Page 58 - 1961-08

pas 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

m « a jo m jiL h a ţ e g IN EDITURA TEHNICA Clubul poate da un ajutor

Ritmul Ireierişuius a apărut:

M ateriale de construcţie eficace minerilor

trebuie intensilieaf din deşeuri industriale Muncitorii exploatării miniere tehnicienii ar putea demonstra pe
de EMANOIL I. POPESCU Lupeni se străduiesc să dea patriei bază de calcul ce înseamnă un pro­

((Urmare din oag. l-a) De ce toate acestea ? Şi la o 190 pagini — 5 lei. cît mai mult cărbune cocsificabil, cent de sterii în tona de cărbune şi
arie şi la cealaltă, dimineaţa Lucrarea conţine o primă de calitatea cea mai bună. Aşa se ce economii se realizează prin re­
tone dar pentru a se realiza munca începe tîrziu, iar seafa parte pregătitoare, în care se explică şi răsunetul larg pe care l-a ducerea acestui procent. Dîndu-se
'12.000 kg. boabe, a fost nevoie se termină devreme GÎnd de fapt descriu deşeurile industriale şi avut aici iniţiativa minerilor din exemple de brigăzi cu rezultate
să se treiere două zile la rînd. Mecanicii de lo­ modul lor de prelucrare pentru Teliuc „Nici un vagonet de mine­ foarte b: .ie, care îritr-o nerioadă
’Acelaşi lucru se întîmplă şi ia s-ar mai putea lucra. G altfi comotive de la De­ a deveni utile. reu rebutat". Minerii din Lupeni au de timp nu au rebutat nici un va­
Tuştea, unde recolta de pe 106 poul C.F.R. Slme- îmbrăţişat această iniţiativă sub gonet de cărbune, s-ar putea de­
ha. a fost transportată la arie, deficienţă este şi neorg'anizarea In partea a doua se descriu lozinca „Nici un vagonel de căr­ monstra ce se poate realiza din va­
dar în loc de un vagon pe zi lucrului pe echipe. Aceasta face ria desfăşoară o materialele de construcţie care bune rebutat“ şi se străduiesc ca loarea economiilor obţinute de el
eît e norma, aici nu s-a reali­ ca în fiecare zi, la !jrînz, am­ rodnică întrecere se produc din deşeuri industria­ „marca“ minei lor să fie la înălţi­ prin îmbunătăţirea calităţii cărbu­
zat niciodată mai mult de 6.100 pentru realizarea mea cerinţelor. nelui.
kg. Uneori ş-a treierat chiar şi bele batoze să stea cite 2—2% le, punîndu-se accentul în spe­
mai puţin (în zilele de 3, 8 şi unor cit mal mari Intr-o convorbire avută cu tov. In această privinţă şi progra-
ri0 august abia 10.427 kg., ceea ore, pentru ca oamenii să mear­ economii. cial pe acele materiale ce se pot
ce echivalează cu sarcina pe o gă la masă. produce pe plan local cu inves­ Victor Braşoveanu, preşedintele co mele brigăzii artistice de agitaţie
singură zi). Printre fruntaşi mitetului sindica­
Timpul e însă preţios şi mun­ se numără şi me­ tiţii reduse. ar putea să ne
ca la arie va trebui organizată canicul Mircea Si- Lucrarea se adresează ingi­ tului exploatării
în aşa fel ea fiecare minut să mode. In cursul miniere Lupeni, Convorbire cu tovarăşul ajute, popularizînd
lunii trecute aces­ nerilor şi tehnicienilor de pe
poată fi valorificat cum se ou- ta a economisit şantiere şi din industria locală ; privind felul în VICTOR BRAŞOVEANU, pre- minerii care acor-
vine. mai bine de 12 to­
ne combustibil con­ poate fi folosită cu succes de ,eaie activitatea şedinţele com itetului sindicatului toata atenţia
ventional. cultural - educaţi- d,e la m i.na ,Lupeni. calităţii cărbunelui.,
vă desfăşurată de
criticîndu-i în
clubul muncitoresc

( Din raidul întreprins prin satele raionului Haţeg, re z u ltă ) personalul fabricilor în care mai al sindicatelor din localitate ar pu­ cuplete satirice pe cei delăsători.
