Page 6 - 1961-08

paL 2 m u m m s o g i ä ’ üs m ü l u i Nr. 2054

Y M A \ir^ IB>E tP A R T B P Rezultate bune in

întărirea continuă a rîndurilor organizaţiei munca m cartea
de partid din gospodăria colectivi —
o preocupare de frunte Desfăşurînd o largă muncă de
popularizare a concursului „Iubiţi
cartea’1, organizaţiile U.T.M. din
oraşul Haţeg au obţinut în aceas­
tă direcţie succese frumoase.

Prin organizarea a diferite re­

„Organizaţiile de bază — se a- scopul întăririi rîndurilor sale, or­ podărie a discutat şi primit în cenzii, simpozioane şi seri literare,
r-ată tn Raportul prezentat de to­ ganizaţia de bază din această gos­ rîndul membrilor şi candidaţilor
varăşul Gheorglie Gheorghiu-Dej la podărie a primit, în perioada căre de partid încă 12 colectivişti. de către biblioteca raională şi cu Inliînţat de puţin
plenara C.C. al P.M.R. din 30 iu- a trecut de la alegerea noilor or­ timp, cercul foto‘al
nie-1 iulie 1961 — trebuie să acor­ gane de partid şi pînă acum, un Intărlndu-şi continuu rîndurile, sprijinul cadrelor didactice din o- clubului muncito­
de în continuare atenţia cuvenită număr de 29 membri şl 18 candi­ organizaţia de partid din gospo­ resc al sindicatelor
primirii în partid a ţăranilor mun­ daţi de partid. Dintre aceştia, 17 dăria colectivă din Mihalţ îşi spo­ raş, s-a reuşit ca în acest an, un
citori, colectivişti şi întovărăşiţi sînt femei. Aceasta dovedeşte că reşte capacitatea sa de organiza­ din Lupeni a reuşit
care luptă pentru înfăptuirea poli­ organizaţia de bază a dat atenţia re şi mobilizare a maselor în lup­ număr de 56 tineri să obţină insig­
ticii partidului de transformare so­ cuvenită primirii în partid a feme­ ta pentru traducerea în viaţă a să atragă un număr
cialistă a agriculturii şi care do­ ilor colectiviste, fruntaşe în muncă. hotărîrilor partidului şl guvernului na „Prieten al cărţii”. Mai sînt în­
vedesc prin întreaga lor activitate Ioan Breazu, briga'dîer de cîmp, privind consolidarea economico- mare de amatori.
şi comportare că sînt demni de Cornel Barna, Marian Polac, Ana organizatorică a gospodăriei colec­ scrişi în concurs peste 100 de tineri
înaltul titlu de membru de partid”. Dobrescu, Viorica Breazu, Carolina tive, sporirea tot mai însemnată a In fotografia de
Potopea, care lucrează în brigăzile care se pregătesc în vederea obţi­ faţă muncitorii Vizi
Organizaţia de bază din gospo­ producţiei agricole vegetale şi ani­
dăria agricolă colectivă din Mihalţ, de cîmp, şi alţii au fost primiţi male. nerii insignei. Carol şi (Biora Io­

Cele mai bune rezultate în mobi­ sif, sub conducerea

lizarea tinerilor la concurs le-au tov. Hanacec Iosif,

obţinut organizaţiile U.T.M. de la executînd dteva po-
poze.
şcoala medie şi organizaţia U.T.M.

de la P.T.T.R. M.R.
:

