Page 56 - 1961-08
P. 56
pag. 4 m m m su m n sm m Nr. 2067
ULTIMELE ŞTIRI “ ULTIMELE ŞTIRI (D in (Q. (J).
U L T IM E L E ŞTIR I « U L T IM E L E Ş T IR I
bicercăriSe de a se sta de v ă m i t t u Nu: inimi sortita niolesii iMiiîHb
de pe poliţii de forţă § sortite Si lirtătile EiEfe a oilai la Anala
Dectaraţia Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Ge rmane RANGOON 16 (Agerpres). U Nu a subliniat că guver
Rostind o amplă cuvîntare în nul birman este profund neliniş
BERLIN 16 (Agerpres). Republica Federală Germană. Tot- a acordului de la Berlin din 1951. Camera Deputaţilor a parlamen tit de această stare de lucruri.
Agenţia A.D.N. a transmis ur odată el piprncşte de la premiza Ei n-ar trebui de asemenea tului birman, consacrată proble „Condamnăm politica de repre
mătoarea declaraţie a Cqrisiiluîul că în condiţiile existente, întrueît melor politicii interne şi externe, siuni sîngeroase şi discriminări
; fle Miniştri, al Republicii Derrio- din vina guvernului federal nu să uite că acordul suplimentar primul ministru al Uniunii Bir- rasiale — a declarat primul mi
; ?'rate Germane. exjstă de fapt relaţii normale între cu privire la plăţi şi servicii, pe mane, U Nu, a condamnat cu nistru al Uniunii Birfriâne —
cele două state germane, menţine baza căruia se fac decontările pen hotărîre' atrocităţile săvîrşite de şi vom face tot ce ne sţă în pu
„In tendinţa lor de a agrava rea şi lărgirea legăturilor econo tru transporturile de mărfuri între colonialiştii portughezi în An teri pentru a-i pune capăt cit mal
' încordarea mlernaţidhală şl de mice creează anumite posibilităţi R.F. Germană şi Berlinul occi curînd posibil“.
; a ridica noi obstacole în calea pentru o apropiere treptată şi uni dental, face parte integrantă din gola, . Guvernul portughez — a
' Rezolvării paşnice a problemei ficarea în viitor a celor două sta acordul comercial. Denunţînd a- Referindu-se la problema lao-
te germane. cordul comercial, guvernul R. F. declarai U Nu — întreprinde o tiană, U Nu a declarat că fiir-
germane, cercurile guvernante Germane ar face de asemenea niania va continua să depună e-
ale Republicii Federale Germane Luînd aceasta ca punct de ple caduc şi acordul suplimentar cu campanie militară sîngeroasă de forturi în vederea creării unul
. recurg la fel de fel de provocări care, guvernul R.D. Germane a privire la plăţi. In, cazul renunţă Laos suveran, independent şl
; fle natură să aibă consecinţe rii unilaterale la acordul comer reprimare, a poporului angolez, neutru.
periculoase. depus mereu toate eforturile pen cial, R. F. Germană s-ar priva
tru întărirea şi extinderea continuă de posibilitatea de a transporta violînd drepturile şi libertăţile e-
In ultima vreme în Germania a acestor legături comerciale. Şe' mărfuri prin căile de comunicaţie
I occidentală se fac din nou au poate afirma fără exagerare că, din R.D. Germană. Este incontes lementare ale omului în Angola“.
mai ales, datorită acestei poziţii tabil că printr-o asemenea hotărî-
zite ameninţări cu sistarea co consecvente a guvernului R. D. re guvernul vest-german ar da în LUANDA 16 (Agerpres). comise de colonialiştii portu Iradierea legumelor şi florilor la ferma horticolă Owiski de
merţului cu R. D. Germană. Germane, după semnarea în 1951 mod conştient o lovitură şi Berli toporul angolez continuă cu ghezi în Angola. „Portughezii o- lîngă Poznan.
