Page 57 - 1961-08
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA I II^ IR iA lIO IW IL ! H m r iE ft
Ritmul freierişului trebuie intensificat
In raionul Haţeg, recoltatul 3.129 kg., ziua următoare 1.346
celor 10.MO ha. cultivate cu
păioase s-a terminat cu cîtva R A ID U L N O STRU kg., în cealaltă 2.110 kg., în llj
timp în urmă. In multe unităţi august nu s-a treierat delod
agricole, transportul recoltei la
J1 A n u l X I I I . N r. 2 0 8 8 V in e r i 18 a u g u s t 1961 4 n a g iir 20 b a n i arie e pe sîîrşite, dar decalajul au terminat treierişul păioase- fiind batoza defectă, iar a două
între aceste lucrări şi treieriş e lor de pe circa 68 ha. din cele zi a rezultat 2.828 kg. (norma
i n y —....' . ..................... - . - ....... . = --------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- totuşi mare. Pînă la data de 16 83 cîte au fost însămînţate. Gu zilnică fiind de 10 tone).
august a.c., fusese treierată re
colta de pe numai 50 la sută ajutorul tractorului — care ac Sitele pentru cernutul boabe
din suprafaţa recoltată. Geea ce ţionează ziua batoza — au fost lor, şaibele nefixate cum tre
s-a treierat pînă la acea dată arate noaptea 30 de ha. din cele buie, defecţiunile tobei şi celo
nu este însă pe măsura posibi 40 planificate. de la diferite axe, sînt doar cî
lităţilor. teva din neajunsurile care au
Fină la 15 august a.c., au mai făcut ca duminica trecută pe
In raidul de faţă redăm cîteva această arie să fie adusă o altă
aspecte despre felul cum se terminat treierişul colectiviştii batoză.
desfăşoară treierişul în raionul din Demsuş şi ţăranii muncitori
Haţeg şi care sînt cauzele ră- din Sîntămăria Orlea. Delegatu-i plecat.,, ia tîrg
mîneri i în urmă.
T r e i săptămîni în Joc Luni dimineaţa pe aria nr. 1
C înd munca e bine din satul Cîrneşti şi-a făcut
de 8 zile
P 4? Pe aria gospodăriei agricole apariţia o batoză. In prima zi
colective din satul Reia, treie nu s-a făcut mare lucru. Nor
Aoroape planuri o rg an iza fă rişul a început în ziua de 25 iu mal era ca a doua zi treierişul
lie şi s-a terminat abia în 14 să înceapă din plin, dacă nu. la
Prin luna iunie, şe stf Onaca, membru, de Oamenii din partida Colectiviştii din Toteşti şi august. Rezultă deci, că pentru această arie unde era puţin grîu
ful secţiei a IIl-a de partid, au cerut şi pă Haţeg s-au dovedit şi de data a se treiera recolta de pe 72 transportat, atunci la aria nr^
la Atelierele R. M. R. rerea strungarului La- sa au fost de acord. aceasta buni gospodari. La To ha. a fost nevoie de 21 zile. 2, unde erau deja 6—7 stoguri.-
zăr Seraflcean, comu Cu alte cuvinte, ei teşti, de pildă, încă din 12 au
Slmeria a fost chemat nist şl el, un muncitor s-au angajat să reali gust a fost terminat treierişul Ritmul freierişului a fost ne- Marţi dimineaţa însă, batoza
la inginerul şef. zeze aproape două pla griului şi al secarei de pe cele
135 ha., iar pe 35 ha. au fost saţisîăcăţor, treierîndu-se canti n-a mai pornit deloc şi omul
executate arături de vară. Deşi
la G.A.C. din Haţeg munca la tăţi mici în raport cu puterea care trebuia să treiere s-a în
arie a început mai tîrziu decît
_— In faţa voastră cu multă experienţă. nuri. la Toteşti, treierişul a decurs în- batozei care avea o normă zil tors cu sacii goi. De ce ? De
tr-un ritm intens datorită bunei
stă acum o sarcină de — Ne putem înca ...In 14 august am organizări a transportului recol nică de 1-2 tone. Aceasta, pentru legat de batoză la Cîrneşti este
tei la arie care s-a făcut atît
inare. răspundere — i-a dra în termen — a vizitat din nou secţia cu atelajele, cît şi cu camionul că organizaţia de bază nu a tov. Traian Sălăi şi ca un fă
spus inginerul şef. îm spus hotărît Onaca! 111-a a Atelierelor gospodăriei. In afară de aceas
preună cu alte 3 între R.M.R. Slmeria. Eram ta, organizaţia de partid şi con îndrumat consiliul de conduce cut, în dimineaţa cu pricina cl
prinderi din ţară, tre — Ba cred că pu curios să ştiu cum se ducerea gospodăriei au luat mă re al G.A.C. să se preocupe de a constatat că nu are cîntai şi
buie să lucrăm unele tem termina şi cu vreo realizează angajamen suri pentru iluminatul ariei şi nici borderou pentru a înregis
Instalaţii, destul de două săptămîni mai tul. organizardă transportului la tra cantităţile rezultate (!! ? ) ;
devreme — a sugerat continuarea freierişului noaptea. arie, motiv pentru care în unele Faptul că a tăcut această con
complicate. Nouă ne-ati Seraficean. — Stăm bine — Datorită acestui fapt, colecti zile batoza stătea fără să tre statare tocmai în dimineaţa zi
fost repartizate, pentru spunea plin de. mîn- viştii de aici au terminat treie lei cînd la Haţeg era tîrg de
rişul la aceeaşi dată. Paralel iere. In felul acesta s-a întîr- ţară ar ti — după dînsul — o
strunjire, 80 de flanşe ...Părerile au fost drle Onaca. Am şl cu munca la arie, s-au executat ziat şi începerea freierişului la simplă „coincidenţă“.