Ccă situaţia treierişului putea fi m ult mai avansată. P rin tre c a u -) există deşeuri, în vederea creă­ tea sprijini cu şi mai multă efici­ Rezultatele bune în producţie de­
[zele care au contribuit la răm înerea în urm ă sînt şi desele de-J rii unor secţii anexe de produc­ enţă realizarea sarcinilor de produc­
j-îectări ale batozelor şi tractoarelor, ce aparţin de S.M.T. O răş- ţie, acesta ne-a declarat: „Intr-o pind desigur şi de gradul de con­
mare măsură activitatea cultu- ştiinţă socialistă faţă de muncă a
[tie. Din cauza acestora, pe ariile gospodăriilor colective din j ţie pentru valorificarea deşeuri­ ral-educativă desfăşurată de acea­ minerilor, de pregătirea tor profe­
stă instituţie de cultură constituie sională etc.
iR eia, Păclişa. Tuştea, şi în alte părţi, batozele au sta t timp în- -j lor, ce rezultă din fabricaţia pro­ un sprijin dat producţiei minei noa­
stre. La colţul roşu al minei se ţin Pentru întărirea disciplinei în
[delungat fără să treiere. duselor de bază. regulat cu ajutorul conducerii clu­ muncă, în afară de conferinţele edu­
_ Un alt neajuns care a dus Ia întîrzierea treierişului este ş i ) bului, expuneri interesante menite cative ce se ţin la club, sînt nece­
să mobilizeze minerii Ia luptă pen­ sare şi alte manifestări Este ade­
tnefolosirea din plin a capacităţii de lucru a batozelor. M u n c a' tru o producţie sporită de cărbune, vărat că la joile de tineret sînt or-,
corespunzătoare din punct de vedere ganizate întîiniri cu muncitori vîrst-
tn u este destul de bine org an izată, deoarece începe tîrziu Ia ;i al calităţii. La „Tribuna fruntaşu­ .r.ici, care vorbesc tinerilor despre
lui“ sînt popularizaţi cei mai buni condiţiile de muncă şi viaţă ale mi­
[arie, nu peste tot şe lucrează în două schimburi. Aceasta face j mineri şi metodele lor de muncă, tot nerilor din trecut şi de astăzi. în-
aîcî se fac prezentări de cărţi teh­ tîiniri cu activişti de partid şi cu
[ c a zilnic, la prinz, să se piardă 2—3 ore bune de lucru, p rin ) S E ÎN T R E C f r u n t a ş ii nice, se ţin cursuri de ridicarea ca­ fruntaşi în producţie. Pe lîngă aces­
lificării şi diferite schimburi de ex: tea însă, este necesar să se între­
^ plecarea oamenilor la masă. 1 perenţă. prindă şi alte acţiuni tot mai plă­
cute, mai atractive. In această di­
Faţă de cele constatate e necesar să se ia de urgenţă i In acest an, la sectorul turnăto ;iucpe care a avut loc ia începutul inte de începerea lucrului, acoperirea Cu toate acestea, noi aşteptăm recţie literatura noastră nonă şi cea
rii al Combinatului siderurgic Hu­ anului, comunistul ioan Nagy a pieselor imediat după turnare, pen­ din partea clubului muncitoresc al sovietică, presa de partid şi publi­
l m ăsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi urgentarea ritmului j nedoara întrecerea socialistă a cu­ chemat la întrecere toate echipele tru evitarea căderii murdăriilor sau sindicatelor din Lupeni şi mai mult caţiile noastre, ne dau exefnple.de
noscut şi cunoaşte o însufleţire deo­ de turnători şi formatori din ca­ nisipului în forme. nenumăraţi eroi pe care , clubul e