raionul Alba, manifestă o preocu­ membri de partid. Nicolae Breazu, Frailías într-o brigada fruntaşa
pare permanentă pentru întărirea Nicolae Usca, îngrijitori-mulgătorl,
rîndurilor sale. Biroul organizaţiei Paraschiva Opriţa, Maria Panta, jAAAA-'WWV vA/\, 'X\X/''.AAA
de bază şl-a îndreptat atenţia spre Firvonia Breazu, au fost primiţi
îmbunătăţirea muncii organizaţiei candidaţi de partid. Aceştia sînt C6miinistul Cornel colectiviştilor din se astfel printre frun- <
U.T.M., care constituie rezerva doar cîţlva dintre utemiştii şi co­ Fulea îşi struneşte Răhău.
principală de cadre a partidului, lectiviştii primiţi în ultimele luni cu pricepere tracto­ tasii staţiunii. )
cît şi a muncii cu activul fără de în rîndurlle membrilor şi candida­ rul. Plugul cu trei Grija tui pentru a 'succese ¦ asemă- )
partid. Organizaţia U.T.M. a fost ţilor de partid. t brazde muş*3*că nesă- executa o arătură de
ajutată să repartizeze sarcini con­ <ţ ţios din mirişte, lă- bună calitate se do­ nătoare obţin însă şt {
crete membrilor săi, legate de spo­ Datorită creşterii rîndurilor sale, > sînd In urma sa pă- vedeşte ia termina­
rirea producţiei vegetale şl anima­ organizaţia de bază a putut să-şi L rnintul întors în rea parcelei cind în­ ceilalţi mecanizatori / .... :------ -tîn' ¦¦ ¦. . -------
le, de activitatea politică şi cultu- repartizeze mai judicios Forţele şi <¦ brazde simetric aşe- toarce tractorul fără
ral-educativă. Cel mai activi co­ să cuprindă astfel toate sectoarele din brigada a IV-a, <
lectivişti, fruntaşi în muncă, buni de activitate din gospodărie. A- ( zate, ce par ca nişte a lăsa nici un petec
organizatori, au fost atraşi îri rîn- ceasta l-a dat posibilitatea să cu­ Ş valuri lungi nemiş- de mirişte nearată. căreia în ultima de- 5 In Soc de flux, pastă de lipit ii librarii
durile activului fără de partid. In noască şi să studieze mai atent <ţ cate.
faţa utemlştllor şi a colectiviş­ situaţia din fiecare sector de mun­ Manevrlnd cu pri­ cadă i s-a acordat 4 Sudura constituie una din lucrări­ dicat umerii a nepricepere, au în­ B, BARHAD, L. P tx c E b
tilor din activul fără de partid s-au că şi să ia măsuri concrete pen­ ţ — Cu toate că-i a- cepere maşina, co­ le de bază ale secţiei construcţii trebat în stingă şi-n dreapta, zadar­
făcut expuneri despre trecutul de tru îmbunătăţirea activităţii acolo s rătură de vară, tre- munistul Cornel Fu­ titlul de fruntaşă pe
luptă al partidului, despre înaltul unde se manifestau anumite defi­ ) bitie să fie de cali-
titlu de membru de partid, despre cienţe sau rămîneri în urmă. In a- ( tate, spune Cornel lea a reuşit să exe­ staţiune. Acum, bă- v
realizările regimului democrat popu­ cest fel organizaţia de partid şl-a < Fulea, tractorist în
lar, despre situaţia internaţională întărit rolul său de conducător po­ cute pînă în ziua de tălia pentru menţl- > metalice de la U.R.U.M. Petroşani. nic însă. „Nodul gordian" nu putea CU : Omul Tn procesul mun­
/ brigada a 4-a de la 29 iulie aproape 60 Mai ales in perioada actuală, cînd cii. Cuvînt înainte de prol.
3 S.M T. din Miercu- ha. arături de vară, nerea titlului este în \ lemnul de mină este treptat în, lo­ fi dezlegat şi a rămas o bună vre­ ir. 1. Ardelean
reallzînd în medie o cuit cu armături metalice, sudorii me enigmă pentru toţi.
s rea care munceşte depăşire zilnică a toi. Şi comunistul L 276 pag. — 7,70 lei
<, acum pe ogoarele planului de peste 30 secţiei nu mai prididesc cu lucrul. — Ce e de făcut, se întrebau su­
la sută şi situndu- Cornel Fulea, ală- ¦’ dorii, văzîndu-şi planul de produc­
W 'w v . W ' w v v v v v v
tari de ceilalţi trac-

torişti din brigada a '• Pentru a uşura munca sudorilor ţie periclitat. Evrica! — răspunse Ed. ştiinţifici

