau sinonime cu îm­
părţirea pe clase, au devenit noţiuni
de domeniul trecutului. Moscova este
astăzi port la cinci mări, are cel mai
burv metro um Iunie, o gospodărie co­
munală fa mn înalt nivel,
, Anul trecui, Sovietul. Suprem al
De asemenea, mulţi oameni a! mun­
cii fără de partid şi-au exprlittşt
dorinţa de a fi înscrişi să frecven­
teze în cursul acestui an diferite
cercuri şi cursuri organizate în $â-
drul învăţămîntuhii de partid.
Este de dorit ca şi pe viitor Co­
mitetul orăşenesc P.M.R. Deva să
manifeste preocupare pentru orga­
nizarea învăţămîntulul de partid,
astfel îneît toate cursurile şl cercu­
rile să poată începe activitatea în
noul an în cele mal bune condl-
ţiuni.
L a C o m b in a ta !
u fd e ru rg ic H u n e d o a ra
Comitetul de partid de ia Com­
binatul siderurgic Hunedoara are
în centru! preocupărilor sale pre­
gătirea temeinică a deschiderii nou­
lui an în învăţămîntul de partid.
Aşa cum ne-a informat tov. Moga
Băiuf, secretar a! Comitetului 3e
partid din cadrul acestei întreprin­
deri, selecţionarea propagandiştilor
este aproape terminată în toate or­
ganizaţiile de bază. Pentru a putea
face faţă cu cinste sarcinilor pline
de răspundere ce se pun îri faţa
propagandiştilor, Comitetul de par­
tid s-.a străduit ca în rîndul lor să
fie selecţionaţi cel mai buni mem­
bri da partid care să poată contri­
bui la ridicarea propagandei de
partid la nivelul marilor cerinţe
ale educării comuniste a oamenilor
muncii', in prezent comitetul de
partid de la Combinatul siderurgic
Hunedoara se îngrijeşte de pregă­
tirea propagandiştilor. Peste 50 de
propagandişti au fost trimişi să
urmeze cursul de vară organizat de
Comitetul regional de partid. In
toate organizaţiile de bază se con­
tinuă în acest timp selecţionarea
cursanţilor. In unele organizaţii de
bază P.M.R., ca acelea din secţiile
Oţelăria Martin nr. 2, Sectoarele
Chimic şi baterii din cadrul uzinei
cocso-chimice, cuptoare industriale
etc., selecţionarea cursanţilor în în-
văţâmîntul de partid a fost chiar
terminată. Se cere ca şi în cele­
lalte organizaţii de bază P.MLR.
să se desfăşoare o muncă mal, sus­
ţinută în vederea selecţionării
cursanţilor, bazată pe cunoaşterea
fiecărui membru, candidat, de par­
tid sau nemembru de partid care ur­
mează să fie încadrat în învăţă-
mînt. Comitetul de partid are obli­
gaţia să vegheze de a se evita în­
scrierea unor cursanţi în mod au­
tomat, birocratic.
-k
Sîntem în preajma deschiderii
unul nou an în învăţămîntul de
GH. G.
secretar ştiinţific, al GonsiliuTui
de arhitectură ş i construcţii, al
oraşului- Moscova,
R.S.F.S.R. a emis un decret ctr privire
la extinderea hotarelor Moscovei pînă
la autostrada în centură, în prezent în
curs de consthicţie, ceea ce înseamnă
extinderea: teritoriuluii oraşului pînă la
87,5, mii hectare. Decretul: prevedea dle
asemenea predarea în administraţia
Sovietului orăşenesc Moscova a per­
delei de protecţie alcătuită din parcuri
şi păduri, care ocupă un teritoriu de
180 ha,
In ce constă sensul acestei hotărîri?
Sarcinile dezvoltării continue a ca­
pitalei sovietice impfică rezolvarea im­
portantei' probleme a descongestionării
oraşului: şi repartizării populaţiei lui,
concomitent cu realizarea unei norme
înalte, de asigurare cu locuinţe a popu­
laţiei, cu îmbunătăţirea, continuă a de­
servirii locuitorilor şt a odihnei aces­
tora.