Drept pretext pentru aceasta, ad- a acordului comercial de la Berlin, nului occidental. tot mai multă dîrzenie lupta îm rh'oară. pe africani fără discer-
!.versarii reunificării Germaniei care a asigurat o bază adecvată potriva dominaţiei coloniale. namînt — nu numai pe răscu IN CLIŞEU : Um coif al uneia din serele ferniei. Plantele sînt
j folosesc de astădată intenţia gu- pentru colaborarea economică re Cercurile guvernante ale Germa Trupele portugheze, înarmate laţi, ci şi populaţia paşnică“ — iradiate spre a se accelera creşte rea lor.
! vernului R. D. Germane de a ciproc avantajoasă, volumul schim niei occidentale ar trebui să ţină pînă în dinţi, încearcă în pre a declarat recent la Londra mi
! încheia tratatul de pace cu ţă-: burilor comerciale între cele două seama că R.D. Germană este un zent să fărâmiţeze şi să izoleze sionarul David Grenfell, care a -------............... — reoag ----- --------------
rile care, ca şi R. D. Germană, state germane a crescut an de an. stat suveran, iar căile ei de co foiţele insurgenţilor pentru a le stat 28 de ani în Angola. P o
municaţie pot fi folosite numai nimici. Patrioţii angolezi ripos trivit relatărilor agenţiei United
şe pronunţă în favoarea regle Campionii „măsurilor aspre“ îm pe bază dc acord, adică în depli tează însă cu îndîrjire şi au por Press Inte’riiîiţional, Grenfell a
mentării paşnice cu Germania în nit în numeroase regiuni la o-
Viitorul apropiat şi în favoarea potriva R.D. Germane ar trebui nă conformitate cu normele unanim fensivă. Detaşamentele de răscu subliniat că dătorită exodului u-
normalizării pe această bază a acceptate ale dreptului internaţio laţi atacă fără întrerupere prin riaşdte refugiaţi, o suprafaţă de
situaţiei din Berlinul occidental. să mediteze asupra urmărilor la nal“. ' surprindere garnizoane şi coloa peste 60.000 mile pătrate a ră
Organizatorii noilor provocări ne militare portugheze, organi mas literalmente depopulată. A-
ou-şi ascund intenţiile. Ei do care ar duce încălcarea unilaterală zează ambuscade. fricanii fugiţi din Angola — a
resc ca prin ruperea legăturilor După cum anunţă agenţia precizat Grenfell — nu se vor
comerciale cu R D. Germană să O puternică lovitură dată France Presse, în ultimele zile
submineze economia ei şi să înapoia dacă în această ţară nu
provoace perturbări în viata nor partizanii au atacat în repetate se vor petrece schimbări radi ria m alegeri
mală a populaţiei republicii. rînduri trupele coloniale portu cale.
» re ce a gheze în regiunile San Salva Congresul M alaw i
Aceste ameninţări îndreptate dor, Sierra de Canda, Huamba Inapoindu-se dintr-o călătorie din Nyassa
împotriva R. D. Germane şi a ULAN BATOR 16 (Agerpres) vernelor puterilor occidentale, care şi Sanza Pombo. întreprinsă prin Angola, parla
populaţiei ei nu pot trece neob TASS transmite : au început aţîţarea unei campanii mentarul laburist englez George LONDRA 16 (Agerpres). partid care s-a prezentat la ale
servate. Totodată nu se poate de calomnii la adresa R.D.G. şi Numeroşi soldaţi portughezi Thomas a . împărtăşit ziariştilor La 15 august, în protectoratul geri sub lozinca retragerii Nya-
!trece cu vederea că aceste ame Comentatorul postului de ra a celorlalte ţări socialiste. Totuşi, au fost omorîţi într-o ambusca pe aeroportul din Londra impre englez Nyassaland au avut loc ssalandului din federaţia Rhode-
ninţări sînt în contradicţie cu dio Ulan-Bator apreciază hotărî- încercările lor de a merge împo dă organizată de insurgenţi pe siile pe care le-a cules în aceas primele alegeri în Consiliul le sia şi Nyassaland, a obţinut 19
interesele vitale ale populaţiei rea guvernului R.D.G. cu privire triva curentului istoriei au fost şoseaua Aldeis-Vicosa-Terreiro. tă călătorie. El a fost martorul gislativ. din cele 33 de locuri în Consi
Germaniei occidentale. la întărirea pazei graniţelor drept condamnate la eşec şi milioanele unor crime monstruoase, a stat Potrivit agenţiei Reuter, la a- liul legislativ.