patra, nu numai că şi pentru obţinerea unui randament intr-una din zile veteranul sudori­
sporit, prin toamna anului trecui lor, frămîntat peste măsură de soar­
luptă pentru a rea- > au fost aduse la U.R.U.M. Petroşani M. DRAGANESCU : Elec
ta armăturilor metalice. Iz ţoarte
Uza arături pe o su- < două aparate de sudură automată. ironii la lucru
Sudorii le-au încercat, le-au prins simplu. Tovarăşii care ne-au trimis 356 pag. — 9,90 lei.
prafaţă cît mai ma- / pasta, să ne dea şi indicaţiile nece­
Ed. ştiinţifica
re, dar şi pentru a l

face numai lucru da > „secretele” şl s-au bucurat nespus sare. E simplu. Nu ?
de mult cînd au constatat că, folo­ Zis şi făcut. S-au cerut indica­
calitate superioară. i sind aceste aparate, productivitatea I. J. PERELMAN: Algebra
H. TiTUS i muncii creşte de circa 5 ori. ţii de La Combinatul carbonifer. istractivă. In rornîneşte de
Răspunsul primit a fost cam „în
etc. Cu aceştia au fost dezbătute litic, a crescut mult prestigiul şi Treaba a mers excelent aproxima­ I Cartenco Teofana, V. Suciţi
doi peri": ! şi M. Stoka

hotărîrile elaborate de partid şi gu­ autoritatea sa. tiv 6 luni, interval în care sudorii „Cu pasta de lipit să se dea un 208 pag. — 4,55 iei
şi-au depăşit cu mult sarcinile de înveliş subţire peste electrod, să se Ed. ştiinţifică
vern. Mulţi dintre ei au fost cu­ Organizaţia de bază, comuniştii, plan, dind lucrări de calitate bună.
monteze apoi electrodul la aparat COLECŢIA „S.R.S.C."
prinşi în sistemul învăţămîntului militează în permanenţă pentru Trebuie amintit că, printre mate­ şi să se încerce"...

de partid. riile de bază folosite la funcţiona­ Oamenii au respectat „reţeta". Ce C. DANCIU : Căile ridică

dezvoltarea multilaterală a gospo­ rea aparatelor de sudură automată, a ieşit, a rămas de pomină: odată rii nivelului tehnic al produc
ţiei („Cunoştinţe economice"
La adunările generale deschise dăriei colective, creşterea avuţiei fluxul (o soluţie radioactivă în sta­ electrodul încins, nasta a luat foc. nr. 18).
52 pag. — 0,40 lei
ale organizaţiei do bază, în care obşteşti şi îmbunătăţirea nivelului re prăfoasă) ocupă un loc de frunte. De atunci, sudorii de la U.R.U.M

se analizează diferite aspecte ale de trai al colectiviştilor. Ea orga­ Şi cum spuneam, cele două apa­ Petroşani continuă să lucreze cu

rate au dat, vreme de 6 luni, un sudură obişnuită.

activităţii economice cliri gospodă­ nizează şi mobilizează întreaga randament nemaiîntîlnit în istoria GH. L.
secţiei cont.rucţii metalice de la _
rie, au fost invitaţi atît utemiştii masă de colectivişti în lupta pentru
U.R.U.M. Petroşani. După şase luni

cît şi tovarăşii din activul fără creşterea producţiei vegetale şi a- C e p a tte rn p r e p a r a d i nînsă, sudorii de aici au primit cu

de partid. Aceştia au fost atraşi tiimale. Colectiviştii văd în orga­ multă siringere de Inimă vestea că

la o muncă concretă susţinută, nizaţia de partid conducătorul şi în depozitul uzinei nu se mai află r o ş ii, v in e te şl a rd e i f
nici un gram de flux. In grabă, con­
pentru întărirea economico-organi- îndrumătorul lor pe calea progre­ ducerea uzinei a solicitat materia­

zatorică a gospodăriei agricole colec­ sului, a făuririi unei vieţi mai îm­ lul de la serviciul comercial al

tive, încredInţîndu li-se sarcini con­ belşugate şi tot mai mulţi dintre Combinatului carbonifer din Petro­ Legumele se folosesc în alimen­ de 60 minute. După sterilizare, cînd
şani.