In construcţia de locuinţa şi de ins­
tituţii, social-euHurale se aplică pe sca­ şi turistice:
ră largă metodele iudustrialfe, care an
asigurat în ultimii ani trecerea de la
metodele tradiţionale de construcţie
la asamblarea de clădiri din, structuri
şi elemente din beio n-armat produse la
uzină. Datorită acestei metode, în Î9G0
att fost construite la Aăoseova peste
100.000 de apartamente, cu o suprafaţă
locuibilă de peste 3,3 milioane nnp.
Ritmul construcţiei de fecufnţe creşte
an de an. Anul acesta se prevede să
se construiască 3,7 milioane in.p, de
suprafaţă Ideuibffă, în 1962 — 4 mi­
lioane sau poate chiar mai mult.
Pentru a rezolva deplin problema
descongestionării oraşului şi pentru a
crea moscoviţilor condiţii! de trai cit
mai bune nu este însă suficient sâ se
extindă hotarele capitalei. Pentru a-
ceasta mai. e$4e necesar ca numărul
IN PAS CU CELE MAI
ÎNDRĂZNEŢE a n g a j a m e n t e
Era în urmă cu cîleva luni. In sa'
la mare a clubului „Slderurglstul"
din Hunedoara se adunase mulţime
de oţelarl, jurnalişti, cocsarl, mun­ partid a sprijinit Comitetul sindi­ la^'măsuri. Un rol deosebit în obţi- ! mea clntă, rîde si dansează; PE­
citori din transporturi etc. Cu toţii
veniseră aici să-şi analizeze poslbls
lităţlle, să-şi măsoare forţele, să
hoiărască angajamentul in întrecerea
pe care o porneau pentru a da pa­
triei metal med mult, mal bun şl mai
Ieftin.
Rînd pe nînd au luat cu acest pri­
lej cuvîntul jurnalişti, oţelarl, laml-
ndtorl, cocsarl etc.
— Noi jurnaliştii, începu tov.
Gheorghe Cismaş, ne-am analizat
posibilităţile, de aceea colectivul
secţiei noastre, se angajează să pro­
ducă în acest an peste plan 16.000
tone fontă, să reducă procentul ad­
mis de declasate cu 40 la sută Şi
să economisească 4.0,00.000 lei la
preţul de cost planificat.
Pentru o clipă Gh. Cismaş tăcu.
Se uită în jur. Apoi zise : să ştiţi-
tovarăşi că, aşa cum ne este obiceiul
între cuvîntul şi faptele noastre nit
va exista deosebire...
După Gh. Cismaş au vorbit şl
alţii. Oamenii şl-au exprimat păreri,
angajamente. Atei, în această şa-
dinţa de lucru, s-a născut apoi an­
gajamentul stderurgişUlor de la tiu-
nedoara de a produce în acest an
peste plan mii de tone de metal mal
bun şt mai Ieftin...
...De la această şedinţă de lucru
au trecut cîleva luni. Să facem a-
cum. un bilanţ al rezultatelor obţi­
nute în întrecerea socialistă de har­
nicii sideriirgişti de la Hunedoara.
Să poposim deci în. cîleva secţii. Să
stăm de vorbă cu oamenii, să pri­
vim graficele. Iată-ne în secţia U-a
furnale. Furnaliştii din această sec­
ţie au produs peste' plan pînâ în
prezent peste 16.000 tone fontă. In
acest an ei au redus de asemenea
preţul de- cast pe fiecare tonă de
fontă, realîzînd o economie de mal
bine de 5.000.000 lei la preţul de
cost planificai. Principalul este că
ei au produs nu numai fontă mai
multă dar şi de calitate bună. Pro­
centul admis de declasate a fost re­
dus în cursul' acestui an cu peste
45 la sută. Care să fie chezăşia a-
cesior succese? Răspunsul ît primim
de ta furjialiştî. De ta început tre­
buie arătat că sufletul întrecerii ce
se desfăşoară în rîndul Jurnaliştilor
au fost comuniştii. Ei au fost şt
sînt mereu în frunte. Organizaţia
de partid a hotărît ca la posturile
chele să fie trimişi să lucreze mem­
bri şl candidaţi de partid. Dar nu.