o puternică lovitură dată propa de germani împreună cu întreaga Totodată, după cum anunţă a- de vorbă cu africani schingiuiţi, ceste alegeri victoria deplină a
Încercările de a se sta de vor gandiştilor „războiului rece“. omenire progresistă vor obţine vic genţia France Presse, forţele a văzut victimele muncii în con revenit partidului african Con Partidul Federal Unit condus
bă cu R. D. Germană de pe po toria deplină în lupta lor dreaptă. patriotice au atacat garnizoana diţiile sclaviei — copii luaţi de gresul Malawi, în fruntea căruia de premierul guvernului rasist al:
ziţii de forţă şi de a se exercita Hotărîrea guvernului R.D.G. portugheză, din localitatea Mu- la părinţi de la vîrsta de 9 ani, se află Hastings Banda. Potri Federaţiei, Roy Welensky, a su
presiuni economice asupra eî întemeiată pe recomandările gu încheierea Tratatului de pace cu puşi să muncească în condiţii vit datelor preliminare, acest ferit o înfrîngere totală întrunind
sînt în mod inevitabil sortite e- vernelor statelor participante la cele două sţaţe germane şi regle condo. inumane şi hrăniţi de două ori numai cinci locuri.
şecului. Legăturile comerciale Tratatul de la Varşovia, declară mentarea problemei Berlinului oc Noi mărturii vin să complete pe săptămîriă.
ale Republicii Democrate Germa comentatorul, este dictată de viaţă cidental pe calea transformării
ne sînt destul de largi pentru însăşi şi este îndreptată spre în acestui oraş într-un oraş liber, de ze şirul nesfîrşit de fărădelegi
ca, în caz de necesitate, ea să-şi cetarea oricăror provocări şi di militarizat, arată comentatorul, ar
poată procura pe piaţa străină versiuni împotriva ţărilor socialis constitui factorul hotărîtor în des 19999=
mărfurile pe care i le livrează te. Aceste măsuri paşnice, concre tinderea actualei încordări inter
astăzi Germania occidentală. te ale guvernului R.D.G.; a con naţionale. Pedelii laotieni sabotează © eao;
După cum se ştie 90 la sută din tinuat el, n-au fost pe placul gu-
volumul schimburilor comerciale încetarea focului
ale R. D. Germane revin nu Re
publicii Federale, ci altor ţărî. pace
¦In această privinţă R. D. Ger
mană se poate bizui ferm pe ACCRA -16 (Agerpres). — roport din Berlinul occidental. XIENG KUANG 16 (Agerpres). batalion al forţelor laoţiene ro BELO HORIZONTE 16 (Ager In comunicatul final se spune
sprijinul lagărului socialist pu TASS transmite : Potrivit datelor 'arm atei de eli Clica laoţiană rebelă Boun bele se află cel puţin cinci saij pres). că toţi participanţii au demonstrat
ternic din punct de vedere eco berare naţională a Algeriei în Oum — Fumi Nosavan continuă şase ofiţeri americani şi tailandezi. dorinţa partidelor din cele trei ţări
nomic. In acest sens s-a şi rea Ziarul „Ghana Times“ a pu „Legiunea străină“ sînt recrutaţi să violeze încetarea focului şi să Toţi instructorii din şcolile mili După cum relatează corespon de a obţine eliberarea politică a
lizat o înţelegere cu Uniunea blicat declaraţia lui Z. Mustafa, anual 4—5.000 de germani din saboteze tratativele de pace. Acest tare ale forţelor rebele sînt ofi dentul din oraşul Belo Horizonte Africii şi avîntul ei economic.