crete. in lupta pentru înfăptuirea sar­ ei îşi exprimă dorinţa de a face — Flux nu mai avem în depozi­ taţie în tot timpul anului, deoare­ borcanele s-au răcit se pun la păs­

cinilor încredinţate, utemiştii şi co­ parte din detaşamentul de avangar­ tul combinatului — s-a răspuns ce­ ce ele conţin elementele de bază trai
rerii U.R.U.M.P.-ulul.Vă trimitem, în nutriţia omului. Durata de păs­
lectiviştii din activul fără de partid dă a clasei muncitoare din ţara în schimb, pastă de lipit cu cositor, trare în stare proaspătă a unor le­ Conservarea ardeilor
pe care o puteţi folosi în condiţii tot gume este mică şi de aceea ele graşi
au crescut şi - s-au dezvoltat poli­ noastră — Partidul Muncitoresc atît de bune. trebuie conservate.
Pentru conservare se recoltează
ticeşte, şi-au ridicat simţitor ni­ Romîn. Colectiviştii Florian Usca, Şl, fără prea multă înlîrziere, în Conservarea ardeii cînd au ajuns la stadiul ma­
magazia U.R.U.M. Petroşani au in­ pătlăgelelo r roşii xim de dezvoltare. După recoltare,
velul de conştiinţă. Patru Anca, Niţu Barna, Patru trat două lăzi de dimensiuni respec­ ardeii se spală în apă rece, apoi
tabile. In cele două lăzi’, sute de cu­ se opăresc prin scufundare timp
Muncind în acest fel, organiza­ Man, Simion Mîrza, Floare Drîmbă- tii cu pasta amintită.

ţia de bază din gospodăria colec­ rean, au cerut biroului organizaţiei

tivă din Mihalţ primeşte mereu de bază să fie puşi în discuţia adu­ Printre fruntaşii in producţie a întreprinderii de industrie locală Sudorii, după ce au desfăcut una Pătlăgelele roşii se conservă de de 10-15 minute într-o soluţie de
din partea a numeroşi colectivişti nării generale pentru a fi primiţi „Horîa" din Alba lulia, se numără şi comunistul Teodor Sîntlmbrean din culii s-au privit nedumeriţi. Cu obicei, sub formă de bulion sau sare de bucătărie şi oţet. Soluţia
noi cereri de primire în partid. Da­ în partid. In cursul lunii iulie, or­
torită muncii perseverente depuse în ganizaţia de bază din această gos- de Ic: secţia poligrafie. un asemenea produs nu mai lucra­ pastă. Bulionul de roşii se prepa­ se prepară punînd în 10 litri de
IN FOTOGRAFIE: tipograful fruntaş Teodor Sîntimbrean la lo­
E&BBnenHS seră, dar mi-te să-l folosească la ră din fructe ajunse la maturitate apă, 0,5 1. oţet de 6 grade şi 150
cul de muncă. cele două aparate moderne? Au ri- deplină, cu gust ditlce-acrişor şi gr. sare de bucătărie. După opărit