mimai atil. Organizaţia de. partid
din secţie a îndrumat permanent
comitelui de secţie al sindicatului
să găsească noi forme de populari­
zare a succeselor, de informare im­
perativă a jurnaliştilor asupra re­
zultatelor obţinute în întrecere. Ana­
liza periodică făcută în adunările
lărgite ale organizaţiei de partid a
situaţiei îndeplinirii angajamentelort
a creai posibilitatea cunoaşterii din
vreme a lipsurilor existente şi lua­
rea măsurilor de lichidare a lor. Mă­
surile au fost eficiente, aceasta o
confirmă însăşi rezultatele..
...In secţia oţelăria Martin nr. 1,
întrecerea se desfăşoară: cu acelaşi
entuziasm. GţetarU luptă pentru a
sporii Indicii de utilizare a agrega­
telor. pentru a da oţel mai bun şi
mai ieftin. Pentru aceasta oamenii
se străduiesc să-şl însuşească cit
mai bine meseria.. Oţelărtel Martin
l se spune pe drept cuvînt „secţia
şcoală". Ş i Intr-adevăr aici nu e-
populaţiei- să nu crească prin venirea
unor locuitori din alte părţi. Acest lu­
cru. se realizează îh mod' practic prin
interzicerea, de a se construi Ia- Mos­
cova noi întreprinderi iaidustriale,. insti­ tar, vor fr. mutate: în oraşele-sateliţi ce
tute de cercetări, instituţii de. învăţă­
mînt superior şi alte instituţii care nu
sînt direct legate de viaţa oraşului.
La începutul anului 1960 populaţia
Moscovei se ridica la 5.000.000 de lo­
cuitori. Trebuie însă să se ţină seama
de sporul natural de populaţie, ca ş'i
de populaţia care se adaugă prin noile
feritoril alipite Ia Moscova.
Va fi oare necesară o nouă extindere
a hotarelor AAosiovei? Nu, acest lucru
nu va fi necesar şi nici posibil, întru-
cît dincolo de hotarele: oraşului se află
centura de parcuri şi păduri, care ocupă
o suprafaţă de 180: ha. şi care consti­
tuie rezervorul de aer curai al Mos-
covei, principala bază pentru organiza­
rea odihnei locuitorilor ei. Aici se ailă
Iacul de. acumulare al canalului „Mos­
cova“, pe aiei curg numeroase rîitri,
aiei se află numeroase sanatorii şi, case
de odihnă, tabere de vară. pioniereşti
In prezent, în această zonă de par­
curi şi păduri se desfăşoară construcţia
unor mari hoteluri-pensituii, care vor
funcţiona iot anul şi undfe oamenii
muncii din capitală1 şi familiile tor îşi
vor pirtea petrece coneediile de odihnă
sau timpul liber. Un mare complex de
hoteluri-pensiiini se şi construieşte pe
malul lacului de acumulare Rliazma.
Mari zone de odihnă se creează şi în
aîfe locuri pitoreşti ale centurii dc par­
curi şj, păduri.
In zona, de parcuri şi păduri sînt in­
terzise construcţiile care nu: sînt! legate
de lucrările de amenajare şi de organi­
zare a odihnei oamenilor muncii. Aşa
dar, nici în viitor hotarele Moscovei
nu vor trece dincolo de zona de parcuri
şi păduri, de autostrada, în centură. In
acest caz Insă cum va putea fi rezol-
DRUMUL SOCIALISMULUI
xistă nici un muncilor, fie el oţe-
lar, lăcătuş, electrician, turnător,
zidar să nu înveţe. Organizaţia de
catului din secţie să organizeze una
din formele cele mai eficace de pre­
gătire profesională a muncitorilor.