G.A.C. Ostrov, unde urma să se
pentru schimbătoare de luate drept angaja¦ strunjit 14 flanşe l şi arăturile de vară pe cele 58 deplaseze batoza. Aşa se face că în timp ce ba
ha. planificate.
căldură... Avem termen merit şl lucrul a în Una pe z i ! Aşa că nu Datorită slabei organizări a toză era, stoguri erau, zi bună
Şi colectiviştii din Fărcădin,
80 noiembrie... Ce pă ceput. Pînă la sfîrşitul ne facem nici de astă transportului recoltei la arie şi de lucru de asemenea, tov. Să-
dau bătălia pentru terminarea
rere ai ? lunii iunie — 4 bucăţi. dată de ruşine... a unor defecţiuni ivite la bato lai a apucat-o către Haţeg cu
lucrărilor din campania de vară.
Şefu'- secţiei n-a răs Puţin, dar pentru în Nici nu mal încape ză, pe parcursul lucrului pen toate că la Sfatul popular din
Pînă la data de 14 august, ei tru cele 96.035 kg. boabe rezul- . Toteşti i-au indicat să nu pără
puns nim ic; nici că se ceput a fost apreciat îndoială că cele 80 de
poate, nici că nu se că-i bine. In Iulie — flanşe — respectiv în tate, a trebuit să se treiere trei sească batoza. Interesant e că
poate. A luat numai 24 de flanşe. Foarte treaga comandă — vor săptămîni în loc de opt zile cum la secţia valorificări a raionului
schiţele şi s-a dus în multe, dacă avem în fi executate la timp. era normal. (de unde trebuia să ridice bor-
secţie. Acolo a cerut vedere faptul că pla Dacă se va lucra în Montarea pieselor la maşina de cusut este o operaţiune dificilă, O zi tre ie ră , două s?ă derourile) nu a fost găsit, nici
care cere multă atenţie Cu toate acestea, tînărul Virgil Bobic de la nu trecuse pe acolo. Borderou-
ajutorul biroului orga nul lunar este de 16 acelaşi ritm şi de a- U.M. Cugir, pe care-1 vedeţi în fotografie, reuşeşte ca lună de lună să Pe aria colectiviştilor din Pă- rile într-adevăr au fost ridicate
depăşească norma cu 20-25 la sută şi să dea lucrări de bună calitate. clişa, treierişul a început în dar nu de acesta, ci de dn alt
nizaţiei de partid. îm flanşe. cum înainte, există po ziua de 4 august a.c. Aşa se tovarăş de la statul popular co
spune, pentru că în realitate în munal.