perfect sănătoase. ardeii să răcesc în apă rece. Sc

Se iau roşiile, se spală în apă pun apoi în borcane de sticlă care

PENTRU BUNA ORIENTARE concursul al VI lea, brigăzile ar­ prezentat şi la unde seminarii de rece, se taie felii --—---- — — — m se [asă goale 3
tistice de agitaţie s-au prezentat la Haţeg şi Uia. De aici se des­
cu programe care popularizau rea­ prinde ca o sarcină pentru secţi­ şl se pun la fiert SFATURI PENTRU cm. Peste ardeii
lizările oamenilor muncii din loca­ ile de învăţămînt şi cultură de a
A ACTIVIŞTILOR CULTURALI! lităţile respective, perspectivele de verifica toate materialele ce urmea­ într-o cratiţă sau GOSPODINE din borcaDe se P11'
dezvoltare economică şi social-cul- oală smălţuită. ne bulion fierbin­
tu: ală ale satului, in general pro­
gramele de brigăzi au avut un ca­ ză a fi prezentate în faţa activişti­ Fierberea durează 20-30 minute. te pînă ce-i acoperă. Se leagă bor-
racter mobilizator şi actual.
Asigurarea unei activităţi cultu­ de învăţămînt şi cultură a raionu­ muncă pe brigăzi şi echipe, au în­ lor culturali. Roşiile fierte sc strecoară printr-un canele cu celofan şi se sterilizează
ral educative cu un bogat conţinut, lui Alba a organizat seminariile cu drumat lectura şefilor de echipe, . Dacă s-au obţinut unele realizări
axat pe sarcinile concrete şi actua­ activiştii culturali la căminele cul­ brigadierilor precum şi a unor co­ în problema orientării activiştilor Secţiile raionale de învăţămînt ciur inoxidabil, iar zeama obţinută o oră cele de 1/2 kg. şi o oră şi
le ale desăvîrşirii construirii socia­ turale diri Oiejdea, Totoi, Clugud; lectivişti. Toate acestea au venit culturali, dacă o serie de directori
lismului, depinde în primul rînd de raionul Sebeş la Cîlnic, Petreşti; în sprijinul cunoaşterii şi aplică­ de cămine culturale şi bibliotecari şi cultură de la Uia, Brad, Orăş­ de la strecurat se pune într-un vas jumătate cele de 1 kg.
orientarea şi cunoaşterea acestor raionul Haţeg la Toteşti, Sălaş şi rii de către colectivişti a metode­ comunali îşi organizează mal bine
saicini de către fiecare activist cul­ Berthelot; oraşul Hunedoara la Ba- lor agrozootehnice avansate şi să munca, aceasta se datoreşte în tie şi oraş Petroşani trebuie să emailat cu gura largă şi se iierbe k
tural. tiz şi Nădăştia Superioară, raio­ obţină rezultate frumoase în creş­ mimul rînd îndrumării permanente acorde mai multă atenţie bunei or­ circa 30 minute. Tot timpul fier­
nul Orăştie la Gcoagiu. terea animalelor şi sporirea produc­ clin partea organelor de partid şi ganizări a seminariilor şi în gene­ Din bulionul de roşii, vinete şi
* Ţinînd seama de sarcinile care ţiei la hectai. a sprijinului din partea organelor ral acţiunilor menite să vină în berii, zeama de roşii se amestecă ardei cu adaos de ceapă şi ulei
revin muncii culturale din Directi­ Obiectivul principal al activită­ de stat. ajutoml ridicării nivelului profesio­ cu ajutorul unei linguri de lemn, se prepară o conservă de legume
vele cehii de-al 111-lea Congres al ţii culturale la sate fiind sprijini­ In orientarea instructorilor echi­ nal şi politic al activiştilor culturali. iar către sfîrşit se adaugă (după foarte apreciată numită zacuscă. La
P.M.R., secţiile de învăţămînt şi rea activităţii de întărire economi- pelor artistice de amatori asupra Totuşi mai sînt multe de făcut gust) sare de bucătărie. Bulionul o porţie de zacuscă se pun urmă­
cultură, îndrumate de către comi­ co-organizatorică a gospodăriilor conţinutului repertoriilor, în cursul pentru buna orientare a cadrelor de Casele raionale de cultură pot şi astfel obţinut se toarnă în sticle toarele cantităţi: 40 de ardei go-
tetele raionale şi orăşeneşti de agricole colective, la toate semina­ acestui an s-au făcut o serie de activişti culturali în special în ra­ trebuie să organizeze acţiuni model sau borcane de 1/4—1/2 1. lăsîn- goşari sau ardei graşi, 10 vinete,
paitid şi sprijinite de comitetele riile raionale a fost larg dezbătută progrese. In cadrui şcolii populare ioanele llia. Brad şi oraşul Hune­
executive ale sfaturilor populare, această temă. Pe. lingă lecţiile pro­ de artă din Petroşani, au fost des­ doara. Secţiile de învăţămînt şi la sate, urmate de discuţii la care du-se goale 2 cm. după care se 10 cepe, 1 kg. bulion şi 1 litru
au luat o serie de măsuri pentru fesionale şi referatele prezentate, chise noi secţii pentru instruirea cultură raionale trebuie să acorde să participe activişti culturali din
pregătirea profesională şi politică activiştii culturali au asistat la şe- a peste 60 noi instructori. Casa re­ mai multă atenţie recrutării cadre­ satele apropiate (directori de că­ leagă cu celofan şi se pun Ia ste­ ulei.
a activiştilor culturali. Pe această zătorile tematice organizate cu acea­ gională a creaţiei populare a orga­ lor de activişti culturali. Este indi­
linie se înscriu în primul rînd se- stă ocazie. Eficacitatea acestor mă­ nizat consfătuiri şi schimburi de cat ca directorii de cămine cultu- rilizat. Se coc vinetele şi ardeii. Vine­