Sovietică şi cu celelalte tari so purtătorul dte cuvînt al armatei Berlinul occidental şi Germania lucru este confirmat şi de nume ţeri americani, tailandezi şi filipi- (Brazilia) al agenţiei Prensa La
cialiste. Planurile de sistare a de eliberare naţională a Alge occidentală. Mercenarii sînt re- roşi militari care părăsesc forţele nezi. Şcoala militară pe care Phom tina, 5000 de muncitori de la mi După cum relatează por,tui de
comerţului cu R. D. Germană, riei, în care se spune că clica eţutati de către autorităţile mi rebele trecînd de partea guver Vcngsavonh a absolvit-o recent, nele aurifere „Morro Velho Com- radio Conakry, în cuvîntul său de
urzite la Bonn, implică în pri militaristă franceză foloseşte litare franceze din Germania oc nului legal condus dc Suvanna este condusă de un colonel al for pany“, aparţinînd monopolului închidere Saifulaye Diallo, şeful
mul rînd mari neplăceri pentru Berlinul occidental ca punct de cidentală şi Berlinul occidental. Fumma. ţelor armate americane. nord-american „Henna Mining“ au delegaţiei guineze, a arătat că a-
Germania occidentală însăşi. As recrutare a mercenarilor pentru „ A tît:Statele Unite cît şi sate declarat grevă. Greviştii cer ma ceastă întîlnire va contribui la in
tăzi fac comerţ cu R. D. Ger „Legiunea străină“ franceză din Potrivit datelor armatei de e- liţii lor continuă să introducă în După încetarea focului, clica re jorarea salariilor. tensificarea luptei pentru eliberarea
mană numeroase firme vest-ger Algeria. liberare naţională a Algeriei Laos personal militar şi o mare belă a recrutat numeroşi tineri în definitivă a întregii Afrîcî.
mane în ale căror întreprinderi cantitate de arme şi muniţii“ — armată şi a format mai multe ba La grevă s-au alăturat munci
sînt angajaţi zeci de mii de mun După cum a arătat Z. Mus pînă în octombrie anul trecut în a declarat fostul locotenent din talioane noi. Recruţii au fost echi torii de la centrala electrică care ?
citori şi funcţionari. Dacă pla trupele rebele Phom Vongsavonh, alimentează minele cu energie e- LA PAZ 16 (Agerpres).
nurile de încetare a comerţului' tafa, majoritatea mercenarilor Algeria au fost trimişi 8.486 care a trecut de partea forţelor gu paţi şi instruiţi sub directa supra lectrică. Autorităţile boliviene au des
cu R. D. Germană vor fi puse vernamentale. coperit o reţea de contrabandişti
în aplicare, aceasta va însemna sînt trimişi în Algeria cu avioa mercenari din Germania occiden Recent, a declarat el, o unita veghere a ofiţerilor americani şl Organizaţia sindicală a munci nord-americani care introduceau
pagube materiale pentru ele. te rebela a fost întărită cu 24 de torilor de la minele „Morro Velho în ţară mărfuri pe căi ilegale.
ne militare franceze de pe un ae tală. tanduri americane conduse toate tailandezi. Company“ a hotărît să ceară gu După cum transmite agenţia
Guvernul Republicii Democrate de soldaţi americani. In fiecare Introducfârea de materiale de vernului Braziliei să transforme Reuter avioane de vînătoare bo
această întreprindere străină într-o liviene au silit un avion ameri
Germane acordă o însemnătate co Guvernele statelor participante război în Laos, a subliniat Phom societate ai capital mixt în care can de transport de tipul „Con-
la Tratatul de la Varşovia au să predomine dapitalul de stat stelation" să aterizeze în regiu
respunzătoare dezvoltării comer propus, după cum se ştie, Came Vongsavonh, s-a intensificat după al Braziliei. nea Santa Cruz întrucît zbura
ţului dintre R. D. Germană şi rei Populare şi guvernului R. D.