itreierişului. ) sebit?. In fruntea ei se situează drul sectorului. Cea condusă de ajutor. In primul rînd, în lupta pen­ necesar să-i popularizeze în rîndu-
echipele conduse de comunistul Ioan Ioachim Speriosu a ţinut să răspun­ Pe lîngă aceste măsuri, luate de rile tineretului
Conducerea S.M.T.-uIui din O răştie trebuie să înlăture în -) Nagy şi Ioachîm Speriosu. Oame­ dă prin fapte La sfîrşitul primului noi, Ia cîştlgarea drapelului de tru calitate. In această direcţie ne-ar
nii din aceste echipe lucrează ea trimestru din acest an ea s-a situat echipă fruntaşă în întrecerea cu ce­ De asemenea, strădaniile mineri­
[d a tă ce e sesizată, orice defecţiune apărută. ţ formatori la turnătoria de fontă. pe locul doi, avînd cîteva puncte lelalte echipe din secţie a contri­ fi de un real folos dacă s-ar orga­ lor de a-şi ridica permanent caii--
mai puţin decît cea condusă de buit şi entuziasmul şi dragostea cu , ficarea profesională trebuie să gă­
Comitetele comunale de partid şi sfaturile populare comu- J Intr-una din consfătuirile de pro- Nagy. Dună 6 luni însă, punctajul care munceşte fiecare membru al co­ niza acţiuni pentru a sprijini sească sprijin concret şi eficace Al
lectivului nostru. activităţile desfăşurate la club In
nale trebuie să îndrume consiliile de conducere din O.A.6. să j iniţiativa „Nici un vagonet de căr­

folosească la maximum tim pul bun de muncă în aşa fel ca -j bune rebutat“. Cu prilejul unor seri

| batozele să funcţioneze din zori şl pînă seara tîrziu. J .)1
._w/

Pentru fiecavafcuărajată ambelor echipe a- fost egal. Totuşi, Fablan Nagy şi Dumitru lonîcu
la obiectivul îmbunătăţirea calităţii sînt oameni cu care Ioan Nagy dis­
10.000 kg. însilozate produselor, echipa lui Ioan Nagy a cută şi hotărăşte luarea unor mă­ de odihnă pentru mineri, s-ar pu această privinţă e necesară relua-,
reuşit să aibă rezultate mai bune. suri urgente. Datorită priceperii lor
La sediul gospodăriei l-am în ale meseriei, şeful de echipă le tea organiza întîlniri între brigă­ rea rubricii „Ce e nou în minerit“,
găsit doar pe tovarăşul Ioan In luna Iulie a. c. drapelul de încredinţează ori de cîte ori llnseşte
Anghel, preşedintele colectivei, că experienţa proprie i-a con­ pentru anul în curs în ceea ce echipă fruntaşă în întrecere a re­ îndeplinirea sarcinilor urgente de zile fruntaşe ca cea a lui Sabin a organizării de concursuri „Cine
care părea foarte preocupat. Cu vins pe colectiviştii din Bîrcea priveşte încărcătura de bovine venit tot echipei lui Nagv. In acea­ plan
un creion în mînă, aplecat dea­ că principala sursă aducătoare la suta de ha. teren. stă lună membrii echipei Iui au reu­ Ghîoancă şi altele, pentru a se dis­ ştie meserie cîştigă“ etc
supra unei hîrtii pe care era de venituri în gospodăria colec­ şit să depăşească planul de produc­ — Gînd echipa lui Nagy a cîşti
scris „Situaţia furajelor“, calcu­ tivă este creşterea animalelor, Conducerea gospodăriei a ţie cu 21,54 Ia sută şi să reducă gat drapelul de fruntaşă pe secţie, cuta despre metodele şi organizarea Astfel, clubul va putea să-şi lăr­
la cu atenţie • că asigurînd fura je cît mai con­ chibzuit bine chiar dela înce­ rebutul la zero. In aceeaşi perioadă nu ne-a venit a crede — ne-a spus