„Tema săptămânii". La început de
săptămină se elaborau diferite în­
trebări ce se dau i/iscris muncitori­
lor ta care trebuiau sâ răspundă în
termen de 6—7 zile. In sprijinul'
muncitorilor au venit apoi ingineri
care au organizai consultaţii. Pen­
tru ridicarea nivelului tehnic profe­
sional al inginerilor şi maiştrilor
au fost de asemenea organizate săp-
tămînal sesiuni lehnico-ştilnţlftce
cu prilejul cărora se puneau în dis­
cuţie probleme ale. tehnicii noi Este
desigur înţeles că cu asemenea ca­
dre bine pregătite profesional şl ran-
însemnări despre
întrecerea siclerargişti lor
hunedorent
damentul în producţie este mai
mare.
Munca pentru ridicarea calificării
fiecărui muncilor a fost îmbinată
cu o rodnică activitate pentru valo­
rificarea rezervelor Interne. Au fosl
determinaţi parametri optimi al re­
gimului termic de la cuptorul nr. 2,
s-a mărit capacitatea cuptoarelor
prin ridicarea pragurilor, s-au Intro­
dus masele plasllco-refractare în e-
ţectuarea reparaţiilor de ta metan-
jor şt a unor elemente ale zidăriei
cuptoarelor, s-a îmbunătăţit proce­
sul tehnologic de turnare a. oţelu­
lui calmat şt necalmat’ etc. Multă
atenţie s-a dai extinderii metodei
de elaborare a şarjelor rapide. In
acest an se poate spune că fiecare
echipă de oţelarl a>produs mult mai
multe şarje rapide ded t anul trecut.
Echipa condusă de primul topltor
Petru Forţu este în această privinţă
fruntaşă; Din cele 789 şarje rapide
elaborate în aces’i an 107 sînt tre­
cute în. „contul" echipei tov. Petru
Forţu. Intr-o vreme ce-i drept au
fost în secţie şi unele necazuri.
Unele echipe în goana după can­
titate „uitau" de calitatea oţelului
elaborat. La timp însă, organizaţia
•' i. u r
18 AUGUST 1961
PROGRAMUL 1: 5,40 Muzică uşoa-
ră; 7,30 Sfatul medicului: G'itova prin­
cipii aie regimului de supraaiimentaţie;
8,00 Din presa de astăzi; 10,08 Frag­
mente din. opera „Viitoarea’ de Eugen
Suelion; 11,40 Gîntece populare nomî-
neşlî; 12,30 Muzică instrumentală şi
vocală interpretată de solişti romîni;
14,30' Melodii populare romfneşti;' 16,15
Vorbeşte Moscova !; 17,30 Emisiune
muzicală pentru copii: „@ărţi poştale
muzicale“; 18,30 Din schiţele lui Pop
Simion; 19,05 Tribuna Radio; 20,20
Noapte bună, copii: „Pasăre* icrmeca-
tă" de Titel Gonstantineseii;. 21,15 Jur­
nalul satelor; 22,30- Muzieă din, operete.
PROGRAMUL II: 12,46. „Melodii,
vată problema cazării, populaţiei capi­ raioanelor centrale ale Moscovei, unde
talei?
Unul din. factorii care contribuie, la
rezolvarea, acestei probleme este des­
fiinţarea sau mutarea din oraş a unor
întreprinderi,. în primul rînd: a acelora
situate în cartierele de locuinţe, pe
cheiurile chirilor Moscova şi lauza,
precum şi pe terenurile destinate' plan­
tării, de noi parcuri. Uft mare număr
din aceste întreprinderi, care nu sînt
dăunătoare din punct de vedere sani­
urmează să se creeze dincolo de zona
de- parcuri şi păduri, Ia o distanţă de
50—80 kmj de capitală.
întreprinderile industriale mutate din
Moscova, precum şi unele instituţii de
invâjăiTîîrrt: şi institute de cercetări vor
constitui baze pentru plasarea ia mun­
că a locuitorilor oraşelor-sateliţi. Mu­
tarea treptată in aceste oraşe-saîeliţi a
unei anumite părţi din populaţia Mos­
covei reprezintă, una din, soluţiile pro­
blemei.