Germane, tuturor oamenilor mun încetarea focului. In Vientiane ate iAr deasupra teritoriului ţării fără a
icrele icrisiiin occidental cii din Republica Democrată CONAKRY 16 (Agerpres).
relaie si lie ordine Germană să introducă la grani rizează fiară întrerupere, zi şl La Conakry au luat sfîrşit lu avea autorizaţia necesară. Pe
ţele cu Berlinul occidental mă crările comitetului de cooperare bordul avionului se aflau patru
Statele participante la Tratatul cut apoi să îndeplinească o altă special. Recent, cancelarul Germa suri dte natură să împiedice ac noapte, mari avioane americane de al reprezentanţilor partidelor po
de la Varşovia au publicat recent „sarcină" T să scoată din funcţiune niei Federale, Adenauet; s-a adre tivitatea subversivă împotriva litice din Guineea, Mali şi Ghana. cetăţeni nord-americani care în
comunicatul comun cu privire la o linie de înaltă tenşiune care sat guvernelor N.A.T.O. cu cererea ţărilor lagărului socialist şi prin transport, care aduc arme şi mu-'
situaţia de la graniţa Berlinului alimentează oraşele Rostock şi de a se mări acest fond. care să se asigure în jurul în niţii. soţeau o importantă cantitate de
occidental în care se spune că pu Schwerin. tregului teritoriu al Berlinului
terile occidentale nu au depus e- Pe de altă parte Berlinul occi occidental, inclusiv la graniţa cu Toate aceste acţiuni demonstrea mărfuri ce urmau să fie intro
forturi în vederea normalizării si Au fost reţinuţi, de asemenea, dental a devenit tara făgăduin Berlinul democrat, o pază sigu
tuaţiei din acest oraş dar conti agenţii Heinrich şi Junge care din ţei atît pentru organizaţiile fas ră şi un control eficient. Fireş ză că grupul rebel laoţian Boun duse în ţară prin contrabandă.
nuă să-l folosească în scopuri de ordinul stăpînilor lor din „Comi ciste- cît şi pentru cele m ilitaris te, aceste măsuri nu trebuie să
spionaj şi provocări împotriva tetul de anchetă al juriştilor li te ca, de pildă, „Casca de oţel“, afecteze actualul sistem de cir Oum — Fumi Nosavan, împreună In legătură cu aceasta, la 15
beri“ se ocupau cu strîngerea de „Uniunea soldaţilor germani“, culaţie şi de control al comuni
R. D. Germane şi a celorlalte ţări informaţii despre întreprinderile „Uniunea- Kuffhausen“, „Uniunea caţiilor dintre Berlinul occiden cu susţinătorii săi occidentali, nu august preşedintele Boliviei, Vic
; ale comunităţii socialiste. De sub- populare şi obiectivele de apărare persoanelor strămutate“, „Parti tal şi Germania occidentală.
i liniat că în nici o parte a glo- din R.D. Germană. dul german al Reichului“, „U- dcresc de fel reglementarea paş tor Paz Estenssoro, a decretat
¦bului pămîntesc nu există un loc niunea naţională a studenţilor“, Totodată, guvernele ţărilor
; în care să fie concentrate atîtea Semnificativ este şi următorul organizaţia SS-istă „Hiag“, li participante la Tratatul de la nică a problemei laoţiene şi în provincia Santa Cruz zonă mi
, centre de spionaj şi de activitate cgz. Camionul cu numărul B-AK- derii lor fiind revanşarzi învete- Varşovia consideră necesar să litară şi a anunfat instituirea
1Î9, venind din Berlinul occiden- raţi, supuşi pînă în măduva oa sublinieze că rămînerea- în \ P cearcă să intensifice războiul ci legii marţiale.