sistente, vor realiza venituri toi putul anului acordînd o aten­ echipa lui Speriosu şi-a realizat pla­ Ioachim Speriosu, şeful echipei de muncii lor în vederea obţinerii de gească sfera de activitate dînd cu
— Tocmai astăzi am termi­ mai mari clin sectorul zootehnic. ţie deosebită asigurării bazei nul de producţie în proporţie de 121 formatori ce se află pe locul II în
nat de făcut cubajul şirelor de furajere necesară animalelor. la sută, reducînd şi ea rebutul la întrecere. Analizînd însă rezultatele rezultate tot mai bune etc. De ase­ adevărat un ajutor eficace minerilor
furaje — ne spune interlocuto­ Cu porumbul şi cu celelalte Pe lîngă cele 26 ha. cultivate zero. muncii ei, ne-am dat seama că me­
rul nostru. N-am vrut să pleG furaje însilozate în anul trecut, cu trifoi şi lucernă, au mai fost rită pe deplin acest înalt titlu. Pe menea, s-ar putea ţine seri de cal­ în lupta lor pentru a da patriei toi
la masă înainte de a vedea colectiviştii din Bîrcea Mare au însămînţate mari suprafeţe de — La începutul anului s-a stabi­ viitor, vom depune şi mai mult in­
care-i situaţia eu baza furajeră asigurat furajarea vacilor de teren cu orz şi ovăz pentru fu­ lit ca întrecerea să se desfăşoare teres în ce priveşte îmbunătăţirea cul pentru mineri, urmate de scurte mai mult cărbune cocsificabil da
pentru iarnă. Stăm destul de lapte, pînă la sfîrşitul lunii mai. raje, care au fost recoltate şi pe baza unor obiective concrete, ca calităţii pieselor, pentru depăşirea
bine. Putem spune că avem deja Drept urmare, producţia de lap­ însilozate înainte de coacere. In îmbunătăţirea calităţii pieselor, re­ tuturor obiectivelor din întrecere. programe artistice dedicate frunta­ calitate superioară“.
asigurată întreaga cantitate de te prevăzută în planul de pro­ felul acesta, 6.A.C.„Drumul ducerea rebutului, depăşirea planu­ Dorim ca la sfîrşitul acestei luni
furaje necesară hranei animale­ ducţie a fost depăşită lună de belşugului“ din Bîrcea Mare a lui... Pentru a cîşţiga întrecerea am drapelul de brigadă fruntaşă să fie şilor. Cu acest prilej, inginerii şî D. CRICOVEANU
lor în timpul iernii. Baza fu­ lună, ceea ce a dus la realiza­ asigurat pînă în prezent pentru luat din timp o serie de măsuri — cîştigat de noi.
rajeră existentă va mai fi însă rea unui însemnat venit supli­ fiecare vacă de lapte cîte 10.000 aaa=
completată prin însilozarea po­ mentar. kg. de furaje însilozate. Pe lîn­ ne spune turnătorul Ioan Nagy. Trebuie să spunem că în cadrul
rumbului care-1 avem însămîn- gă acestea mai sînt depozitate Din activitatea cooperatorilor
1a1 în acest scop. Merită subliniat şi faptul că în şire aproape 10 vagoane de Putem aminti în acest sens aplica­ sectorului sînt şi alte echipe bune.
membrii gospodăriei agricole trifoi, lucernă şi fînuri naturale. N o i u n ită ţi anul trecut, un complex de deser­
intr-adevăr, colectiviştii din colective clin Bîrcea Mare, pri­ Prin recoltarea şi însilozarea rea metodei de lucru individual (fie­ Prin munca lor neobosită planul pe vire modern înzestrat cu utilaje
satul Bîrcea Mare, au dovedit mind un preţios sprijin din peste puţin timp a porumbului Pentru a satisface din plin ne­ şi mobilier dintre cele mai bune.