Primul oraş,-satelit se şi, află. în cons­ De aceea oraşul trebuie să, corespundă
trucţie îm apropiere de staţia de cale-
feraiă Kriukov.o. Legăturile bune de
transport cu Moscova-, confortul ce se
creează, aici, minunatele, condiţii na­
turale au ireziiti interesul multor mos­
coviţi, caro şi-ati şi exprimat dorinţa
de ai se mufe în oraşuilsatelit.
Descongestionarea Moscovei, în spe­
cial a centrului ei, este însoţită die am­
ple lucrări' de construcţie, urmărindu-se
ca centrul şi periferiile oraşului să se
contopească îtttr-uti complex arhitectu­
ra l unic, eompli'fat' cu tin sistem de
plantei» verzi care să facă fegătura
între masivele forestiere din afara ora­
şului şi, partea centrală, a capitalei.
O mare importanţă asupra dezvoltă­
rii, oraşului va, avea construirea Pala­
tului Sovietelor şi a edificii tor guver­
namentale in raionul de sud-vest, cons­
truirea: Expoziţiei universale din 1967,
precum şi-organizarea de noi marii cen­
tre sportive, culturale şi cemereiaie.
Totodată, aciuatei centru, al oraşului,
menţinîndu-şi' însemnătatea sa, va fi
considerabil descongestionat prin de­
molarea unor construcţii fără însemnă­
tate şi crearea» în locul lor a unor spa­
ţii verzi; Potrivit calculelor, chiar, la
sfîrşiiut actualului septenai, populaţia
pag., ó
18 AUGUST 1961
de partid seslzînd o asemenea lipsă DEVA : Pescuitorii de bureţi;
a cerut conducerii tehnico-adminls- Taina cetăţii; SIMERIA: Poveste
trative să ’analizeze situaţia şi să nordică; HUNEDOARA: Toată lu­
nerea unor însemnate succese l-a , TROŞANI : Circul; ALB/ 1ULIA: ....... i ! p i §
avut, aşa cum ne-a declarat şeful Cenuşăreasa; Războiul vesel; LO- iU A L C A B A H eiE f
acestei secţii, „ambiţia" fiecărui NEA: Şapte mirese pentru şapte I'TUR!
muncitor de a realiza în întrecerea fraţi; BRAD: Cocoşatul; TE1UŞ:
socialistă rezultate cit mai bune. A
fost organizată în acest scop între­ Generaţie salvată ; HAŢEG : Floa­
cerea pe profesii — s-au întrecut în­ rea zăpezii; ORĂŞTîE: Eugenie ; 'S T K A ^ A I
tre el în muncă oţelari, turnători, Gr::.u liii' Confidentul doamnelor; 'RHiPpmilv:, tir fv r fjiu
macaragii, etc. SEBEŞ: Mama india ; ZLATNA:
Setea; ILIA: Palatul de cleştar;
Şi rezultatele: colectivul acestei
secţii a produs în. acest an mal bine
de 8.000 tone oţel peste plan. Re- ’ APOLDUL DE SUS: Alerg după «««teSn*'S*»T'»*«>•:•*X>'AKiiiitos•.••»•••r:s>-i'voti
butul a fosl şi el redus, la mai bine /**vr-t/r-»/-*
de jumătate faţă de procentul ad­ o stea.
mis. •/ 'r*1/—v/—\ f
...In secţia laminorul de 650 mm, c în tre p rin d e re a ' de Indas Irle locală Í
lupta se dă pentru folosirea cit mal
intensivă a laminorului. Scurtarea wYÂSfIA 1
timpului de laminare a fiecărui blum 1
este preocuparea, fiecărui munci­ din Rafe g
lor. Cuptorarii se străduiesc să a- 1
slgi/re o încălzire uniformă a blu­ produce şi desfosse m ărfuri prin uniiăfile 1
murilor, lamlnatorit să scurteze com erciale ife sfa t si coo peratiste :
timpul de trecere a blumurilor prin 1
cajele de lucru, muncitorii de la €1 m © M lă , «Se fo w c a tâ -p le %
fierăstraie să înlăture timpii marţi. 1
In secţie sînt zeci de fruntaşi. La- # iia tiis ila peiatpsa c a m e r e -)
niLnat.oril de atei au ş i produs pînă eo m h ia x a fe ;
acum. peste prevederile ce le reve­ 1
neau din plan mai, bine de 25,000 1
tone laminate. ü d i f e r i t e t i p i a r ! d e d o r m e z e %}
Ü d iv a v ra ri*p a i ;
...Bine lucrează: şi colectivele de
muncitori, tehnicieni şl ingineri de Ü !§ © a n @ te « fo te !ii t e p i ^ s i i e ş
la secţiile laminorul de 800 mm.,
furnale nr. 1—4, fabrica de aglome­ € d u l a p u r i eas t r e i sişi?