subversivă şi unde ele să poată selor ideilor din „Mein Kampf“. goare a acestor măsuri încetea
1activa atît de nestingherit; ca în Comentariul zilei Din această adunătură fac parte ză de îndată ce va fi înfăptuită vil din Laos. ?
fostul locotenent-colonel SS Nar- reglementarea paşnică cu Ger SANTIAGO 16 (Agerpres);
Berlinul occidental. Fie că este tal, a fost oprit la punctul de con dius, generalii-locotenenţi hitle- mania. C o lo n ia liş tii fra n c e z i a g ra v e a z ă
trol de frontieră în raionul Dre- Mişcarea grevistă din Chile se
vorba de „Biroul răsăritean“ al witz. In documentele însoţitoare fi rişti Von Astfeld şi contraami In baza acestei declaraţii Con d in n o i s itu a ţia d in T u n is ia
U.C.D. al lui Adenauer, fie că gura adresa destinatarului — ralul Spiegel, colaborator al a- siliul dte Miniştri al R. D. Ger extinde. Potrivit relatărilor cores
este vorba de o organizaţie sub Darmstâdt — Eberstadt, Bundcs- paratului propagandistic al par mane a adoptat hotărîrea cu NEW YORK 16 (Agerpres). potriva Tunisiei, confirmînd se
versivă a P.S.D.G. cate acţionează strasse nr. 3, întreprinderea de tidului • fascist Jungblut, care privite la instituirea la frontie Trupele franceze, care oclipă o pondentului din Santiago de Chile
sub aceeaşi firmă (?!Biroul de in- construcţii „Strabag Bau A. G.“. participă la atacuri provocatoare rele ţării a unei paze şi a unul parte din teritoriul tunisian, con riozitatea situaţiei care s -l Creat
formaţii-vest“) sau de ;,Comitetul Vameşii au descoperit însă că în împotriva R.D.G. şi a altor ţări control eficient. tinuă provocările militare, agra- ca rezultat al acţiunilor agresive al agenţiei France Presse în cursul
de anchetă al juriştilor liberi“ — cărcătura camionului era destinată socialiste, la persecutarea anti vîrid în felul acesta situaţia din săvîrşite de Franţa în regiunea
toate aceste organizaţii îşi trimit Buriaeswehrului ! fasciştilor şi a luptătorilor pen Aceste măsuri sînt conforme regiunea Bizertei şi din aîte părţi Bizertei. Situaţia ş-a agravat zilei de 14 august numărul munci
tru pace din Berlinul occidental. cu principiile recunoscute dte ale Tunisiei. Asupra acestui fapt în urma refuzului Franţei de a
!(genţii pe teritoriul R.D.G. şi al In spatele lui Weigel şi a altor La întrunirile lor ei cer prin che drept' internaţional potrivit că atrage atenţia M. Slim, repre îndeplini hoţărîrea provizorie a torilor chilieni care se află în gre
spioni şi diversionisţi se află, prin mări revanşarde de a se resta rora fiecare ţară suverană are zentantul Tunisiei la O.N.U. în Consiliului de Securitate cu pri
iltör ţări socialiste. Acte teroriste, tre altele, faimoasa organizaţie de bili frontierele „celui de-al trei dreptul de a-şi apăra cetăţenii tr-o scrisoare adresată preşedin vă a crescut cu încă 50.000 ridi*1
$ distrugerea de întreprinderi; de spionaj a generalului hitlerist Geh- împotriva uneltirilor din afară. telui Consiliului de Securitate şi vire la retragerea tuturor for
iîpduri, de ecluze, provocarea de len, subvenţionată de Bonn, o fi lea Reich“. dată publicităţii de Secretariatul ţelor armate pe poziţiile lor ini cînd totalul greviştilor din întreaJ
gpgndii, crearea unor depozite lială a acestei organizaţii fiind în Oamenii muncii diri R. D. O.N.U.