multă grijă şi preocupare per­ partea statului, prin creditele şl sfeclei furajere, la această care membru a] echipei execută cele 7 luni care au trecut din acest cesităţile oamenilor muncii, pe Asemenea complexe de deservire
manentă pentru dezvoltarea sec­ ce le-au fost acordate, au mărit gospodărie se va asigura un lîngă cooperativele meşteşugăreşti vor mai fi date în folosinţă la Gu-*
considerabil în anul acesta nu­ însemnat plus de furaje, ceea operaţiunea ce 1 se cuvine ia pregă­ an a fost cu mult depăşit. din regiunea noastră au fost des­ rabarza, Petroşani etc. Pentru al
torului zootehnic., pentru asi­ mărul vacilor de lapte şt al vi- ce va permite colectiviştilor să !. DUMITRU chise noi unităţi de deservire. Ast­ lucra în condiţii cît mai bune şi
ţelelor. Acum, pentru fiecare 100 sporească şi mai mult numărul tirea unei forme), aprovizionarea cu fel, la Alba Iulla a fost deschisă a satisface cerinţele mereu eres*
gurarea din timp a furajelor animalelor proprietate obşteas­ o secţie de tîmplărie de mobilă, la cînde ale cetăţenilor, cooperativele
ha. teren agricol, gospodăria că, să obţină în viitor venituri materiale a locuri' r de muncă îna­ Zlatna o croitorie, la Cugir o coa­ din regiune au primit numai în
necesare pe timp de iarnă. De fură, la Geoagiu o frizerie, la Orăş­ acest an 8 maşini de croitorie, pa-
deţine cîte 37 capete vaci şi vi­ Mijii d e p u n ă to ri !a. C» IL f' tie un birou de copiat acte şi sec­ tru maşini pentru ousut piele, 6
ţie de tăiat lemne etc. Asemenea strunguri de 400 mm., 6 maşini
La agenţiile C.E.C. de pe raza prevăzut. Numai ia agenţia unităţi au fost deschise şi la Hu­ electrice pentru găurit, 6 polizoa*
raionului Orăştie se înregis­ nedoara, Deva, Haţeg, Petroşani, re duble şi altele.
trează în fiecare zi noi depună­ C.E.C. din Geoagiu, numărul Lupeni etc. In total, de la înce­
tori. Astfel, din analiza făcută putul anului şi pînă în prezent, au în s e m n a te e c o n o m ii
mai zilele trecute, a reieşit că depunătorilor a crescut în ulti­ fost deschise aproape 30 noi uni­
mele luni cu 200, obţinînd un tăţi care deservesc cele mal variate Cooperatorii meşteşugari din re­
în primul semestru al anului, cerinţe ale cetăţenilor. giune au realizat însemnate econo­
sold mediu pe libret de peste mii. Din angajamentul anual de
800 lei. U tila je p e n tru 452.000 lei, au realizat economii în
c o o p e ra tiv e valoare de 397.000 lei. Economii
altfel, tovarăşul Anghel, preşe­ ţele. Acestea sînt de fapt pre­ tot mai mari. numărul depunătorilor a crescut A. TIMPEANl) însemnate au obţinut cooperativele
Reţeaua unităţilor cooperaţiei „Munca colectivă" din Simerla
dintele gospodăriei, a subliniat vederile planului de producţie A. ZAHARIE cu 14 ia sută fată de cît era corespondent meşteşugăreşti s-a dezvoltat mult (33.000 lei), „Viaţă nouă" Orăş­
în ultimul timp. La Hunedoara s-a tie (14.000 lei) şi „Jiul“ Petroşani
ceră şi frăţească, aşa cum se sta­ cea parte. Petruţ căzuse lingă po­ pus la dispoziţia lucrătorilor, în (30.000 lei).

P R IE T E N IE torniceşte între ostaşi în focul lup­ dul de fier, răpus de exploziile unei

fletul lui de om cinstit a fost năpă­ telor. grenade. „Durerea n-a fost numai a
dit de ură împotriva adevăraţilor
duşmani ai poporului şi ura acea­ Cind povestea unele episoade de mea, vorbea Nicolae. Acelaşi senti­
sta creştea cu fiecare zi. O sirnţen pe front. Nicolae Ion părea că uita ment se putea citi şi pe feţele os­
clocotind vijelios, stăpinindu-i gîn- cu tulul de prezenţa celor care îl as­ taşilor sovietici. L-au ridicat pe
De numele lui Nicolae lori, din durile, călăuzindu-i faptele. cultau. îşi întrerupea din timp în braţe, i-au săpat o groapă şl l-au
satul Boldeşti, raionul Mizil, auzi­ timp firul gîndurihr şi rămînea o înmormîntat. In jurul movilitei de
sem de mult. Cu mai bine de 10 ani d e ff) . CBw z ă Şi cind a luat fiinţă prima uni­ vreme tăcui, purtat de cine ştie ce pămînt s-a strîns înlreg batalionul.