rare a minereurilor etc. Peste’ tot ü d ia la p it a 9! h i b l i a t e c i e t e .
bamenti de aici pot spune cu rrdn-
'drle: cuvîntul nostru este cuvînt. •J / toj.vj VmJU./ i J ( J U/ uJluJv
Angajamentul luat în întrecerea, so­ iL/vvs/VVSA/v/v'vr^jW W vaa' f\/w . /v/
cialistă este îndeplinit întocmai. Şl
aceasta este un lucru deosebit de
valoros.
Posibilităţi de a spori producţia
şl mai ales de a îmbunătăţi calita­ ANUNŢ
tea mal există însă. Aşa cum le este
obiceiul, siderurgiştil hunedorenl nu PETH #ŞM !j
iT . A. P . L.se vor mulţumi desigur cii realiză­
rile de pînă acum cl vor căuta să
folosească mal bine agregatele, să anunţă publicul consumator că:
producă mi numai cantităţi sporite
de metal ci şl de calitate mal bună, la L O N E A a d e s c h i s
la ttn preţ de cost redus îniîmpihtnd
în acest ţel marea noastră sărbătoare :p@ Iîngă restaurantul 3 0 „C ărbun ele“ •
— ziua de 23 August — cu realizări
şi mai importante. — O FRUMOASĂ — :
AlGH. CÂLINESCU f
G R Â D I N Â DE VAR
unde se pof se rvi in p e rm a n e n fă
d ife rite p r e p a r a t e cu lin a re , de^
G R Ă TA R şi so rtim e nte de B Ă U T U R II
melodii“ — emisiune de muzică uşoară —'/—>/—>1—kf—*t—>/—'i—>/—'t—i/- ir 'r ,r 'r » r ,»r'r* —*t—>r~«y—<i—> t—1 11—>/¦«
romînească; 13,30 Reportaj; 1439 (Bon-
cert simfonic popular; 15,88 Actualita­ [ PKOSPECÎ I
tea în ţările socialiste; 16,50 Gura de
limba rusa;: ÎS,05 Aspecte dfe la faza re­ t1
publicană a celui de-ai Vl-fea concurs t Şcoala profesională de mecanici agricoli din Alba lulia,)
pe ţară al formaţiilor artistice de ama­
tori; . 19,30 Teatru la microfon — stu­ Ccu o durată de trei1 ani, PRIMEŞTE IN ANUL l pentru anul)
dioul actorului amator prezîntă : „Bani
cu împrumut!1,, scenariu, radiofonic, de Lşcolar 19G1-1962, ABSOLVENŢI AI1 ŞCOLÎLOR ELEMEN-)
Mircea Mureşan; 21;„I5 Muzică de es­
tradă; 22,30, Moment- poetic. Versuri
închinate lui George Epescu.
(.TARE DE 7 ANI, în vîrstă de 15-17 ani împliniţi la 15 septem-)
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
7.00, 1-1,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19;00, [ brie 1961. ]
20.00, 22,00„ 23,52 (programul 1); 12,00,
14.00, 16,00,. 18,00, 21,30; 23,00 (-,pro­ Admiterea în şcoală se face cu, EXAMEN DE ADMITERE,^
gramul! II)-. t SCRIS Şl ORAL LA LIMBA ROMI NA ŞI MATEMATICA.!
L Examenul începe la data de 5 septembrie 1961. )
înscrierile se. fao zilnic. între orele 8-14, pînă la 3 sep-)
în- prezent există cea' mai1 mare densi­
tate, se- v a micşora cui 20—25 la- sută. Ctembrie 1961, la secretariat-ul şcolii din Alba M ia, Platoul!)