«crete de armament, recrutarea de Berlinul occidental. Este caracteristic faptul că ac Germană au primit cu vie satis ţiale, precum şi în urma încăl ga ţară la peste 100.000. Agenţia
spioni — iată cu se se ocupă a- tivitatea subversivă pornită din facţie măsurile adoptate şi le In scrisoare se spune că la 13 cării făţişe a hotărîrii cu privire
ceste organizaţii subversive. Pot fi Pentru desfăşurarea activităţii Berlinul occidental s-a intensifi sprijină cu. toată încrederea, şti august un detaşament francez a la încetarea focului. Dacă ase anunţă că 30.000 de muncitori şl
1,date numeroase exemple de acest diversioniste împotriva Republicii cat mult în ultima vreme şi a- ind că acestea slujesc intereselor atacat un sat tunisian situat la menea provocări vor continua,
i fel. Astfel; organele securităţii de Democrate Germane şi a altor ţări ceasta tocmai în momentul cînd întregului popor german, ale pă 20 km. vest de Bizert'a. Trei tu- funcţionari ai căilor ferate chilie
stat ale Republicii Democrate socialiste a fost creat chiar un fond Uniunea Sovietică, R.D.G. şi ce cii şi securităţii în lume nisieni au fost ucişi. La 12 au se spune în scrisoarea reprezen
Germane au reţinut pe un oare lelalte ţări socialiste au făcut gust', artileria franceză de pe te tantului Tunisiei, guvernul Tu ne au încetat lucrul în sprijinul
care Weigel înainte ca el să poa propuneri pentru o reglementare P. ALEXEEV ritoriul Algeriei a bombardat te
la arunca în aer un vas în portul paşnică neîntîrziată a problemei Comentator al agenţiei Novosti ritoriul tunisian, pricinuind dis nisiei se va considera, poate, ne cererilor lor de mărire a salariilor.
Warnemünde. Dacă Weigel ar fi germane. trugeri şi victime. In aceeaşi zî, voit să ia măsuri de apărare în
reuşit să facă aceasta el ar fi tre- în regiunea frontierei dintre Tu conformitate cu articolul 51 din Ca urmare, circulaţia feroviară
nisia şi Algeria o coloană de Carta O.N.U. M. Slim atrage a-
trupe franceze, sprijinită dte pa tenţia membrilor Consiliului de în întreaga ţară este paralizată.
tru bombardiere „B-26“, au în-
• cercat să pătrundă pe teritoriul Securitate asupra pericolului se De asemenea continuă greva ce-
rios şi mereu crescînd pe care îl
Tunisiei. implică acţiunile agresive săvîr lor 18.000 de mineri de la minele
In scrisoare se arată că aces şite în permanenţă de trupele
de cupru precum şi alte numeroa
te ac[iuni: se înglobează în se franceze în Tunisia.
ria provocărilor militare perma După dum s-a anunţat, la 21 se greve în diferite sectoare ale
nente ale trupelor franceze îm
august se deschide sesiunea spe economiei la care iau parte peste
cială a Adunării Generate a
O.N.U., care va examina proble 50.000 de muncitori şi funcţionari.
ma agresiunii franceze împotri-1
Agenţia subliniază că autorită
va Tunisiei.
ţile chiliene sînt îngrijorate deoa-1
rece se aşteaptă ca mişcarea gre'1
vistă să cuprindă acum minele da
cărbuni şi serviciile publice.
Redacţia si administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189: ¦’5 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.Ţ.TJL nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. ~ Tiparul !,6 August- Petroşani