în urmă, citisem Intr-un ziar despre tate de voluntari romîni, n-a ezitat amintire prin clocotul de groază al Iar comandantul a vorbit despre
faptele lui de vitejie săvîrşite în cel energice, puteai ghici uşor cele pes­ nici o clipă. S-a înrolat în Divizia bătăliilor. Apoi rostea grav cu gla­ vitejia bravului sergent. Un soldat
de-al doilea război mondial. Adese­ te patru decenii ale vîrstei. Iar de „Tudor Vladimirescu". Iar cind a care îndeplinise funcţia de desant
ori m-am întrebat: oare cum a sub sprîncenele-l negre, lungi şi sosit ziua răfuielii cu hitleriştii s-a sul împovărai de regrete.
ajuns omul acesta pînă. în Manciu- îmbinate, scinteiau doi ochi pătrun­ avîntat cu tot elanul în lupta pen­ — Am priedul mulţi prieteni pe acelaşi tanc cu Petruţ a cioplit
p ria ? Oare ce-o fi făcînd el acum, zători şi plini de hotărîre. tru eliberarea patriei, pentru distru­ dragi în luptele cu duşmanul. Erau o scindară cu briceagul şl a venit
tot în satul lui de baştină o ţi ? gerea fascismului. Şi ura din piep­ prieteni de valoare, la care le-am ¦ la mine rugîndu-mă să scriu pe ea Micii turişti
Dar iată că s-a ivit si prilejul să-l Colectiviştii in Boldeşti îl lau­ tul pandurului a prins a se revărsa în limba romînă un text. Cu lacrimi
cunosc. dă pe Nicolae şl pe cei care le-au izbind cu focul ei năprasnic în cunoscut şi gîndurile şi sufletul. Ce în ochi, soldatul îmi şopti textul pe
călăuzit paşii pe calea bunăstării, vrăjmaşi. 1-a lovit mai întîi la De- oameni minunaţi! Nu numai că nu care l-am scris cu emoţie şl durere.
Era într-o zi de primăvară. După pe drumul belşugului. lenii Vasluiului, apoi la Ilieni, la făceau nici o deosebire între noi
atitea zile lungi şi mohorite de iar­ Sf. Gheorghe... şi ei ~ că eram doi romîni în itni- „Aici a căzut eroic sergentul romîn drumul cel bun.
nă, primele raze timide ale soare­ L-am revăzut apoi pe Nicolae tancliist Petruţ Dumitru, voluntar Trei detaşamente uneori se căţărau Obiectivul căutat era
lui încă palid începuseră să mîn- mai tîrziu. Era la o paradă. II pri­ A străbătui sergentul Nicolae Ion taie. — eram aiit de înconjuraţi de în Brigada 20-a de tancuri sovie­ de pionieri intrară prin copaci. Erau a- de acum uşor de gă­
giie cu lumina lor călduţă şi blin­ veam atent şi parcă nu-mi venea drum lung de lupte. Era comandant dragostea lor incit nu erau rare si­ tică". în pădure cîntînd. tenţi la flecare semn, sit. Aici se afla uri
da frunţile oamenilor. să cred câ-i el. Era îmbrăcat sim- de tun antitanc. In crîncenele în­ tuaţiile cind ne ocroteau ca pe nişte Erau pionierii şi la flecare urmă care bileţel cu trei între­
cleştări de la Oradea a rămas cu fraţi mai mici. După fiecare luptă Alături de ostaşii sovietici, ser­ şcolarii din tabăra putea să-i ducă spre bări. ţ
O dată cu oamenii, a prins a se Povestire din războiul un singur servant. Ceilalţi oameni mai importantă, însuşi comandantul regională de la Lun­ obiectivul răutat.