preună cu secretarul au — Putem şi mai sibilitatea ca la sfîrşi- dimineaţa aceea, colectiviştii au
rămas doar cu intenţia de a Două a rii, a ce e a ş¦i s itu a ţ• ie
făcut o sumedenie de mult — a apreciat tul lunii septembrie
calcule, de scheme de Onaca la începutul lui să se strunjească ul
organizare a procesu august. Doar vine 23 timele flanşe. Aşa dar Fruntaşii calităţii B rig ă z i d e fe m e i in
în tre c e re
lui de producţie. Căci August... Eu zic să ne nu cu două săptămîni, Minerii din sectorul — 120 Mu-
sariu, condus de comunistul
mal aveau şi alte sar anagajăm la 30 de ci cu două luni mai Moise Botici, şi-au cîştigat în treiera, din motiv că în primele La ariile gospodăriilor agri
ultimele 2 luni un frumos re ore batoza s-a şi defectat şi 4 cole colective din Berthelot şi
cini. L-au chemat şi bucăţi pentru această devreme... nume : acela de fruntaşi ai ca zile la rînd nu a mai putut tre Tuştea se treieră anevoios. Iri
lităţii, pe întreaga Exploatare iera. După cîteva „vizite“ şi organizarea muncii mai sînt
pe şeful de partidă Io- lună. A. NICULESCU Barza. In primele 15 zile din
luna august, zile în care între
cerea dintre echipe a. cunoscut Muncitoarele din brigada condu Depăşirile din luna iulie ale bri
un avînt deosebit, s-au obţinut să de comunista' Elisabeta Popa,
rezultate şi mai buune. Minerii s-au strîns la sfat. Au discutat ceva găzii ¦conduse de Elisabeta Popa intervenţii făcute de mecanicii însă deficienţe. La Berthelot, de
Sabin Baltă şi Ioan Jurca, îm mai mult ca de obicei. Toate erau sosiţi cu atelierul mobil, a în pildă, norma batozei e de 15;
Rod al unei munci entuziaste preună cu ortacii lor au dat în .cu chef de...vorbă, şi vesele. erau deosebite. Insă nici brigada
aceste zile minereu mai mult cu ceput să lucreze... jumătăţi de (Continuare 1d pag. 2-a)
33 şi respectiv 39 la sută faţă — Bună treabă făcurăm — zise Aureliei Pascu nu s-a prezentat mai zile. In 8 august s-au treierat.
de plan şi cu un conţinut mai mal mult glumind Lucreţia Her-
Colectivul de muncitori, tehnicieni prevederilor de plan în proporţie de bun cu 14-15 la sută decît s-a men. rău. In aceeaşi perioadă brigada
şl Ingineri de Ia fabrica de cheres 17 la sută. Preocupaţi de a folosi prevăzut.
tea „11 Iunie“ din Orăştie se stră cît mal bine masa lemnoasă, colec — Să îndeplineşti planul pe ei a îndeplinit planul- de-produc-
duieşte să obţină noi şl Importante tivul acestei întreprinderi a produs Pianul de minereu pe sector luna iulie în 17 zile nu este puţin,
succese în întîmpinarea zilei'de 23 unele sortimente prin valorificarea la zi a fost depăşit, iar calita interveni Ana Mircea. ţie în proporţie de 124 lă sută.
August. In perioada 1—15 august, deşeurilor: 3.870 bucăţi ulucă de tea producţiei s-a îmbunătăţit
fag pentru gard, 16 metri eubi ca cu 3 la sută faţă de indicele Ana Bogdan şi Ma-ria Florea, Membrele brigăzii, printre care Ana
desfăşurînd larg întrecerea pentru lupuri de pavat etc. planificat. cele mai harnice din brigadă, în
sporirea producţiei, colectivul sec luna iulie au făcut 6 treabă bună. Udrea, Maria Bran, Doina Sugar
Rezultate deosebite în întrecere Planul producţiei globale l-au în
ţiei traverse şi-a îndeplinit prevede au obţinut muncitorii Ştefan Pro- deplinit în proporţie de 127 la sută şi altele, au muncit din răsputeri
senic, Florea Acumuloaie, Ioan B or şi au realizat şi economii la ma
rile planului de producţie în pro za, Simion Cornea, cît şi maiştri terii auxiliare în valoare de 4.610 lei. pentru a se prezenta cît mai bine
Francisc Crupa şi Francisc Zagonl.
porţie de 126 la sută. Brigada comunistei Elisabeta în întrecere.