minariile raionale cu directorii că­ suri se concretizează într-o mai experienţă între instructorii forma­ iale şi bibliotecarii noi numiţi să
minelor culturale şi bibliotecarii co­ mare preocupare a directorilor de ţiilor, a achiziţionat texte pentru facă practică cel puţin două săptă- mine, instructori de formaţii, mem­ PASTA DE ROŞII sc prepară tele coapte se curăţă de coajă şi
munali. cămine pentru popularizarea reali­ brigăzile artistice de agitaţie pe niîni îri unităţile culturale fruntaşe bri ai colectivelor de muncă ale că­ din bulionul de roşii care se fier­ se toacă, iar ardeii se curăţă de
zărilor obţinute de gospodăriile teme actuale etc. De asemenea, a din raion şi apoi să fie trimişi la minelor culturale). Asemenea ac­ be pînă ce sc transformă înfr-o coajă şi setrec prin maşina de
Organizate pe baza unui pro­ agricole colective, pentru întărirea întocmit liste de repertorii pe di­ locul de muncă. ţiuni se pot organiza şi de către tocat carne. Se curăţă ceapa, sc
gram elaborat de Ministerul Invă- economică a acestora, popularizarea ferite teme, a editat o culegere de bibliotecile raionale a căror muncă pastă. Pasta de roşii se sterili spală şi se toacă mărunt sau se
ţămîntului şi Culturii, seminariile fruntaşilor în muncile agricole, a folclor şi o culegere literară etc. Cu ocazia acţiunilor întreprinse de îndrumare şi control este încă dau prin maşina de tocat carne.
raionale înarmează activiştii cultu­ întrecerii socialiste etc., ceea ce a Toate acestea au contribuit la o pentru orientarea activiştilor cultu­ sub nivelul cerinţelor. zează în sticle sau borcane de W2 Se pune într-o cratiţă cu gura lar­
rali cu cunoştinţe folositoare pri­ contribuit la o participare mai mare îmbunătăţire a conţinutului reper­ rali, s-au manifestat şi unele lip­ I. limp de 1.3-20 minute.
vind felul cum trebuie axată ac­ a colectiviştilor la manifestările toriilor echipelor de teatru, a for­ suri. Materialele prezentate, şi în
tivitatea căminelor culturale, a bi­ culturale. maţiilor corale şi a textelor brigă­ specia! lecţiile profesionale care se Pentru ca activitatea cultural- Conservarea gă 1 litru de ulei. Cînd uleiul s-a
bliotecilor comunale, a cinemato­ zilor artistice de agitaţie. ţin la seminarii nu oglindesc su­
grafelor, pe problemele majore ale Seminariile raionale au determi­ ficient aspectele concrete ale mun­ educativă ce se desfăşoară în ca­ pătlăgelelor vinete încins, sc pune ceapa şi se rume­
satului. nat şi îmbunătăţirea muncii cu Cîntecul despre partid, cîntecul cii din raioanele respective, tratînd drul căminelor culturale să-şi spo­ neşte, apoi se adaugă vinetele şi
cartea la sate. Bibliotecari ca tov. de masă mobilizator şi cu un bo­ problemele la general. Aşa, de
La seminarii, activiştii culturali Solomon Elena de la Miercurea, gat conţinut de idei a pătruns în exemplu, lecţia profesională în le­ rească eficacitatea, să contribuie şi De obicei, vinetele se conserva ardeii tocaţi. Se amestecă totul şi
îşi însuşesc noi forme şi metode Zdrenghea Ioana de la Petreşti, repertoriul tuturor formaţiilor co­ gătură cu activitatea instituţiilor
’de muncă, mai atractive şi cu un Herlea Salomea de la Vinerea, rale. Piese de teatru, care prin con­ culturale pe linia propagandei şti­ mai mult la formarea conştiinţei tocate. Se recoltează vinetele tine­ se prăjeşte 5-10 minute după care
caracter mobilizator. Totodată se­ Nagy Tatiana de la Teiuş, Băcilă ţinutul lor militează pentru conso­ inţifice prezentată de Casa raională
minariile prilejuiesc un rodnic Maria de la Vinţul de Jos, Ghe- lidarea sectorului socialist din agri­ de cultură din Sebeş la seminarul noi socialiste a maselor de oameni re, fragede, cu seminţele încă ne­ se adaugă I kg. de bulion. Se
schimb de experienţă în activitatea parth Edita, de la Gîrbova şi al­ cultură, sînt prezentate de majori­ din 11 iulie a.c. a fost lipsită de
culturală. ţii, au reuşit să atragă ca cititori tatea echipelor de teatru din re­ exemple din raion, fapt care a fă­ ai muncii de la sate, sfaturile popu­ formate. Se coc, apoi se curăţă de fierbe totul pînă cînd amestecul de
la biblioteci, din numărul total al giune. cui ca - aceasta să nn-şi atingă pe
In anul acesta seminariile raio­ cititorilor, peste 60 la sută ţărani deplin scopul. Asemenea lecţii s-au lare trebuie să controleze, să în­ coajă, sc pun pe o masă încli­ legume s-a transformat într o pas­
nale s-au desfăşurat ta căminele colectivişti. Bibliotecarii au orga­ La problemele concrete ale satu­
culturale cu o bogată activitate, nizat lecturi în grup la locul de lui răspund în specia! programele drume şi să orienteze cu tot mai nată să se scurgă de zeamă, după tă consistentă, deasupra căreia se
urmate de aplicaţii practice, orga­ brigăzilor artistice de agitaţie. La
nizate de căminele gazde. Secţia multă competenţă munca activişti­ care se toacă cu ajutorul unui cu­ constată plutind uleiul. Cu cît za­