înveseli întreaga natură. Pe tarla­ de sub comanda lui căzuseră, unii gentul Nicolae Ion a luptai mai de­ ca Florii. Ecourile Cerc în jurul în­
lele gospodăriei colective din Bol­ antihitlerist răniţi, alţii morţi, fulgeraţi de plum- batalionului se interesa de noi. în­ parte. Tancul lui, T-34, fusese scos cîntecelor lor străba­ — Căile se bifur­ trebărilor, micii tu­
deşti, eliberate de povara grea a bii nemiloşi. A luptat mai departe treba dacă mai trăim, ne scutea în teau pînă departe, că 1 spuse deodată rişti se grăbeau s&
zăpezilor şl a frigului, viaţa a Iz­ piu, dar îngrijit. După haine n-ai îndeplinind singur multe funcţiuni: faţa unităţii şi ne îmbrăţişa. La din luptă. Dar s-a mutat pe altul. pentru ca depărtă­ pioniera Hott Ana, răspundă în scris,
bucnit năvalnic. Covorul verde al fi zis că-i de la ţară. Dacă nu l-aş comandant, ochitor şi trăgător. Pî­ Debreţin am rămas singurul de­ Cu acest al doilea tanc a trecut prin rile să le arunce Ia­ fiica unul miner de cît mai corect şi mal
holdelor oferea privirii un peisaj fi cunoscut aş fi zis mai degrabă nă la urmă, în aceste lupte a rămas sant. Ceilalţi cinci cu care fusesem iadul luptelor şl al bătăliilor de ta răşi înapoi. Copiii la Lupeni. Pe care repede. Şi de asta’
'din cele mal atrăgătoare. Pînă hăt că-i orăşan decît colectivist. Şi ceea şi fără tun şi fără cai. Tunul fuse­ pe tanc căzuseră vitejeşte. Din echi­ Budapesta, Viena şi Praga. In focul parcă se jucau cu apucăm ? depindea doar reu­
departe, cit vedeai cu ochii, marea ce mi-a atras atenţia mai mult erau se distrus, iar caii — sfîrlecaţi de pajul tancului a ieşit atunci un sol­ acestor lupte s-a înfrăţit şi mai mult pădurea, cu depărtă­ şita întrecerii.
firlşoarelor plăpînde de grîu unduia decoraţiile ce-i împodobeau pieptul schije. A trecut înir-o companie de cu soldatul sovietic, al cărui suflet rile, cu pîraiele... — Spre est ne-a
mărunt sub adierea vîntulul primă- hainei. puşcaşi, ca pistolar. Dar n-a stat indicat tovarăşa in­ — Oare cine va
văratlc. mult. Comandamentul diviziei pri­ dat sovietic să m-ajute în luptele mare l-a cunoscut pe deplin. Dar acum îi aş­ structoare... cîştiga concursul de
Am stat din nou de vorbă înde­ mise ordin ele a recruta, pe bază de de stradă. Erei tare greu. Se trăgea După ultima bătălie, a fost în­ tepta alt joc, mai azi? se întrebau el.
M-am oprit la marginea unei tar­ lung. L-am ascultat mai bine de voluntariat, un număr însemnat de greu. Un concurs de — Uşor de spus,
lale peste care treceau, una după un ceas. Vorbea liniştit şi simplu. îşi ostaşi care doreau să lupte ca „de din toate părţile: de după colţurile trebat dacă vrea să meargă acasă orientare turistică. dar încotro se află Instructorii de
alia, grapele colectiviştilor. De lin­ depăna amintirile din război. Avea sânţi" pe tancurile sovietice: Prin­ caselor, de prin poduri, din pivniţe sau să rămînă în unitate. A răs­ estul ? pionieri notaseră fie­
gă unul dintre atelaje s-a desprins ce povesti. tre cei. care s-au prezentai de bună­ şi prin geamurile clădirilor. Dar puns că rămîne cu prietenii pînă — Iată încotro va care răspuns a fie­
un om. Cu pasul rar, dar sigur, voie era şi sergentul Nicolae Ion. am învins. Iar după victoria de la la sfîrşitul războiului. Şl sergentul pomi fiecare grupă 1 lată întrebarea ca­ cărei grupe în par­
s-a apropiat de mine. Mi-a întins * Debreţin, am fost trecut în echipa­ Nicolae Ion a plecat cu brigada să a anunţat instructoa- re-i ţinea încă pe
'6 mînă prietenească, scuturîndu- După un şir de lupte la care a jul tancului, ca servant încărcător lupte mai departe, împotriva mili­ rea superioară Nă- loc pe micii turişti. te.