De asemenea, muncitorii din sec Popa, de la sectorul innobilate al
fabricii „Vidra“ din Orăştie, este La începutul lunii august cele ' t—>/—' r*' i—»/¦
ţia de fabricat lăzi, în aceeaşi pe în întrecere cu altă brigadă de fe
rioadă, au realizat o depăşire a mei din acelaşi sector care lucrea două brigăzi s-au avîntat într-o Perafria © fefani n @ d o reni
ză aproape la fel de bine. Este
vorba de brigada condusă de co luptă şi mai aprigă. Fetele conduse
munistă Aurelia Pascu. întrebarea
se pune: Cine va cîştiga întrecerea de Elisabeta Popa aplicînd noua Colectivul de muncă fier vechi peste plan. dentiat în mod deosebit ^11;
în cinstea zilei de 23 August. ? In al Centrului 1, G. M. in munca de extra- echipele conduse de ")
întîmpinarea acestei măreţe sărbă metodă de impregnarea pieilor au
tori, cele două brigăzi de femei
au hotărît să se întreacă pentru a obţinut încă din primele zile ale if unedoara a predai o- gere a scoarţelor de Gheorghj Forţu, Vaier 4 j
da produse mai multe şi de mai
bună calitate. lunii august rezultate deosebite. ţelăriilor din llunedoa- oţel din hala de zgură, Tîrziu, Dumitru Hornin- ij|
Lucrînd după noua metodă, fetele t ra în prima decadă a a- precum şi la colectarea ceanu şi Ion Ghilea. -i
au realizat lucrări de cea mai bună l
t
calitate şi au îndeplinit planul în cestei luni 393 tone de fierului vechi s-au evi- TITUS NICOARA 4
proporţie de 123 la sută. Brigada t. 4
comunistei Aurelia Pascu, care lu t Cu anul depăşit 1
1
crează la călcat a îndeplinit planul t
Muncitorii de Ia In- bune le-au obţinut sec- nmlus Jeledinţeanu, Pe-^4'
în aceeaşi perioadă în proporţie de t. treprinderea de gospo- ţiile transport în comun,
tre Bîrdău precum şi )
116 la sută. Deocamdată în frunte t dărie orăşenească Qrăş- care şi-a depăşit planul
t tic depun eforturi sus- producţiei în medie cu echipele de zugravi con- 4
se află brigada Elisabetei Popa.
Dar, pînă la urmă nu se ştie cine ţinute în realizarea şi 3-1,,5 la sută, repartiţii duse de Iosif Stroia şi ^
va cîştiga. Un lucru este c e rt: y depăşirea sarcinilor de şi întreţineri de zone Nicolae Şuncă. -j
amîndouă brigăzile obţin .rezultate jf plan. Astfel, planul pro- verzi şi prestări de ser In prima decadă a a- 4
bune. ducţiei globale pe Urna vicii. ceslei luni planul glo- 4
bal a fost de asemenea
V. ALBU f iulie a fost realizat în O contribuţie de sea depăşit cu 3 la sută.
¦' proporţie de 112,1 la şu mă la realizarea aces-
ti tă. tor succese şi-au adus-o
Construcţia casei raionale de cultură (. Rezultate din cele mai şoferii Vasile Ghişe, Ro- TEODOR LĂZARESCU 4|
din Sebeş se apropie de sfîrşit
li
Consfătuiri cu alegătorii' >I1
La casa raională de cultură din faţa casei, de cultură se amenajează Pentru ca ziua de 23 unde sînt deputaţi Ana va da tot concursul ]
Sebeş lucrările de construcţie sînt un frumos parc. Casa raională de
aproape pe 'terminate. Zilele aces cultură din Sebeş îşi va primi pri August să găsească Crişan şi Gristea Ana, pentru procurarea şi 4
mii oaspeţi în ziua¦de 23 August
tea constructorii au început lucră cînd se va sărbători şi inaugu străzile-şi casele cît mai mai mulţi cetăţeni au transportarea pietrei. In 4,
rile de montare a scenei şl a scau
rarea. frumos amenajate, zile propus să ee '•xecute prezent munca se des- j
nelor. Cu contribuţia largă a ma
selor de cetăţeni din acest oraş în Acesta va fi desigur un mare suc le acestea, în toate cir prin muncă patriotică
ces al constructorilor casei raionale
Se pregăteşte încă o armătură pe şantierul rir. 3 Construcţii Gălan al l.C.S. Hunedoara. Jttngada con de cultură din Sebeş cît şi a oame cumscripţiile electorale pe strada lor pavarea făşoară intens. Zilnio 4
dusă de fierarul betonist Ioan Oprea, care depăşeşte lunar planul în me die cu 20 la sută, lucrează de zor. nilor muncii din acest oraş dedicat
celei de a 17-a aniversări a elibe f de pe raza comunei Te- trotuarelor cu piatră de pot fi întîlniţi peste 40 4
rării patriei noastre de sub jugul [ iuş au loc consfătuiri cu rîu. Propunerea a fost
1 alegătorii. adusă la cunoştinţa co de cetăţeni din atnbefe 4
fascist. L in circumscripţiile e- mitetului executiv care,
analizînd posibilităţile circumscripţii lucrînd j
R A SPL A TA de zor. i
^ leotorale nr. 19 şl 20, locale s-a angajat 'c ă SEVER OVIDIU T
- t '—
S-a întîmplal de mult, în tim colo de hotarele patriei, dar lăsa nătatsa frontalului în care mun la Ţebea despre comunistul Teodor ¦?155X1-
pul regimului burghezo-moşieresc.