In total, în decursul septenalului se vor ft )
muta din raioanele vechi în raioanele C Romanilor nr. 24, pe baza. unei cereri însoţită de următoarele-j
nor. peste t,o: milioane locuitori.
[ acte: ^
Pe an ce trece capătă o însemnătate
din ce îa ce mai, mare Ia Moscova re­ | — Certificat' de» naştere — copte legalizată. ^
glementarea circulaţiei pe străzi. Pen­
tru a rezolva această problemă, în 0- L — Certificat de absolvire a şapte clase elementare — în ^
raş se creează pasaje de transport la
diverse nivele şi tuneluri pentru pie­ Goriginal. j
toni. O deosebită atenţie se acordă sis­
tematizării raioanelor de locuit ş.i ele­ — Certificat medical.
mentelor Ibr principale — „mîcroraioa- — Declaraţie tip de stare materială.
treîor"; în cadrai cărora casele de fo-
cuit, magazinele, şcolile, grădiniţele de L Cei admişi în şcoală, vor primi; GRATUIT MASA, 1MBRA-^
copii şi croşete, locurile de odihnă, tere­ L CAMINTE, CĂRŢI şi RECHIZITE ŞCOLARE PE ÎNTREAGA)
nurile de sport formează un complex C PERIOADA DE ŞCOLARIZAR E.
unic. „Microraionul" nu este traversat
de străzi sau. magistrale. Prin urtnare, C Ua înscriere,, părinţii: elevi lor vor încheia un contraot c&^|
populaţia „microraionului" în special
copiii nu vor avea să se teamă de vi­ ţ un S.M.T. din-regiunea Hune doara. ^
tezele mijloacelor moderne de transport.
rJ
Viaţa Moscovei este foarte variată.
Orice- informaţie rn plus se poate obţine de la secretaria--),
din toate, punctele de vedere cerinţelor
tbcuitoritor lui care sînt de vlrste şi jţ tul şcoliidin Alba, lulia(.telefon 39}. \
profesiuni diferite, care. au diferite, gus­
turi şj înclinaţii personale., 1 Y
Paraleli cu, noile case de locuit, la în t r e p r in d e r e a d e c o n ­
Moscova- se construiesc anul « esta s t r u c ţ ii M O N T A J E M IN IE R E
59- localuri de şcoală, 6 cinematografe,
spitale pentru, 4.000: de paturi, 9 poli­ C u se d iu l în sfr. M m ăsfiriî. nr. 5 D^vâ'
clinici. In noile grădiniţe de copii Şi A M G » A J t A hz
creşe cei mai, mici locuitori: ai; Mos­
covei vor primi, 76.000 tocuri., Se cons­ f S'fâSAiEITISTI IE 6
truiesc de' asemenea noi hoteterii,. ma­ PE PIST IE TEHNICIAN 1 Şl tî sa sondiţîa sâ
gazine universale, săli, de dans» Pe: co­ îndeplineam prevederile UMM, Í05S
linele Lenin se construieşte complexul
Palatului pionierilor, dini Aloscova. Se . S o iic iÉ & n p i s e p s s€52g.© atârn l a
vor deschide antili acesta noii oase de
cultură:, magazine, restaurante, braserii, serySeiBil ® r gât311^a r e a aam-ncli
pieţe.
din întreprindere*
în anii viitori Moscova se vai înfru­
museţai cu noi şr impunătoare edificii
publice — Palatul Sovietelor, Galeria
de stat de tablouri a U.R.S.S. pe cheiul
©rimeeaj un cinematograf, cu 4.000: lo­
curi în piaţa „Octombrie“, aerogara
cenlrafăr, noul aeroport de la Dornode-
dov; noi hoteluri pe strada Gorki etc.
Ea elaborarea proiectelor noilor cons­
trucţii lucrează un grup numeros de
arhitecţi; Ei nn-şi precupeţesc eîurtti-
rik> pentrui a face din .Moscova un oraş
cît mai frumos, unde lolul să fie pus
în slujba cinului,