lor culturali. In acest sens trebuie ţit din lemn. Vinetele tocate se cusca are un conţinut mai mic în

însuşite şi aplicate întocmai indi­ pun într-un vas emailat şi li se apă, cu atît este mai bine prepa­

caţiile primite din partea organelor adaugă ulei şi sare. Se pune circa rată şi se păstrează mai uşor. In

şi organizaţiilor de partid, sub în­ 1/4 I. de ulei ars la 2 kg. vinete tot timpul fierberii se amestecă în

drumarea cărora activitatea politi- tocate. Se amestecă uleiul cu sare zacuscă pentru a nu se prinde de

co-educativă desfăşurată de unită­ de bucătărie după gust şi cu vine­ fundul vasului. Cînd s-a terminat

ţile culturale de la sate va deveni tele şi se pun în borcane de 1/2 de fiert, zacusca se pune fierbinte
din ce în ce mai bogată în conţi­ kg. lăsînd borcanul 3 cm. gol. în borcane de sticlă de 1/2 kg.,
nut, mai legată de preocupările fegîndu-se la gură cu celofan şi
ţăranilor muncitori. Peste vinetele din borcan sc se sterilizează 40 minute. După ce

VICTOR MUREŞAN pune un strat de ulei ars în gro­ borcanele s-au răcit, se duc la

îndrumător cultural la secţia de sime de I cm. Sc leagă borcane­ păstrat.

îtrvăfămîni ţi cultură a Sfatului le cu celofan şi se sterilizează li up Ing. ANETA LEFTER (

popular regional 'V