fhl-o zdravăn pe a mea şl rostindu- Sergentul dorobanţ Nicolae Ion participat împreună cu ostaşii .so­ la Iun... tarismului !aponez. 'A ajuns pînă pău Maria. In cele din urmă
şl numele: primise ordin de concentrare încă vietici, „Vanea" — cum i se spu­ Cerul era înnou­
din anul 1938. Pe urmă, în 1941 nea de acum în unitate — şi alţi ...In această funcţie a luptat mai pe malul Mării Galbene, la Port- Copiii s-au răs- rat, soarele nu se constatară că toate
— Nicolae Ion. a părăsit din nou familia şi casa, cîliva panduri au rămas în mijlo­ departe „Vanea". In Ungaria, cu Arthur. S-a reîntors în ţară, în sa­ pînciit prin pădure vedea, aşadar sem­ grupele au dat răs­
şl-a îmbrăţişat soţia şl cei trei co­ cul tanchiştilo<¦. Acolo, în Armata tul lui, Boldeşti, de lîngă Mizil, în direcţiile indicate. nul cel mai sigur de punsuri la fel de
Apoi fără altă Introducere îmi pilaşi şi a plecat pe front, trimis. Sovietică, s-a legat sufleteşte de prilejul forţării unui rîu, el a avut numai după capitularea Japoniei. Săreau peste pîraie­ orientare le lipsea. bune la întrebări şl
spuse: de clica trădătoare care se afla soldaţii sovietici din unitatea lui. din nou ocazia să vadă cît de adân­ le cu apa limpede şi s-au comportat co­
atunci la conducerea ţării. A căzui Şi aceştia îi arătau in toate oca­ că şt de sinceră era prietenia pe Nicolae Ion luptă şl astăzi. El rece, treceau peste —, Iată muşchiul rect în timpul con­
— Am ieşit la treabă. Căutăm prizonier la Cotul Donului. Pe pă- ziile a prietenie cu adevărat sin­ luplă acum pentru construirea unei copacilor! sări deo­ cursului de orientare
"Să-i dăm zor, că vremea nu stă mintul sovietic şi de la oamenii so­ care i-o purtau ostaşii sovietici. stînclle înlîlnite în dată pionierul Vass turistică. Aşadar...
’aupă noi... vietici a înţeles pentru cine a fost Duşmanul îşi făcuse întărituri şi se vieţi fericite, pentru belşugul său Ioslf, bucuros. Este balotaj... Toţi sînt
trimis să moară pe cîmpurile ne- apăra îndîrjit. Pe primul tanc sovietic şl al celorlalţi colectivişti din sat, cale, înconjurau tu­ crescut pe partea de turişti la fel de buni.
II ascultam şi îl priveam atent. belşug pe care îl visa alunei cind se nord, deci...
Nu era prea înalt, dar avea cor­ sfîrşite ele Uniunii Sovietice. Su­ se afla şi celălalt ortac al lut Nt- avînta în lupte. 'Acest vis s-a împli­ fişurile prea dese, R. L. NICOLAE
colae Ion, sergentul Petruţ Dumi­ Copiii se ailau pe
pul bine făcut şt înfăţişarea se­ tru. Era de prin părţile Sibiului. nit şi se dezvoltă văzînd cit ochii.
Pînă la urmă, cotropitorul a fost Şi nii-l zi în care gîndurile Iul pli­
meaţă, care Impune respect. Pe înfrînt. Ostaşii sovietici l-au atacat ne de dragoste şl recunoştinţă să
nu zboare spre prietenii sovietici,
faţa lui negricioasă, cu trăsături
fulgerător. Dar iii această luptă Ni­ tovarăşii săi de arme.

colae Ion a rămas singurul romin (Din volumul „Pe drumul

în unitatea de tancuri din care fă ­ victoriei"),