Intr-o seară, Teodor a venit acasă seră în urma lor numai ruină. Par ceşte brigada lui Teodor Gherman, Gherman! Un maistru ne explica
mai itîrziu ca de obicei. A dat „bună tidul Comunist îi chema pe oame au venit viituri de apă, care au cum reuşeşte brigada lui Gherman
seara" şi s-a aşezat la masă grav, nii muncii să-şi clădească o viaţă adus mult noroi cu ele. Acest lu să realizeze economii de lemn de
nouă, lipsită de grija zilei de mîi mină cu toate că presiunea roci
tăcut — aşa cum îşi văzuse de ne, o viaţă omenească. S-a simţit cru a îngreunat transportul căr
multe ori tatăl. Un timp n-a scos bunelui. Au fost cazuri cînd 25 la
nici o vorbă. Apoi, Intr-un tîrziu,
a deschis discuţia: şi el chemat şi s-a alăturat celor sulă din capacitatea benzilor tran lor este foarte mare.
— De mîine mă duc să lucrez mulţi. „E nevoie de mult cărbune sportoare nu putea fi folosită pen — Minerii din această brigadă
la mină... Aşa poale ne va fl mal tru cărbune... Intr-un cuvînt, era recuperează lemnul de siivă în pro
uşor... Aduc şi eu un ban în casă... pentru ca să trăim mai bine — îşi periclitată realizarea planului' de porţie de 80 la sută — ne spunea
spunea el. Vom scoate „la zi" mai producţie pe întreaga întreprindere. maistrul.
— Dar n-o să te primească. mult cărbune. Doar avem de unde Minerii din brigada lui Gherman
Eşti prea crud ! şi ştim pentru clrie-l scoatem I"
— Ba o să mă primească l... Şi s-a ţinut de cuvînt. au depăşit însă aceste greutăţi. Inginerul şef al întreprinderii
...Şi l-au primit. Nu în mină, fl
Aşa a ajuns ' Teodor Gherman Şeful brigăzii a stat cîte două sublinia grija brigăzii lui Teodor
indcă într-adevăr era prea mic unul dintre cei mai cunoscuţi mi ¦şuturi în mină. Şi exemplul său Gherman faţă de utilaje, faţă de
I-au găsii de lucru la fuhicular, neri din Ţebea, fruntaş între frun calitatea cărbunelui.
acolo unde era muncă destulă,-dar taşi. i-a însufleţit pe toţi. Drept urma
foarte prost plătită. re, brigada c depăşit planul lunar — La Gherman în brigadă se
-k cu 13 la sută, ceea ce a făcut ca
Anii au trecut şi copilul sărman
care muncea din zori şi pînă-n ...Pe la începutul lunii iulie, -ş i , întreprinderea să depăşească transportă înainte, tot sterilul şi
noapte la ţunlcular pentru un cîş
tlg de nimic, a devenit bărbat minerii din Ţebea au avut de în planul la extracţia de cărbune. numai după aceea se transportă
Intre timp a învăţat şi mineritul.
Nu Aia .el cît tatăl său, dar era fruntat multe greutăţi. Presiunea — Nici nu se putea altfel — ne cărbunele... Aşa se face că în va-
miner şi ¦asta însemna mult ¦în
acel ani. grei de pe vremea stăpî rocilor — se cunoaşte faptul că ' spunea tovarăşul Teodor Sava, se gonetele venite din acest abataj
n[rii capitaliste...
mina Ţebea se numără printre mi cretarul organizaţiei de partid. nu se găseşte steril vizibil...
dr
- ...Fasciştii fuseseră izgoniţi din nele unde presiunea atinge ¦valori Doar se apropia Ziua minerului... .!.Pentru munca sa, de Ziua mi- l
tnari — a deformat multe lucrări: ' Şi-apoi, brigada lui Gherman n-a néndui, Teodor Gherman a fost v
Minerii' care lucrau la galerii erau rămâi> în nici o lună cu -planulr. decorat cu „Ordinul Muncii" cla- ^
nevoiţi; din' această cauză, să ar 'neîndeplinit...- • ........... . sa Iii-a": -
meze de cîte 2-3 ori în acelaşi loc. I ? N. ANDRONACHE
Tot atunci; în lucrările din ¦¦Veci-' Dar cile'tuciuri bune nu'se spun
.VEDERE DIN URICANI, NOUL ORAŞ AL MINERILOR.